Arheologie
Yüklə 0,68 Mb.
|
Curs de epigrafie – Ecole Biblic de Jerusalem, 1999
50 Bright, John, A History of Israel, p. 67 51 Eliade, Mircea, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, vol II., p.172 52 Ibidem, p. 179 53 Bright, John, idem, p. 70.77 54 Ibidem, p. 78 55 Albright, F. William, From the Stone Age to Christianity, p. 236.237 56 Gonen, Rivka, Biblical Holy Places, p. 89-93 57 White, G. Ellen, Review and Herald, 12 iul.1906 58 Carpiceci, Alberto Carlo, Art and history of Egypt, p. 109 59 Merrill, Eugene, Kingdom of Priests, p. 63 60 SDABC, Exod. 12,8 61 Aharoni, Yohanan, and, The MacMillan Bible Atlas, p.49 62 Mazar, Amihai, Archaeology, p. 233-234 64 Mazar, Amihai, idem, p.243 65 Ibidem, p.262 66 Merrill, Eugene, idem, p. 102 67 Ibidem, p.105 68 Ibidem, p.105 69 Schoville, Keit N., Biblical Archaeology in focus, p.392 70 Iosefus, Ant., 16.5,4 „Dacă avem în vedere mărinimia şi generozitatea de care a dat dovadă faţă de toţi, chiar şi cel mai puţin dispus să-i atribuie asemenea merite nu poate contesta înclinarea spre binefacere a făpturii sale. Dacă ţinem însă seama de chinurile şi silniciile pe care au fost siliţi să le îndure supuşii şi rudele cele mai apropiate, datorită firii sale aspre şi neclintite, trebuie să recunoaştem că a fost un om sălbatic şi lipsit de orice moderaţie. De aceea mulţi socotesc că a trăit în contradicţie şi dezacord cu sine însuşi. Fiind de aceiaşi părere cu aceştia, eu cred că ambele tendinţe ale caracterului său au o singură cauză. Faptul că era foarte avid de glorie şi înrobit de această patimă i-a dat înclinaţia spre magnificentă, în speranţa că va obţine o recunoaştere imediată şi dăinuirea în amintirea urmaşilor; cu cât era mai mare largheţea în cheltuielile sale, cu atât mai mult trebuia să-şi asuprească supuşii. Ceea ce împărţea cu dărnicie unora era nevoit să obţină cu de-a sila de la alţii.” 71 Josefus, Antichităţi, 16.5,1 72 Josefus, Antichităţi, 17.6.3 73 Josefus, Antichităţi, 16.5,4 74 E. Stern, N. E. H. L., vol I. p. 286 75 E. Stern, idem, vol. I. p. 287 „Din scrierile lui Vitruvius, un contemporan cu Irod, care include un capitol de inginerie portuală în lucrarea sa „De Arhitectura” V, 12, există date abundente despre construcţia porturilor maritime. Portul a fost construit din trei bazine, unul în interiorul altuia.” 76 BAR, IS 491, A Raban, The Harbour of Caesarea Maritima; Results of the Chesarea Ancient Harbour Excavation Project 1980 - 1985 77 Hârlăoanu A., Istoria universală a poporului iudeu, p. 306 78 E. Stern, N.E.H.L., vol I. p. 278.279 79 J.Murphz-O,Connor, The Holy Land, an Oxford Archaeological Guide from Earliest Times to 1700, p.288 „Cea mai veche localitate din lume, aşezată în mod strategic la marginea dintre deşert şi zona cultivată, cu un verde plăcut care contrastează cu nisipul maroniu, Ierihonul este o fereastră deschisă spre trecut. Aşezarea se numeşte Tel el Sultan şi este localizată lângă un izvor de apă (Ein es Sultan – 4500 l pe minut)care este distribuită în toată oaza printr-un sistem complex de irigaţie.” 80 N.a. afarsemon – este un fruct care seamănă foarte mult cu o rosie, dar de culoare portocalie. Este de consistenţa unei pere bine coapte, puţin dulce, cu un gust specific. În mijloc are câţiva sâmburi mari, de forma unor castane mai mici. Se foloseşte în industria farmaceutică pentru preparea unor creme cosmetice şi bineînţeles, ca aliment, fiind un fruct foarte bogat în vitamine. Perioada de coacere este din luna septembrie până pârziu în decembrie. 81 Strabo, Geography 16, 2,41 82 E. Stern , N.E.H.L., vol II. p.687 - 691 83 Josefus, Antichităţi, 15, 9, 4 „Fortăreaţa care este la o depărtare de 60 de stadii de Ierusalim, este o fortificaţie naturală foarte potrivită pentru aşa ceva, care se ridică la o mare înălţime, fiind făcută de mână de om (aşa credea Josefus, dar nu este corect, fiind un deal natural), înălţându-se în jur asemenea unui sân de femeie. În tot vîrful dealului s-a construit un turn la care se junge pe o cărarea în trepte formată din 200 de trepte. În interior sunt apartamente regale scumpe făcute ca loc de siguranţă şi podoabă în acelşi timp. La baza muntelui s-a construit un complex plăcut, cu un mare bazin de apă. Apa a fost adusă de la mare distanţă şi cu mare cheltuială. În împrejurime s-a construit o a doua cetate pentru care vârful muntelui constituie acropola.” 