Creditare

II.9 Cum poate deveni un comerciant acceptat la decontarea tranzacţiilor cu carduri?
Acceptarea la decontare a tranzacţiilor derulate prin intermediul cardurilor se face de către comercianţii care încheie cu băncile contracte de procesare a operaţiunilor pe baza cardurilor. Programul de acceptare presupune disponibilitatea comerciantului de a accepta la plată cardul.

Iniţierea demersurilor de acceptare a cardurilor de către comercianţi presupune exprimarea intenţiei comerciantului de a realiza încasări pe baza cardurilor, printr-o Cerere de aderare la sistemul de plăţi prin carduri. Comerciantul are obligaţia de a depune la bancă o copie conformă cu originalul bilanţului contabil pe anul anterior, acesta fiind ulterior analizat de către personalul bancar specializat în administrarea operaţiunilor prin carduri din cadrul unităţii bancare, pentru evaluarea riscului pe care şi-l asumă banca intrând în relaţii de afaceri cu respectivul agent economic. Se calculează principalii indicatori de bonitate a agentului economic, o posibilă combinaţie calculată a acestora fiind:

a) Lichiditatea agentului economic

Valoarea calculată este: L = ((Total active circulante – Stocuri materiale)/Total obligaţii)* 100

b) Solvabilitatea agentului economic

Valoarea calculată este: S = ((Capital propriu / (Capital propriu + Total credite)) * 100

c) Rentabilitatea în funcţie de venituri

Valoarea calculată este: R = (Profit net / Venituri totale)*100

d) Gradul de îndatorare a agentului economic

Valoarea calculată este: Gi = (Total obligaţii / Total active) * 100

e) Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri

Valoarea calculată este: Gacv = (Venituri medii / Cheltuieli medii) * 100

Fiecare societate bancară îşi stabileşte propriile proceduri în cuantificarea rezultatelor financiare ale comercianţilor analizaţi. Criteriile cantitative de analiză sunt conjugate cu studierea activităţii comerciantului în calitate de client al unităţii bancare în cauză sau pe baza unor informaţii din surse externe băncii (de exemplu din informaţii emanate de la procesatorii de carduri). În cazul în care rezultatele analizei comerciantului nu-i permit unităţii bancare teritoriale să ia o decizie în acceptarea comerciantului, dosarul este înaintat Centralei, care decide asupra acceptării comerciantului.

Odată luată decizia acceptării comerciantului la plata cu carduri, unităţile bancare teritoriale negociază şi semnează cu agentul economic Contractul de acceptare la plată a cardurilor. Posibilele elemente negociabile ale contractului sunt:

- moneda de întocmire a documentului de vânzare (chitanţă, bon etc) şi moneda de decontare a tranzacţiilor prin carduri;

- dotarea punctelor de vânzare cu imprintere şi/sau POS-uri;

- nivelul garanţiei iniţiale de operare ce se va depune de către comerciant pentru demararea operaţiunilor de acceptare carduri;

- comisionul de procesare ce se percepe de către bancă la nivelul fiecărui punct de vânzare al comerciantului;

- limita de autorizare a fiecărui punct de vânzare;

- taxa lunară de servicii pentru echipamente POS.

Înţelegerea contractuală dintre comercianţii acceptanţi şi societăţile bancare nu trebuie să limiteze libertatea de operare a comerciantului acceptant sau libera concurenţă. Interoperabilitatea trebuie să fie completă şi totală, astfel încât comercianţii, acceptanţii şi deţinătorii să poată accesa o reţea/reţele de terminale sau să încheie contracte cu acceptantul/acceptanţii şi cu emitentul/emitenţii pe care l-au/ i-au ales, fiecare terminal de la punctul de vânzare fiind capabil să proceseze toate tipurile de carduri.

Comercianţii pot închiria sau achiziţiona echipamentele tehnice necesare încasărilor cu card – POS-ul şi adiacente, cu condiţia ca respectivele echipamente să fie certificate de banca acceptantă. Însăşi societăţile bancare pot pune la dispoziţia clienţilor echipamentele POS, pe baza unor Procese verbale de predare-primire. Pe toată perioada funcţionării lor, echipamentele rămân în proprietatea băncii, comerciantul fiind obligat să achite contravaloarea echipamentelor în cazul deteriorării sau distrugerii lor. Pe toată perioada de acceptare la plată a cardurilor, unitatea bancară teritorială percepe comerciantului o taxă lunară de servicii pentru fiecare echipament POS instalat.

