Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Articolul 1367. Acoperirea datoriilor din contul bunului comun

(1) În cazul în care copartasii raspund solidar pentru o obligatie pe care, conform art.1362, trebuie sa o execute în raport cu cotele-parti ce le revin sau în cazul în care au consimtit la executarea unei asemenea obligatii, fiecare parte poate cere, la desfiintarea comunitatii, ca datoria sa fie acoperita din bunurile comune.
(2) În masura în care acoperirea datoriilor reclama vînzarea bunului comun, vînzarea se va face conform art.1365.



I. Generalităţi

1. Raportul dintre 1367-1368. Art. 1367 şi art. 1368 reglementează raporturile interne dintre copărtaşi legate de datoriile bunului comun. În timp ce art. 1367 stabileşte un cadru juridic pentru raporturile dintre copărtaşi privind acoperirea datoriilor comune ale acestora faţă de terţi, art. 1368 prevede reguli referitoare la acoperirea cheltuielilor legate de bunul comun al copărtaşilor între ei.

2. Domeniul de aplicare. Art. 1367 se aplică asupra tuturor datoriilor comune ale copărtaşilor născute în baza art. 1362 sau consimţite de către aceştia faţă de terţi.

3. Solidaritatea copărtaşilor debitori. Copărtaşii unui bun (drept) comun sunt, în raporturile cu terţii, debitori solidari în sensul art. 530 [vezi infra II 2 b]. Aceasta rezultă din natura juridică indivizibilă a bunului (dreptului) comun, copărtaşii participând în raporturile cu terţii ca un tot unitar. Acest principiu nu este contracarat de art. 1362, deoarece această dispoziţie reglementează doar suportarea proporţională a sarcinilor bunului (dreptului) între copărtaşi, nu şi faţă de terţi. Acest principiu nu este modificat de art. 1367 alin. 1. Mai mult, art. 1367 porneşte de la premiza solidarităţii copărtaşilor debitori în raporturile cu terţii, indiferent de natura divizibilă sau indivizibilă a obligaţiei (datoriei) concrete a copărtaşilor faţă de aceştia. Un asemenea rezultat este şi firesc, întrucât terţii nu au, de regulă, cunoştinţă de existenţa unei comunităţi, de numărul şi identitatea copărtaşilor sau de convenţiile dintre aceştia; legea nu prevede obligaţii de publicitate pentru raporturile dintre copărtaşi. Raporturile de comunitate fiind, prin esenţa lor, raporturi între copărtaşi este lesne de înţeles, că terţii trebuie protejaţi în acest caz prin răspunderea solidară a copărtaşilor. Copărtaşul plătitor poate cere de la ceilalţi copărtaşi restituirea proporţională a plăţii făcute debitorului pe calea regresului sau conform art. 1368.

4. Dispoziţii aplicabile. Art. 1367 nu reglementează în sine raporturile dintre copărtaşi şi terţi, ci numai între copărtaşi. Raporturile faţă de terţi sunt guvernate de regulile generale, deci de art. 518 urm. (în special art. 530 urm.), de convenţia dintre copărtaşi şi terţi, şi de dispoziţiile speciale care guvernează raportul juridic dintre aceştia.

II. Dreptul de a cere acoperirea datoriilor din bunul comun (alin. 1)

1. Condiţii. a) Art. 1367 alin. 1 presupune existenţa unei obligaţii la care sunt ţinuţi toţi copărtaşii.

(1) Prima categorie de obligaţii o constituie obligaţiile pe care copărtaşii sunt obligaţi să le suporte conform art. 1362. Asemenea obligaţii se nasc în baza sarcinilor bunului (dreptului) comun sau vor consta în cheltuieli sau alte obligaţii legate de administrarea, conservarea şi folosinţa şi dispoziţia asupra bunului comun. Pentru detalii a se vedea art. 1362.

(2) A doua categorie de obligaţii faţă de terţi o constituie obligaţiile pe care copărtaşii au consimţit să le suporte. Aceasta presupune naşterea unor obligaţii care depăşesc categoria obligaţiilor prevăzute la art. 1362. Asemenea obligaţii vor fi, de regulă, obligaţii legate de acte „adiacente” actelor prevăzute la art. 1362, care necesită consomţământul tuturor copărtaşilor. Exemple: luarea unui credit bancar comun în vederea plăţii sarcinilor bunului comun; gajarea bunului comun cu un drept de gaj în vederea asigurării plăţii honorarului unui avocat sau arhitect pentru serviciile legate de bunul (dreptul) comun.