84 Plinius cel Bătrân, Naturalis Hystorya, V, 70 86 Yigael Yadin, Masada, 87 Josefus, Antichităţi, 15.8,5 “Când a fost aproape gata să termine zidul cetăţii Samaria el a reuşit să aducă acolo pe mulţi din soldaţii veterani şi pe mulţi din împrejurimi acordându-le cetăţenia. Făcând aceasta, dincolo de ambiţia de a construe un templu, dincolo de a face o cetate mai mare decât fusese anterior, el a izbutit să realizeze o fortăreaţă pentru securitatea sa şi un monument al măreţiei sale.” 88 E.Stern, edit. N. A. H. L., vol IV. Sebaste 89 E. Stern, edit. N.E.H.L. vol IV. P.1307.1308 90 S.J.D. Cohen, From the Maccabees to the Mischnah, p. 106 „Templul era instituţia centrală a comunităţii iudaice, punctul focal al religiei, nu numai pentru iudeii din ţară ci şi pentru acei din diaspora. Contribuţia anuală de o jumătate de şechel, adusă de toţi iudeii din diaspora şi de cei care veneau la sărbătorile pelerinaj, a unit întreaga comunitate. Ideologia Templului a slujit ca o forţă unificatoare, el reprezenta monismul şi exclusivismul. Numai un songur loc a fost ales pe pământ de către Dumnezeu unde să fie locul reşedinţei Sale, şi acest loc era Templul din Ierusalim.” 91 E. Schurer, The history of the jewisch people in the ages of Jesus Christ, vol II p.208 “Sanhedrinul celor 71, descries de Mişna ca posedând putere nu doar pentru probleme religioase, ci ca un for pentru probleme judiciare, administrative şi guvernamentale. El putea să judece pe Marele Preot, dar nu şi pe rege, care era deasupra curţii, el decidea graniţele şi declara război.” 92 Josefus, Antichităţi, 19.7,2 „Cât despre zidurile Ierusalimului care au fost adăugate la noua cetate Bezeta, el le-a reparat pe cheltuia publică şi le-a ridicat la o înălţime şi lăţime atât de mare şi le-.a făcut mult prea puternice pentru puterea umană. Dar Marcus, guvernatorul Siriei, a informat printr-o scrisoare pe Cezar Claudiu despre ceea ce se realiza la Ierusalim. Şi deoarece Claudiu avea anumite indoieli referitor la posibilitatea unei revolte, a trimis lui Agripa porunca de a opri construcţia zidului. Astfel s-a supus în totul pentru a nu intra în conflict cu împăratul.” 93 Avi/Yonah, The model of Ancient Jerusalem at the time of the Second Temple, p. 22 “In the middle of the Lower city we see the palaces of the members of the proselyte Royal family of Adiabene whose most important member was Queen Helena. Her tomb lies north of Damascus gate. The palaces are reconstructed according to the principles and techniques of the Parthian – Mesopotamian architecture of the Roman period, typical of the region of Adiabene.” 94 Alpert Fran, Getting Jerusalem Toghether, p. 26 „Când a fost construit Templu munca a fost repartizată diferitelor grupe de oameni. Sorţii au repartizat construcţia Zidului de Vest populaţiei sărace a oraşului, care au lucrat din greu, deoarece nu au avut mijloace tehnice care să le uşureze munca. Când duşmanii au distrus Templu, un înger a coborât din înălţime, şi-a întins aripile deasupra zidului şi a zis: ,Acest zid, care este munca săracilor. Niciodată nu va fi distrus,”. 95 E. Stern, N. E. H. L. Vol. II, p. 737 96 Mişna, B.B. 3b 97 Iosefus, Răz., 7.1,1, „Cezar a dat ordin ca întreaga cetate, împreună cu Templu, să fie demolată, dar să fie lăsate atâtea turnuri, cât este posibil, care sunt cele mai impresionante, Fasale, Hipicus şi Miriam, pentru a demonstra posterităţii ce fel de cetate a fost aceasta, cât de puternică a fost şi cum a reuşit puterea romană să o cucerească.” 98 Avi-Yonah, idem, p. 17. 99 Rivka Gonen, Biblical Holy Places, p.119 100 Jerome Murphy.O,Connor, The Holy Land, p. 107 „Sub biserică se păstrează cu sfinţenie mai multe structuri foarte interesante tăiate în stâncă, precum; cămăruţe, cisterne de apă, grajduri, care datează din perioada irodiană. Pe lângă acestea trece un drum antic în trepte, care coboară din vârful dealului până la Siloam.” 101 N.a. Osuarul este un mic coşciug tăiat într-o piatră moale de calcar, de aproximativ 25 x 30 x 60 cm, în care erau colectate şi puse oasele unui defunct după ce putrezea carnea. Acest osuar era pus apoi într-o nişă specială din mormânt, numită „loculi”. Pe aceste osuare se aplicau anumite ornamente şi se scria, de regulă, numele decedatului. 