Pentru instalarea fizică a POS-ului, comerciantul trebuie să deţină o linie telefonică la care se face conectarea POS-ului, printr-un cablu dedicat. Comerciantul este obligat să nu deconecteze aparatul de sub tensiune.

Unitatea bancară teritorială are obligaţia instruirii salariaţilor comerciantului (pe baza Procesului verbal de instruire/reinstruire) ori de câte este necesar sau i se solicită, asupra aspectelor:

- mărci de carduri acceptate, în funcţie de dotarea tehnică a fiecărui punct de vânzare;

- modul de verificare vizuală a cardurilor ce fac obiectul contractului de acceptare (mărci, sigle, caractere de siguranţă etc.);

- modul de iniţiere şi finalizare a unei operaţiuni POS;

- modul de transmitere în decontare a operaţiunilor POS;

- modul de stornare a unei tranzacţii efectuate prin imprinter sau POS.

Un comerciant odată acceptat de o societate bancară nu îşi păstrează această calitate la nesfârşit. Societăţile bancare analizează periodic situaţia financiară a clienţilor şi modalităţile de derulare a relaţiilor de acceptare la plată a cardurilor. Dacă rezultatele analizei nu sunt în conformitate cu expectaţiile societăţii bancare, ea poate renunţa la colaborarea cu comerciantul acceptant.

Societăţile bancare se expun riscurilor de refuzuri la încasarea contravalorii operaţiunilor cu carduri la comercianţii acceptanţi, motiv pentru care băncile pot solicita clienţilor comercianţi garanţii pentru derularea de operaţiuni comerciale prin carduri. În anumite situaţii (incidenţă mare a refuzurilor la plată, documente de vânzare incorecte/incomplete etc.) intervenite pe parcursul relaţiei cu comercianţii, se poate solicita comercianţilor majorarea garanţiei iniţiale. Sumele reprezentând garanţii sunt păstrate în cont deschis la unitatea bancară în cauză pe numele comerciantului, fără ca acesta să poată iniţia operaţiuni în contul de garanţie. Unitatea bancară bonifică asupra disponibilului din contul de garanţie dobânda la vedere. Societăţile bancare percep comercianţilor comisioane de procesare a tranzacţiilor cu carduri, în funcţie de obiectul de activitate, tipul de decontare şi dotarea punctelor comerciale.

Unităţile bancare teritoriale şi Centrala societăţii bancare monitorizează comercianţii acceptanţi, pe baza unei Fişe de luare în evidenţă a comerciantului (fiecărui sediu al comerciantului i se atribuie numere unice de identificare). Informaţiile despre comerciant sunt transmise de societatea bancară procesatorului de carduri cu care banca colaborează, pentru înscrierea comerciantului în baza de date. Comerciantul este activat pentru a putea derula tranzacţii cu carduri prin personalizarea de către societatea bancară a softului POS-ului instalat.

Acceptarea cardurilor la comercianţi reprezintă un act de voinţă bilateral al comerciantului şi al băncii, consemnat într-o înţelegere contractuală. De comun acord sau unilateral, părţile pot denunţa sau rezilia contractul de acceptare carduri sau suspenda activitatea de acceptare a cardurilor numai pentru anumite puncte de vânzare.

În cazul rezilierii contractului la iniţiativa băncii, aceasta poate rezilia unilateral contractul de acceptare carduri şi fără notificare scrisă, în cazul:

- nerespectării de către comerciant a clauzelor contractuale (de exemplu situaţia în care clientul nu pune la dispoziţia băncii periodic documentele solicitate, din care să rezulte situaţia sa economico-financiară) sau a instrucţiunilor de operare puse la dispoziţie de bancă;

- procent ridicat de operaţiuni suspecte sau frauduloase, raportat la volumul operaţiunilor prin card derulate de comerciant;

- existenţa unui document oficial privind încetarea activităţii comerciantului;

- insolvabilitatea comerciantului;

- instituirea sechestrului asupra patrimoniului comerciantului.

De asemenea, societatea bancară poate rezilia unilateral contractul, în situaţia în care comercianţii nu derulează nici o tranzacţie prin întreaga reţea de puncte comerciale (respectiv nu a avut nici o tranzacţie, pentru toate punctele de vânzare) într-o anumită perioadă (stabilită în înţelegerea prealabilă a părţilor).

