CAPITOLUL V Organizarea inspecţiei şcolare
Regăsită în copartimentul Evaluare, analiză şi îndrumare, aceasta se circumscrie activităţii Secţiei de Inspectare şi Evaluare, care a urmărit realizarea obiectivelor generale:
-
stabilirea gradului de realizare a standardelor educaţionale la toate nivelurile sistemului de învăţămînt şi a calităţii procesului educaţional;
-
verificarea cunoaşterii şi respectării cadrului normativ;
-
evaluarea calităţii managementului educaţional;
-
furnizarea de date pentru determinarea politicii structurilor din sistemul educaţional.
Indicatorii de bază au fost:
-
Îmbunătăţirea rezultatelor obţinute de fiecare elev, instituţie şi respectiv de sistemul raional;
-
Creşterea ratei de promovabilitate peste media republicană;
-
Rata elevilor cu note de „8”- „10” peste 10%;
-
Reducerea cu 5% a nr. de copii cu delincvenţe juvenile;
-
Elaborarea şi implementarea unor programe pe segmente majore: reformarea propriiei instituţii, pedagogizarea părinţilor, reducerea violenţei etc.
În scopul acesta s-au efectuat:
Nr.
|
Tipul inspecţiei
|
Tematica inspecţiei
|
Instituţiile inspectate
|
Organul care a analizat rezultatele
|
|
1
|
Inspecţia frontală
|
|
LT Lăpuşna, GM. Fundul Galbenei, GM. Secăreni, GM. Călmăţui şi grădiniţile din aceste localităţi.
|
Consiliul de Administraţie
|
2
|
Inspecţii tematice
|
Despre asigurarea şanselor de dezvoltare pentru copiii capabili de performanţe. Aplicarea de strategii novatoare în sistem.
|
Liceele „M.Sadoveanu”, ŞT. Holban”, LT Mingir, GM Buţeni, Bujor, Mireşti
|
Consiliul
Consultativ
|
|
|
Activitatea instituţiilor de învăţămînt, privind asigurarea şcolarizării obligatorii a copiilor din teritoriu.
|
LT Mingir, Bobeica, „M.Eminescu”, Cioara, Gm. Logăneşti, Pereni, Secăreni, Paşcani, Dancu, Buţeni, Caracui, Mereşeni, Nr. 2 Cărpineni.
|
Consiliul de Administraţie
|
|
|
Cunoaşterea şi respectarea procesului decizional la nivelul instituţiilor de învăţămînt.
|
LT ”Universum”, LT Bobeica, GM. Pașcani, GM.Fundul Galbenei, GM. Ivanovca GM.Pogănești, GM.Pereni.
|
Consiliul Consultativ
|
|
|
Respectarea cerinţelor privind lucrul cu caietele elevilor.
|
Eşantion reprezentativ
|
Consiliul de Administraţie
|
|
|
Modernizarea procesului instructiv prin introducerea şi utilizarea TIC-ului
|
LT „M.Sadoveanu”, Bobeica, Mingir, Cărpineni, GM. Călmăţui, Bozieni.
|
Consiliul Consultativ
|
|
|
Calitatea perfectării documentaţiei şcolare ce ţine de evaluarea şi certificarea elevilor.
|
LT”M.Eminescu”, LT”D.Cantemir”, LT Lăpuşna, GM Tălăieşti,
LT Ciuciuleni, GM. Călmăţui, GM. Bălceana, GM.nr. 2 Cărpineni.
|
Consiliul de Administraţie
|
|
|
Atingerea standardelor de treaptă în grădiniţe.
|
Eşantion reprezentativ
|
Consiliul Consultativ
|
|
|
Eficienţa activităţii şcolilor de circumscripţie.
|
LT Mingir, Bobeica; Sărata Galbenă, Lăpuşna, Gm. Buţeni
|
Consiliul Consultativ
|
|
|
Cunoaşterea şi respectarea cadrului normativ în contextul organizării examenelor de absolvire.
