Traducătoarea de limbă suedeză, Barbro Anderson, a fost - din perspectiva lui Magris un lucru firesc - de părere: „Renunţ la această propoziţie, pentru că ea nu are valoare informativă. Propoziţia informează doar cititorii italieni despre cine a fost Iorga, cititorilor suedezi însă, pentru care Benedetto Croce nu reprezintă ceva în mod deosebit, informaţia ca informaţie în sine, nu le spune nimic.“ (Magris, Autorul şi traducătorii săi, în „Sprache im technischen Zeitalter“, 1994, caiet 130, pag.159). Traducătoarea de limbă suedeză, Barbro Anderson, a fost - din perspectiva lui Magris un lucru firesc - de părere: „Renunţ la această propoziţie, pentru că ea nu are valoare informativă. Propoziţia informează doar cititorii italieni despre cine a fost Iorga, cititorilor suedezi însă, pentru care Benedetto Croce nu reprezintă ceva în mod deosebit, informaţia ca informaţie în sine, nu le spune nimic.“ (Magris, Autorul şi traducătorii săi, în „Sprache im technischen Zeitalter“, 1994, caiet 130, pag.159).
Artistul plastic român Dan Perjovschi evocă un alt exemplu nereuşit al întâlnirilor româno-americane: „Primul batalion românesc trimis în Afganistan se numea ,Neagoe Basarab‘ – după un rege [de fapt un domnitor] din istoria României. Americanii nu au înţeles semnificaţia numelui, zadarnic se străduiau ofiţerii într-o engleză abia învăţată. În cele din urmă batalionul a fost rebotezat de americani ‚Red Scorpions‘ (rom. Scorpionii Roşii).“ (Perjovschi, în: Babias, 2005, pag. 72). Artistul plastic român Dan Perjovschi evocă un alt exemplu nereuşit al întâlnirilor româno-americane: „Primul batalion românesc trimis în Afganistan se numea ,Neagoe Basarab‘ – după un rege [de fapt un domnitor] din istoria României. Americanii nu au înţeles semnificaţia numelui, zadarnic se străduiau ofiţerii într-o engleză abia învăţată. În cele din urmă batalionul a fost rebotezat de americani ‚Red Scorpions‘ (rom. Scorpionii Roşii).“ (Perjovschi, în: Babias, 2005, pag. 72).
Cum stau lucrurile din cealaltă perspectivă mai puţin cercetată, cea a confluenţelor româno-germane? Există spre exemplu dovezi ale autorilor germani care au fost inspiraţi sau au fructificat conştient aceste contacte? Dovezi grăitoare se pot descoperi în primul rând pe tărâmul literaturii de factură pluri-, inter- şi transculturală ale minorităţii germane din România în teme, motive, personaje, multilingvism, relevanţa traducerilor. Funcţionalitatea elementelor româneşti în texte de limbă germană vizează lărgirea orizontului, statutul lor de indicatori ale diferenţelor autentice, ale semnificaţiei problematice, ca factor exotic incitant. Cum stau lucrurile din cealaltă perspectivă mai puţin cercetată, cea a confluenţelor româno-germane? Există spre exemplu dovezi ale autorilor germani care au fost inspiraţi sau au fructificat conştient aceste contacte? Dovezi grăitoare se pot descoperi în primul rând pe tărâmul literaturii de factură pluri-, inter- şi transculturală ale minorităţii germane din România în teme, motive, personaje, multilingvism, relevanţa traducerilor. Funcţionalitatea elementelor româneşti în texte de limbă germană vizează lărgirea orizontului, statutul lor de indicatori ale diferenţelor autentice, ale semnificaţiei problematice, ca factor exotic incitant.
Erwin Wittstock a inclus citate din balada românească despre meşterul Manole în romanul său Bruder, nimm die Brüder mit (rom. Frate, ia-ţi şi fraţii), Georg Scherg se foloseşte pe parcursul întregului său roman Paraskiv, Paraskiv (rom. Paraschiv, Paraschiv) de expresii româneşti traduse, traducătoarea şi autoarea Lotte Berg a scris – precum mai tânărul Christian Maurer – poezii după modelul rimei şi ritmului poeziei populare româneşti. Rolf Bossert întreabă într-o poezie, cum ar putea fi redat cu mijloace adecvate mirosul apetisant la gogoaşei într-un spaţiu străin. Erwin Wittstock a inclus citate din balada românească despre meşterul Manole în romanul său Bruder, nimm die Brüder mit (rom. Frate, ia-ţi şi fraţii), Georg Scherg se foloseşte pe parcursul întregului său roman Paraskiv, Paraskiv (rom. Paraschiv, Paraschiv) de expresii româneşti traduse, traducătoarea şi autoarea Lotte Berg a scris – precum mai tânărul Christian Maurer – poezii după modelul rimei şi ritmului poeziei populare româneşti. Rolf Bossert întreabă într-o poezie, cum ar putea fi redat cu mijloace adecvate mirosul apetisant la gogoaşei într-un spaţiu străin.
Herta Müller a recurs la inovaţia lexicală Herztier formată din încrucişarea celor două substantive „inimă“ şi „animal“, rezultând „inimal“. În alt loc autoarea se foloseşte de forma sonora identică a substantivelor româneşti „nea“ pentru zăpadă şi „nea“ pentru „unchi“ pentru a crea procese metaforice reductive. De curând ea chiar a făcut un prim exerciţiu de bilingvism redactând secvenţe de texte mai lungi respectiv prima carte în limba română Este sau nu este Ion (Iaşi: Polirom, 2005). Transculturalitatea şi multilingvismul (cu o puternică implicare românească) caracterizează poezia concretă a lui Oskar Pastior. Astfel de texte constituie exemple de originale multilingvistice care – datorită amestecului de limbi - pot fi traduse doar în rezumate aproximative. Herta Müller a recurs la inovaţia lexicală Herztier formată din încrucişarea celor două substantive „inimă“ şi „animal“, rezultând „inimal“. În alt loc autoarea se foloseşte de forma sonora identică a substantivelor româneşti „nea“ pentru zăpadă şi „nea“ pentru „unchi“ pentru a crea procese metaforice reductive. De curând ea chiar a făcut un prim exerciţiu de bilingvism redactând secvenţe de texte mai lungi respectiv prima carte în limba română Este sau nu este Ion (Iaşi: Polirom, 2005). Transculturalitatea şi multilingvismul (cu o puternică implicare românească) caracterizează poezia concretă a lui Oskar Pastior. Astfel de texte constituie exemple de originale multilingvistice care – datorită amestecului de limbi - pot fi traduse doar în rezumate aproximative.
Dostları ilə paylaş: |