b) Aplicarea art. 1367 necesită existenţa unei obligaţii opozabile tuturor copărtaşilor, deci a unei obligaţii solidare în sensul art. 530. Obligaţia va fi opozabilă copărtaşilor în primul rând atunci, când ea s-a născut prin acordul unanim al copărtaşilor. De asemenea, obligaţiile ce urmează a fi suportate de către copărtaşi conform art. 1362, indiferent de existenţa sau lipsa acordului expres al tuturor copărtaşilor, constituie obligaţii solidare conform art. 530. Obligaţia va fi una solidară şi atunci când ea a fost constituită doar de către unul sau mai mulţi copărtaşi, dacă obligaţia constituie un act de administrare, conservare sau folosinţă a bunului (dreptului) comun sau rezultă din sarcinile acestuia. Constituirea de către unul (sau mai mulţi) copărtaş(i) a unor obligaţii care depăşesc actele de administrare, conservare, folosinţă şi cele legate de sarcinile bunului comun fără consimţământul tuturor copărtaşilor nu duc, prin definiţie, la naşterea unei obligaţii solidare a copărtaşilor (art. 530), aceste raporturi fiind guvernate de regulile privind mandatul (art. 1030 urm) sau gestiunea de afaceri (art. 1378 urm.).

2. Exercitarea dreptului. Conform art. 1367 alin. 1 fiecare copărtaş are dreptul de a cere acoperirea din bunul comun a datoriilor faţă de terţi. Dispoziţia normativă prevede exercitarea acesturi drept „la desfiinţarea comunităţii”. Aceasta înseamnă, că atunci când comunitatea se desfiinţează, indiferent de cauza defiinţării, copărtaşul poate cere acoperirea cheltuielilor. Totodată, copărtaşul nu este obligat de a aştepta desfiinţarea comunităţii pentru a exercita acest drept. Art. 1367 alin. 1 nu împiedică copărtaşul de a cere desfiinţarea comuniăţii conoform art. 1363 pentru a putea cere, în cadrul desfiinţării, acoperirea din bunul (dreptul) comun a datoriilor faţă de terţi. Convenţiile privind dreptul de a cere desfiinţarea (art. 1363) precum şi cele referitoare la modul concret de desfiinţare (1364 – 1366) se aplică în mod prioritar; pentru detalii a se vedea supra art. 1363-1366. Dacă între copărtaşi nu există convenţii speciale, desfiinţarea comunităţii se va realiza conform art. 1367 alin. 2.

III. Vânzarea bunului comun (alin. 2)

1) Generalităţi. Art. 1367 alin. 2 instituie un regim special de desfiinţare a comunităţii în cazul în care desfiinţarea acesteia este necesară în vederea acoperirii din bunul comun a datoriilor faţă de terţi. Copărtaşii pot stabili prin convenţie un alt mod de acoperire a cheltuielilor decât cel prevăzut la art. 1367 alin. 2. Pentru aceasta este necesar acordul unanim al copărtaşilor.

2. Bunurile comune partajabile. a) Art. 1367 alin. 2 prevede o excepţie de la art. 1364. Chiar dacă bunul comun este partajabil în natură conform art. 1364, la desfiinţarea comunităţii în vederea acoperirii datoriilor comune conform art. 1367 alin. 1 bunul va fi vândut „în măsura în care acoperirea datoriilor o reclamă”. Prin urmare, copărtaşii pot vinde bunul divizibil integral sau doar o parte din acesta, în funcţie de mărimea datoriei ce urmează a fi acoperită din bunul comun. Dacă se vinde doar o parte din bunul comun, partea rămasă trebuie să fie în continuare divizibilă conform art. 1364 sau să nu îşi piardă în acest fel valoarea de sinestătătoare; în caz contrar părţile vor vinde integral bunul comun. Copărtaşii pot prevedea, prin acordul lor unanim, o altă reglementare.

b) „Vânzarea se va face conform art. 1365”; pentru detalii a se vedea supra art. 1365. Cererea copărtaşului va avea ca obiect suportarea de către ceilalţi copărtaşi a vănzării integrale sau a unei părţi din bunul comun.

2) Bunurile comune indivizibile. Aplicarea art. 1367 alin. 2 asupra bunurilor comune indivizibile este fără obiect, întrucât bunurile, împărţirea cărora este exclusă, se vând întotdeauna conform art. 1365. Pentru detalii a se vedea supra art. 1365.

3) Creanţele. Art. 1367 alin. 2 se aplică asupra creanţelor în mod corespunzător. Întrucât art. 1366 prevede, în lipsa unor convenţii ale copărtaşilor, un regim special de vânzare a creanţelor, creanţele se vor vinde respectându-se art. 1366. Pentru detalii a se vedea supra art. 1366.
IV. Acoperirea datoriilor

Datoriile faţă de terţi se vor acoperi din mijloacele încasate în urma vânzării bunului comun, dacă copărtaşii nu prevăd prin convenţie un alt mod de acumulare de mijloace financiare decât cel prevăzut la art. 1367 alin. 2. Mijloacele încasate rămase după plata datoriilor se vor împărţi între copărtaşi proporţional cotelor din bunul comun. Art. 1368 se va aplica în mod corespunzător, dacă un copărtaş are faţă de un alt copărtaş o datorie întemeiată pe raporturile de comunitate. Copărtaşii pot prevedea, prin acordul lor unanim, un alt mod de distribuire a mijloacelor încasate rămase, convenţia acestora aplicându-se în mod prioritar.