|
În toate instituţiile
|
Consiliul de Administraţie
|
3
|
Inspecţii de specialitate
|
Evaluarea randamentului şcolar la discipline de studii
|
Conform eşantionului de la fiecare disciplină
|
Comisia raională,de atestare
|
|
|
Determinarea nivelului de pgătire profesională şi a progresului didactico-metodic al tinerilor specialişti
|
Instituţiile incluse în inspecţia frontală.
|
Comisia de atestare
|
4
|
Inspecţia de revenire
|
Realizarea programelor de acţiuni privind realizarea neajunsurilor depistate în cadrul inspecţiilor frontale şi tematice
|
LT”M.Viteazul”, GM.Căţăleni, GM. Caracui, ŞP Mingir şi grădiniţiele din localitate.
|
Consiliul Administraţie
|
În afară de vizitele planificate s-au realizat şi vizite dictate de unele sesizări, cu scop de documentare într-o chestiune etc., aşadar toate instituţiile au fost vizitate cel puţin o singură dată în anul curent de studii, considerîndu-se un indicator bun, ţinînd cont de nr. redus de angajaţi în raport cu numărul de probleme ce trebuie rezolvate.
Dintre concluziile făcute în urma evaluării, cu caracter tematic, a instituţiilor remarcăm doar unele dintre ele:
Cunoaşterea şi respectarea procesului decizional la nivelul instituţiilor de învăţămînt.
În cadrul celor analizate se constată o cunoaştere minimă a elementelor Previziunii manageriale, în mod aparte a esenţei şi conţinutului Diagnozei. Superficialitatea din analiză împiedică realizarea Prognezei. Nu se estimează realizarea în raport cu obiectivele şi nici cu Indicatorii. Sub nivel se cunosc şi se valorifică Viziunea şi Misiunea, deşi majoritatea operează cu aceşti 2 teremeni, incluzîndu-le în documentele proiective.
Nu se cunosc de către toţi managerii elementele de structură şi de conţinut obligatorii documentelor din domeniu. Cel mai des se omit Monitorizarea îndeplinirii celor proiectate/planificate; Activităţi destinate Dezvoltării curriculare, Eliminării eşecului şcolar, Creşterii răspunderii pentru rezultatele activităţii; Indicatorii de performanţă.
Operaţionalizarea este parţială atît pe orizontală, cît şi pe verticală. Programele curente sunt elaborate nesistematic, nu se includ acţiuni de corecţie, nu se fac constatări pentru optimizare şi eficientizare.
Nu se practică programarea pe unităţi de timp optime (zile, ore), nu se sistematizează observările, nu se fac concluzii pentru a lua decizii întemeiate.
Respectarea cerinţelor privind lucrul cu caietele elevilor
Evaluînd s-a stabilit:
-
Existenţa unui gol în cadrul normativ, cu referire la cerinţele faţă de caietele elevului cu referire la instituţie, cadru didactic, elev, raportate la treptele de şcolaritate, discipline de studii (mai ales că unele categorii de cadre intră în grila de salarizare);
-
Un grad jos de cunoaştere şi de promovare a cadrului reglementator(a celui existent) de către managerii şcolari şi satisfăcător de către cadtrele didactice.
-
Lipsa unor cerinţe unice pentru fiecare treaptă de şcolaritate, disciplină permite neglijarea şi chiar ignorarea a celor mai cunoscute prevederi care ţin de întreţinerea documentaţiei şcolare, inclusiv a caietelor elevilor;
-
Instituţiile nu au elaborate şi nu aplică RUOOP proprii, iar Regulamentele de funcţionare nu le conţin, în majoritatea instituţiilor;
-
Nu întotdeuna şi nu de către toate cadrele didactice se respectă art. RUOOP care se referă la aspectul estetic, la aşezarea în pagină, acurateţă, calitatea înscierilor etc.
