În spaţiul geografic şi lingvistic mai îndepărtat al literaturii germane, austriece şi elveţiene de expresie germană există pe lângă descrieri de călătorie - în care apar şi provincii româneşti - alte dovezi ale receptării interculturale. Înainte de toate trebuie spus faptul că există referiri punctuale la români (în Cântecul Nibelungilor, mai apoi la Theodor Fontane, Franz Kafka, Thomas Brussig), puncte de plecare pentru o lectură policulturală oferă romanele şi povestirile dintre care amintim: Clemens Brentano, Die mehreren Wehmüller und ungarischen Nationalgesichter (rom. Câţiva Weh müller şi feţele naţionale ungureşti), romane de Julius von Voß, M. Giebel, Die Tochter des Voevoden (rom. Fiica voievodului) şi Das Leben der Zigeuner (rom. Viaţa ţiganilor), În spaţiul geografic şi lingvistic mai îndepărtat al literaturii germane, austriece şi elveţiene de expresie germană există pe lângă descrieri de călătorie - în care apar şi provincii româneşti - alte dovezi ale receptării interculturale. Înainte de toate trebuie spus faptul că există referiri punctuale la români (în Cântecul Nibelungilor, mai apoi la Theodor Fontane, Franz Kafka, Thomas Brussig), puncte de plecare pentru o lectură policulturală oferă romanele şi povestirile dintre care amintim: Clemens Brentano, Die mehreren Wehmüller und ungarischen Nationalgesichter (rom. Câţiva Weh müller şi feţele naţionale ungureşti), romane de Julius von Voß, M. Giebel, Die Tochter des Voevoden (rom. Fiica voievodului) şi Das Leben der Zigeuner (rom. Viaţa ţiganilor),
proză literară de Carmen Sylva şi Mite Kremnitz, romanele Der Haiduck (rom. Haiducul) şi Der Pandur (rom. Pandurul) de Bucura Dumbrava, Ilse Langer, Rodica (rom. Rodica), Jo Mihaly, Gesucht Stephan Vărescu. Ein Leben unter Zigeunern (rom. Dispărut. Stephan Vărescu. O viaţa printre ţigani), Hugo Marti Rumänische Mädchen (rom. Fete româneşti), Hans Carossa Rumänisches Tagebuch (rom. Jurnal românesc), Gustav Sack, In Ketten durch Rumänien - Tagebuch (rum. În lanţuri prin România. Jurnal), comedia lirică a lui Hugo von Hofmannsthal Arabella (rom. Arabella), Alfred Muschg Albissers Grund (rom. Pământul lui Albisser), Erwin Wickert Ihr glücklichen Augen (rom. Voi ochi fericiţi). Toate aceste scrieri conţin elemente cu specific national-cultural, prin urmare nume, particularităţi, personaje. proză literară de Carmen Sylva şi Mite Kremnitz, romanele Der Haiduck (rom. Haiducul) şi Der Pandur (rom. Pandurul) de Bucura Dumbrava, Ilse Langer, Rodica (rom. Rodica), Jo Mihaly, Gesucht Stephan Vărescu. Ein Leben unter Zigeunern (rom. Dispărut. Stephan Vărescu. O viaţa printre ţigani), Hugo Marti Rumänische Mädchen (rom. Fete româneşti), Hans Carossa Rumänisches Tagebuch (rom. Jurnal românesc), Gustav Sack, In Ketten durch Rumänien - Tagebuch (rum. În lanţuri prin România. Jurnal), comedia lirică a lui Hugo von Hofmannsthal Arabella (rom. Arabella), Alfred Muschg Albissers Grund (rom. Pământul lui Albisser), Erwin Wickert Ihr glücklichen Augen (rom. Voi ochi fericiţi). Toate aceste scrieri conţin elemente cu specific national-cultural, prin urmare nume, particularităţi, personaje.
În fine trebuiesc amintiţi autori ca Vintilă Ivănceanu, Carmen Francesca Banciu, Aglaja Veteranyi und Călin Dorian Florescu, care evocă experienţe româneşti nu în limba maternă, ci în limba germană dobândită ca limbă străină după emigrarea din România. În fine trebuiesc amintiţi autori ca Vintilă Ivănceanu, Carmen Francesca Banciu, Aglaja Veteranyi und Călin Dorian Florescu, care evocă experienţe româneşti nu în limba maternă, ci în limba germană dobândită ca limbă străină după emigrarea din România. Privite din exterior traducerile în româneşte ale descrierilor de călătorie, ale textelor revelatoare de alteritate, dar şi studiile de istoria culturii care reliefează fenomene, raporturi şi personaje autohtone constituie pentru români un factor de reflecţie asupra propiei identităţi.
Pot fi citate aici acele scrieri care prin procesul traducere se întorc la sursa lor de inspiraţie şi anume însemnările de jurnal ale lui Carossa, povestirile lui Giebel şi Marti, istoria exilului literar românesc de Eva Behring sau studii de imagologie cu fragmente din descrierile de călătorie ale lui Klaus Heitmann. Diferenţa (şi rareori similitudinea) între imaginea stăinului şi a familiarului devine verificabilă tocmai prin aceste raportări la sursă. Pot fi citate aici acele scrieri care prin procesul traducere se întorc la sursa lor de inspiraţie şi anume însemnările de jurnal ale lui Carossa, povestirile lui Giebel şi Marti, istoria exilului literar românesc de Eva Behring sau studii de imagologie cu fragmente din descrierile de călătorie ale lui Klaus Heitmann. Diferenţa (şi rareori similitudinea) între imaginea stăinului şi a familiarului devine verificabilă tocmai prin aceste raportări la sursă.
În procesul de traducere din limba română în limba germană a cărui problematică urmează a fi exemplificată în acest referat cu o traducere din eseul lui Andrei Pleşus au fost implicaţi - în decursul timpului - în jur de 800 de mediatori. Locul de întâlnire între limbi şi culturi a fost camera de studiu, reşedinţa de la ţară, redacţia ziarului, reşedinţa reginei României din Bucureşti şi Sinaia ca sursă de inspiraţie, instituţii de ştiinţă, ministere ale propagandei, edituri, asociaţii şi uniuni, cercuri literare, cefenele şi cofetării, biblioteci, saloane private (cum ar fi cele ale familiilor Flora Fröhlich şi Gerda Ziegler din Sibiu), facultăţi, birourile secretarilor literari, atelierele de lucru. |