103 Geva H., Ancient Jerusalem revealed, p. 224 Mai multe studii s-au făcut la acest subiect: R. Brodi, „Caiafas and Cantheras”, D.R. Schwartz, AgrippaI, The last king of Iudeea (Jerusalem 1990); B. Z. Rosenfeld, „The settlement of Two Families of Hight Priests During the Second Temple Period# (Jerusalem 1991); Stern. M. „The politics of Herod and Jewish Society Towards the end of the Second Commonwealth. 104 Ibidem, p. 225 105 E. Stern, N. E. H. L., vol. II p. 723 106 BAR, nr. 29, iulie-august 2003, p.24.25 107 BAR, nr. 29, iulie-august 2003, p. 47-51, preluat din Artixas, Autumn 2002. 108 BAR, nr. 6 November-december 2002, articol de Andre Lemaire, „Burial Box of James the brother of Jesus”, p. 24 - 33 109 BAR, nr. 6, idem, Raport oficial prezentat de Geological Survey din 17.09.2002 semnat de Dr. Amnon Rosenfeld şi Dr. Shimon Ilani şi adresat către editorului revistei BAR, 110 Rachel Hachlili study, după catalogul lui Rahmani. BAR, idem, nr. 6 , 2002 111 „Raportul preliminar al Comitetului de axaminare a Osuarului lui Iacob şi a Inscripţiei lui Ioas”, 20 iunie 2003, adresat directorului Shuka D. De la IAA., prezentat în BAR nr. 2003 112 Jonathan Reed, Archaeology and the Galilean Jesus, p. 134 113 Connolly P. Living in the time of Jesus of Nazareth, p. 55.56 114 Gal, Lower Galilee during the Iron Age, p. 108 „Evenimentele din 733-732 î. Hr. ne oferă un punct de cotitură tragic pentru aşezările israeliene din Galileea, în special în Galileea de Jos. A fost o intervenţie foarte violentă şi aproape în întregime distrusă. Ceea ce nu a fost distrus de război a fost luat în robie şi regiunea nu a fost locuită în secolele VII şi VI.” 116 Jonathan Reed, op. cit., p. 40.41 117 James Strange, Excavation at Sepphoris”, raport în IEJ 45 din 1995 „Ceramica care a fost înregistrată şi numărată la Seforis, de către expediţia Universităţii din Florida de Sud, are următoarele date: nu a fost colectat nici un ciob din perioada persană şi începutul elenismului, Au fost colectate 100 de fragmente ceramice din Perioada elenistică târzie şi 3000 de fragmente ceramice din Începutul perioadei Romane.” 118 Ionathan Reed, op. cit., p. 45 119 N.a. A fost politica haşmoneană de a „iudaiza forţat” teritoriul istoric. Este evident că în zona de nord a ţării, în perimetrul cuprins de culoarul Chison-Harod, litoralul mediteranean, Munţii Libanului , Hermonul şi platoul dinspre răsărit, era o populaţie foarte diferită, incluzând fenicieni, greci, arabi, iudei şi alte grupuri etnice mai nesemnificative. Locurile de închinare păgâne sunt o dovadă elocventă. Galileea propiu-zisă, era un mic teritoriu în mijlocul acestei zone, acoperind doar jumătate din litoralul Lacului Galileii şi fără să cuprindă nici măcar bazinul Hule. 120 Ray Pritz, Nazarene Jewish Christianity: From the end af the New Testament Period Until its Dissapearance inthe Tourth Century, p. 49.50 121 Reed, Jonathan, Archaeology and the Galileean Jesus, p. 167.168 „Capernum nu avea nimic de genul a ceea ce se numeşte „polis”. Lipseau cu desăvârşire zidurile cetăţii, apeductul, teatru, strada cu colonade, complexul administrativ, templele. Singura clădire publică, cu multiple funcţiuni, era sinagoga... Evangheliştii sunt mult mai generoşi, ei atribuie titlul de „polis” pentru Capernaum, în parte datorită ignoranţei cunoaşterii geografiei Palestinei, în parte datorită lipsei de cunoaştere a termenilor şi bineînţeles, în parte din considerente teologice. Luca, de exemplu, este preocupat să arate că „aceste lucruri nu s-au petrecut într-un colţ” (Fapte 26,26). 122 Reed, Jonathan, op. cit., p. 141 123 CSEL, 39, 112 124 Aviam Mordechai, Ancient Sinagogues, p.12.13 125 Reed, Jonathan, op. cit., p. 155 126 Ibidem, p. 156 127 Wachsmann, Shelley and Cohen, Orna, „An ancient boat discovered in the Sea of Galilee, p. 4.6.10 128 Gonen, Ricka, Biblical Holy Places, p.75 129 Reed, Jonathan, idem, p.92.93 130 BAR, mar.-apr. 2005, p.29 131 Yizhak Hirschfeld şi Miriam Feinberg Vamosh, BAR, mar.- apr. 2005, A country gentleman;s estate Yüklə 0,68 Mb. Dostları ilə paylaş:
|