Carol davila

ETIOLOGIE

Flora orală endogenă

Flora bacteriană asociată cu infecţiile odontogene este complexa şi în general reflectă flora orală endogenă, dar cercetările recente pun accentul pe microorganismele specifice implicate ca agenţi cauzali, ceea ce modifică concentraţia tradiţională a diagnosticului şi tratamentului acestor infecţii. Microflora asociată este tipic polimicrobiană, dar potenţialul patogenic al fiecărui germen nu este egal, nici chiar când predomină numeric în microflora cultivabilă.

Colonizarea cu germeni specifici se produce în special pe suprafaţa limbii, a dinţilor, în crevasa gingivală şi saliva (Tabel 5.5).

Flora orală rezidenţială este constituită de gemeni anaerobi în proporţie de 88.9% (1.8 x 10¹¹ microorganisme/gram), în timp ce bacteriile facultative deţin 11.1% din pondere (2.2 x 10¹⁰ microorganisme/gram).

Factorii care determină localizarea preferenţială includ: proprietatea de aderenţă selectivă a anumitor bacterii la diferite tipuri de celule, condiţiile locale de mediu (pH, pO2, potenţial oxido-reducător), coagregarea interbacteriană şi inhibiţia microbiană. Pe de altă parte, compoziţia florei orale poate fi influenţată de factori ca: vârsta, dieta, erupţia dentară deciduală, igiena bucală, fumatul, prezenţa cariilor dentare sau a afecţiunilor periodontale, terapia antimicrobiană, polispitalizarea, sarcina, precum şi factorii genetici şi rasiali.

Suprafaţa dinţilor este colonizată de Streptococus sanguis, S. mutans, S. mitis, Actinomyces viscosus, în timp ce mucoasa bucală şi limba sunt colonizate cu predilecţie de S. salivarius şi specii de Veillonella. În crevasa gingivală se concretizează Fusobacterium, Bacteroides (Porphyromonas şi Prevotella) şi spirochetele anaerobe.

Flora bacteriană specifică

Etiologia cariilor dentare a fost bine stabilită, agentul etiologic fiind Streptococcus mutans, care este singurul germen izolat constant din cariile dentare. Potenţialul infecţios şi caracterul transmisibil al acestui germen au fost demonstrate atât pe animale de experienţă, cât şi prin studii longitudinale populaţionale.

În prezenţa gingivitei, flora subgingivală este reprezentată preponderent de bacilii gram-negativi anaerobi. Prevotella intermedia (anterior Bacteroides intermedius) fiind germenul cel mai frecvent izolat, în timp ce în periodonţiul sănătos se izolează rar microorganisme gram-pozitive ca: S. sanguis şi specii de Actinomyces .

În periodontite flora microbiană este complexă, cu predominenţa germenilor anaerobi gram-negativi şi a microorganismelor mobile, cel mau frecvent izolat fiind Porphyromonas gingivalis (anterior Bacteroides gingivalis).

TABEL 5.5 Bacteriile cultivabile predominant din anumite zone ale cavităţii bucale (CHOW, HARDIE, HAMADA, 1995) (I)
Tip	Gen sau familie predominantă	Crevasa gingivală	Placa dentară	Limbă	Salivă
		Număr	colonii	(medie%)
Facultativi
Coci gram-pozitivi	Streptococcus	28.8	28.2	44.8	46.2
	S. mutans	(0-30)	(0-50)	(0-1)	(0-1)
	S. sanguis	(10-20)	(40-60)	(10-20)	(10-30)
	S. mitior	(10-30)	(20-40)	(10-30)	(30-50)
	S. salivarius	(0-1)	(0-1)	(40-60)	(40-60)
Bacili gram-pozitivi	Lactobacillus	15.3	23.8	13	11.8
	Corynebacterium
Coci gram-negativi	Moraxella	0.4	0.4	3.4	1.2
Bacili gram-negativi	Enterobacteriaceae	1.2	ND1	3.2	2.3
Anaerobi
Coci gram-pozitivi	Peptostreptococcus	7.4	12.6	4.2	13
Bacili gram-pozitivi	Actinomyces
	Eubacterium	20.2	18.4	8.2	4.8
	Lactobacillus
	Leptotrichia
Coci gram-negativi	Veillonella	10.7	6.4	16	15.9
Bacili gram-negativi		16.1	10.4	8.2	4.8
	Fusobacterium	1.9	4.1	0.7	0.3
Bacili gram-negativi	Prevotella sau	4.7	ND	0.2	ND
	Porphyromonas
	Porphyromonas
	Bacteroides	5.6	4.8	5.1	2.4
	Campylobacter	3.8	1.3	2.2	2.1
Spirochete	Treponema	1	ND	ND	ND

* ¹ ND = non -detectabil

În periodontita juvenilă, placa subgingivală constă în special din germeni cu activitate zaharolitică precum Actinobacillus actinomycetemcomitans şi specii de Capnocytophaga.

În infecţiile supurente odontogene ca abcesul periapical, infecţiile spaţiului fascial profund se izolează o floră polimicrobiană, care include Fusobacterium nucleatum, tulpini pigmentogene de Bacteroides, Peptostreptoccocus, Actinomyces şi Streptococcus.

Specificitatea microbiană demonstrată în diferite infecţii odontogene reflectă probabil dobândirea unei microflore unice în timpul dezvoltării unei plăci dentare supragingivale şi progresia ei spre placa dentară subgingivală. Plăcile acumulate deasupra marginii gingivale conţin în special germeni facultativi gram-pozitivi şi coci şi bacili microaerofili; plăcile subgingivale conţin în special bacili anaerobi gram-negativi, forme mobile incluzând spirochetele (Fig. 5.1). Microorganismele din placa supragingivală se caracterizează prin capacitatea lor de a adera la suprafaţa dentară şi prin activitatea lor zaharolitică, pe când microorganismele din placa subgingivală sunt frecvent azaharolitice şi nu necesită aderenţă.

În tromboflebita jugulară supurată, complicaţie a infecţiei odontogene întâlnită astăzi, din hemocultură s-a izolat frecvent Fusobacterium necrophorum, mortalitatea rămânând crescută.

Fig. 5.1. Specificitatea microbiană în infecţiile odontogene

(CHOW, 1995)

Bacterii Progresiunea Infecţii

plăcii dentare odontogene

asociate

Coci si bacili

Facultativi

Placa suprafetei

gram pozitivi

dentare libere

Carii dentare (S. mutans)

S. mutans

Fosete ocuzonale

Infecii endodontice

si fisuri dentare

Abces periapical

Lactobacillus

Placa supragingivala

A. visscosus

Placa subgingivala

A. naeslundii

Infectii periodontale

S. mitis

Gingivita (P. intermedia)

A. sanguis

Periodontita Adult (P. gingivalis)

A. viscosus

Juvenila (A. actionomycetemcomitans)

P. gingivalis

Pericoronarita

P. intermedia

Spatiul fascial

F. necleatum

Infectie si ostemielita

Capnocytophaga

Treponema

Bacili gram-

negativi si

Anaerobi

spirochete