-
Nu există claritate şi nici respect la ritmicitatea verificării în depenţă de treapta de şcolaritate, disciplină. Abateri serioase se atestă, mai ales, în treapta gimnazială, nemaivorbind de cea de liceu. Aici se verifică doar evaluările sumative şi acestea nu întotdeauna calitativ şi după rigori;
-
Sub nivel se valorifică posibilităţile caietului elevului drept mijloc de motivare a elevilor şi instrument în asigurarea principiului didactic cel al individualizării şi al diferenţierii.
Calitatea perfectării documentaţiei şcolare ce ţine de evaluarea şi certificarea elevilor:
Întreţinera documentaţiei de evidenţă şcolară, în special cataloagele, se face necalitativ, cu abateri de la cerinţele în vigoare.
-
În cele mai multe instituţii nu s-a încetăţenit un sistem viabil de lucru cu documentele şcolare.
-
Se atestă abateri de la prevederile curriculare în predarea – evaluarea la discipline.
-
Nu se cunosc şi nu se respectă, în măsura cuvenită, actele normative privind evaluarea şi certificarea elevilor.
-
Se fac vizibile intenţiile de acoperire a abandonului, a nereuşitei şcolare.
-
Modernizarea procesului instructiv prin introducerea şi utilizarea TIC-ului:
-
Managerii şi profesorii sunt conştienţi de necesitatea implementării TIC în procesul de educaţie.
-
Lipsa mijloacelor financiare frînează dotarea instituţiilor cu tehnică informaţională de înaltă calitate.
-
Lipsa sofft-urilor pe discipline îngreunează colectarea şi formarea bazelor de date pe discipline de studii.
-
Se cere o mai bună instruire a tuturor cadrelor didactice în domeniul TIC.
Inspecţiile frontale s-au încheiate cu acte, întocmite în baza indicatorilor şi criteriilor stabilite, care includ constatări, concluzii şi recomandări pentru fiecare domeniu şi aspect evaluat.
Rezultatele din instituţiile evaluate sunt următoarele:
LT Lăpuşna- satifăcător, eficienţă în colaborare cu toţi actanţii procesului, implicare a elevilor în diverse activităţi extradidactice. S-au stabilt drept carenţe serioase la nivel de activitate managerială(întreţinerea documentaţiei, motivarea cadrelor, eficienţa controlului intern) şi rezultatele elevilor, pierdrea din autoritatea şi imaginea instituţiei;
GM Fundul Galbenei – satisfăcător, echipă managerială consolidată, activitate temeinică în cunoaşterea şi respectarea cadrului normativ, evidenţa şi monitorizarea elevilor, mai ales ,a celor cu devieri comportamentale. Pentru îmbunătăţirea situaţiei se va insista pe elaborarea tuturor documentelor proiective, motivarea şi responsabilizarea elevilor şi părinţilor, urmărirea rezultatelor şcolare;
GM Secăreni – satisfăcător, înnoirea echipei este un factor benefic, s-a reuşit îmbunătăţirea la majoritatea aspectelor manageriale, promovării imaginii instituţiei şi a rezultatelor elevilor. Urmează a se lucra pe segmentul de schimbare a mentalităţii cadrelor didactice care trebuie să devină coparticipante la proces, creşterea profesionalismului acestora;
GM Călmăţui – bine, management orientat pe rezultat final, delegare eficientă a atribuţiilor, iniţiativă în obţinerea eficienţei, asigurarea evaluării obiective. Necesită îmbunătăţire formarea cadrelor şi motivarea lor pentru creşterea profesională.
Inspecţiile de revenire din LT”M.Viteazul”, GM.Căţăleni, GM. Caracui, ŞP Mingir şi grădiniţiele din localitate au demonstrat responsabilitatea managerilor pentru îndeplinirea recomandărilor avute. S-a lucrat la înlăturarea neajunsurilor stablite(în baza planurilor elaborate), reuşindu-se îmbunătăţirea situaţiei la unii parametri. GM. Căţăleni a obţinut calificativul bine rămînd cu indicaţii speciale la asigurarea cu cadre şi eficienţa învăţării.
Celelalte 3 instituţii au fost apreciate satisfăcător, urmînd a fi monitorizare la anumite aspecte.
Activitatea de inspectare a fost precedată şi însoţită de seminare, de studierea documentelor şcolare, de aplicare de sondaje care au permis formarea şi informarea cadrelor manageriale şi de predare. Impactul acestora luate în ansamblu, deşi substanţial, totuşi rămîne a fi insuficient, fiindcă ani de ani rămîn deschise aşa chestiuni:
La nivel de rezultate ale instituţiilor şi de eficienţă la domeniul inspectare:
-
Realizarea indicatorilor va fi argumentată prin activităţi analizate şi la alte capitole, remarcăm că a nu s-a asigurat sporirea ratei elevilor cu performanţe prin reuşita şcolară (cu note „8” – „10” de 10%);
-
A rămas destul de mare nr.instituţiilor şi a elevilor care nu obţin rezultatele finale scontate şi nu-şi stabili clar priorităţile, adică nu s-a atins total indicatorul Elaborarea şi implementarea unor programe pe segmente majore: reformarea propriiei instituţii, pedagogizarea părinţilor, reducerea violenţei etc.
Colectivele pedadogice nu au capacitatea de autoevaluare şi stabilirea în regim continuu a disfuncţiilor existente pentru a putea activa eficient, fără o monitorizare externă.
-
Inspecţia şcolară realizează, de fapt, în mare măsură activităţi de formare care sunt necesare în condiţiile existente, dar nu întotdeauna corespund posibilităţilor, atribuţiilor şi drept urmare nu sunt atît de eficiente.
Concluzii şi propuneri:
-
Determinarea şi precizarea, prin revederea cadrului normativ, a statutului şi atribuţiile SIE din direcţiile de învăţămînt.
-
Perfectarea mecanismului şi a algoritmului de evaluare externă a instituţiei şcolare şi de perfectare a actelor de totalizare a inspecţiei.
-
Includerea practicii de prezentare publică a rapoartelor anuale (periodic) Consiliului de Administraţie al DÎ de către instituţiile din subordine.
CAPITOLUL VI
Lucrul cu cadrele didactice şi de conducere din raion
În instituţiile raionului activează pedagogi şi personal auxiliar clasificaţi în felul următor:
Tipul instituţiei
|
Nr. de inst.
|
Nr.
Pedag.
|
Din ei educa
tori
|
Nr.total
|
Grade didactice
|
Pensio
naţi
|
Cumul
|
Stu
di
ază
|
L. aux.
|
Superior
|
I
|
II
|
Şcoli generale
|
49
|
1006
|
27
|
1033
|
3
|
43
|
442
|
201
|
64
|
37
|
716
|
Şc.speciale
|
2
|
35
|
20
|
55
|
-
|
1
|
11
|
22
|
7
|
4
|
84
|
Instituţii extraşcolare
|
2
|
23
|
-
|
23
|
-
|
1
|
8
|
4
|
9
|
1
|
|
Total
|
53
|
1064
|
47
|
1111
|
3
|
45
|
461
|
226
|
80
|
42
|
800
|
Grădiniţe
|
53
|
90
|
215
|
305
|
-
|
-
|
37
|
15
|
-
|
-
|
|
Total raion
|
106
|
1154
|
262
|
1416
|
3
|
45
|
498
|
241
|
80
|
42
|
800
|
Din raportul statistic se face remarcat faptul că descreşterea nr. de angajaţi cu 70 (cu 4,7%) este proporţională cu reducerea nr. de elevi. Mai derajant este fenomenul reducerii nr. de cadre care deţin grade didactice:
În 2012, cadre didactice cu gr.superior şi I constituiau 3,83% comparativ cu anul 2013- 3,39%, iar a celor cu gr. II- 34,5% (2012) faţă de 35,1% (2013).
Nr.tinerilor specialiştilor rămîne destul de mic- 55.
În domeniul politicii de cadre un loc aparte revine creării condiţiilor optime pentru formarea lor profesională. De acest lucru se ocupă, în linii generale, Centrul Metodic.
În anul acesta de învăţămînt activitatea centrului metodic, deşi cu un număr redus de angajaţi, a fost axată pe următoarele obiective:
-
Implementarea prevederilor reformei curriculare în scopul asigurării caracterului sistemic şi integrator al procesului educaţional .
-
Dezvoltarea profesională a angajaţilor, cadrelor didactice şi manageriale:
-
Stimularea educaţiei permanente.
-
Asigurarea unui sistem divers de activităţi metodice pentru cadrele didactice.
-
Conectarea pregătirii profesionale propuse la necesităţile actuale şi de perspectivă ale unităţii educaţionale.
-
Iniţierea perfecţionării legislaţiei privind cadrul normativ al educaţiei permanente.
2. Formarea cadrelor
S-a insistat continuu pe formarea continuă, aşa cum sistemul de formare continuă stabileşte o corespondenţă între modificările intervenite în mediul de activitate şi competenţele celor angajaţi şi are drept scop dezvoltarea competenţelor şi culturii profesionale.
În luna august, tradiţional, se discută:
-
Sugestiile metodologice cu privire la organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional la disciplinele de studiu.
-
Se valorifică rezultatele controlalelor, diverselor activităţi de evaluare.
- S-a insistat asupra manualului ca instrument didactic important, precum şi la componenta variabilă, cu privire la cerinţele faţă de elaborarea curriculei la decizia şcolii şi a planificării calendaristice şi zilnice.
Dezvoltarea profesionala a angajaţilor din instituţiile subordonate DÎ afost realizată prin intermediul unor activităţi metodice teoretico-practice realizate teoretic de specialiştii DÎ şi practic de specialişti din instituţiile şcolare ghidaţi de specialiştii DÎ. în următoarele contexte:
Categoria de beneficiari
|
Tematica formării
|
Tipul formării
|
Cadre didactice (peste 600 de profesori de diferite specialităţi)
|
Dezvoltarea competenţelor de predare centrată pe formarea de competenţe –cheie, prin abordarea creativă a curriculumului şcolar şi manualului.
|
Seminar teoretico-practic
|
Cadre didactice (peste 600 de profesori de diferite specialităţi)
|
Evaluarea- premisă de orientare şi optimizare a învăţării
|
Seminar teoretico-practic.
Training-uri.
|
Manageri şcolari directori, directori adj. ( 100 de cadre de conducere)
|
Rolul echipelor manageriale în adaptarea ofertei educaţionale la nevoile elevilor, pentru formarea lor pe termen scurt, mediu şi lung
|
Seminar teoretico-practic
|
Directori de şcoli
(50 de persoane)
|
Optimizarea utilizării resurselor şi raţionalizării raportului cost- eficienţă în învăţămînt.
|
Seminar teoretic
|
Directori adj. Instruire ( 50 pers.)
|
Abordări didactice şi manageriale în contextul reducerii absenteismului.
|
Seminar practico- teoretic în baza LT Ciuciuleni
|
Dir. adj pentru educaţie (50 pers.)
|
Rolul diferitor actanţi ai procesului educaţional în prevenirea şi reducerea violenţei.
|
Training.
|
Directoare de grădiniţe (50 de persoane)
|
Metode de evaluare a activităţii didactice în grădiniţe
|
Seminar teoretico-practic
|
Directoare de grădiniţe (50 de persoane)
|
Decizia şi elementele procesului decizional
|
Seminar teoretico-practic
|
Dostları ilə paylaş: |