Rezilierea contractului de acceptare a cardurilor datorită inactivităţii comercianţilor are ca motivaţie faptul că societatea bancară înregistrează cheltuieli de administrare a contului (conturilor) comerciantului, atât pentru menţinerea în baza de date la nivelul Direcţiei Carduri (sau echivalentă) din centrala băncii, cât mai ales, în baza de date administrată de procesatorul de carduri, cheltuieli cu întreţinerea echipamentelor şi consumabilelor etc., cheltuieli care nu pot fi acoperite în cazul în care comerciantul nu derulează operaţiuni.

Încetarea activităţii de acceptare a cardurilor la nivelul unor puncte de vânzare din iniţiativa comerciantului, se bazează pe o notificare scrisă transmisă băncii în acest sens.

Indiferent de partea care iniţiază denunţarea contractului de acceptare carduri sau suspendarea ori încetarea activităţii unor puncte de vânzare şi independent de motivele acestei (acestor) decizii, etapele procesului de reziliere a contractului de acceptare sau de încetare a activităţii punctelor de vânzare:

a) Notificarea de către unitatea teritorială, în scris, a Direcţiei Carduri din propria Centrală (cu specificarea explicită a datei efective de reziliere a contractului de acceptare sau a încetării activităţii unui/unor puncte de vânzare), pentru inactivarea comerciantului (sau a punctelor sale de vânzare) în bazele de date administrate de bancă şi de către centrul de procesare a cardurilor.

În baza notificării unităţii teritoriale, Direcţia Carduri inactivează în baza proprie de date şi în baza de date administrată de procesatorul de carduri, punctele de vânzare a căror activitate încetează.

b) Concomitent cu notificarea rezilierii contractului sau încetarea activităţii unor puncte de vânzare, unitatea teritorială solicită Direcţiei Carduri confirmarea valorii eventualelor refuzuri la plată în curs de derulare pentru respectivul comerciant sau punct de vânzare .

Unităţii bancare teritoriale i se confirmă/infirmă în scris, existenţa de refuzuri de plată în curs de derulare şi valoarea acestora.

c) Retragerea de către unitatea bancară teritorială de la comerciant a echipamentelor puse la dispoziţia acestuia şi necesare operaţiunilor de acceptare carduri (POS-uri) şi a consumabilelor şi/sau tipizatelor (role EPOS etc.). Este obligatoriu ca, înaintea dezafectării, personalul băncii să asiste comerciantul în efectuarea procedurii de transmitere în decontare a eventualelor tranzacţii stocate în memoria POS-ului.

Direcţia Carduri notifică procesatorului de carduri desfiinţarea punctului (punctelor) de vânzare, numai după ce verifică decontarea către comerciant a tranzacţiilor transmise în decontare, cu data specificată în notificarea de reziliere primită de la unitatea bancară teritorială.

Dacă procedura descrisă nu este efectuată corect, tranzacţiile vor fi pierdute, iar persoanele vinovate vor răspunde faţă de comerciant pentru paguba produsă. Echipamentele retrase sunt redistribuite altor unităţi bancare sau rămân în administrarea unităţii bancare teritoriale, urmând a fi utilizate pentru noi comercianţi care semnează contracte de acceptare carduri sau comercianţii care deschid noi puncte de vânzare.

d) Perceperea de către unitatea bancară teritorială, din contul curent de garanţie al comerciantului sau din alte conturi ale acestuia, în baza prevederilor contractuale, a eventualelor penalităţi datorate de comerciant pentru refuzul de a preda echipamentele solicitate de bancă sau ca urmare a pierderii/distrugerii acestora.

e) Restituirea integrală sau parţială (în situaţiile în care în contract este stipulat altfel) către comerciant de către unitatea teritorială a eventualei garanţii constituite pentru punctul (punctele) de vânzare desfiinţat.

Unitatea bancară teritorială blochează din contul curent sau din contul de garanţie al comerciantului, valoarea tranzacţiilor aflate în litigiu cu bănci emitente de carduri, în momentul rezilierii contractului.

II.10 Utilizarea cardurilor pentru plăţi pe Internet
Băncile au conştientizat necesităţile clienţilor de a-şi putea plăti cumpărăturile realizate în cadrul magazinelor virtuale pe Internet. Astfel, băncile din România au în ofertele de servicii carduri destinate plăţilor pe Internet. Formula generală a unui astfel de card este aceea a unei combinaţii dintre un card clasic cu un card virtual. Opţiunea de folosire a cardului pentru efectuarea unei plăţi pe Internet se activează şi autorizează de bancă doar la cererea clientului. Marea majoritate a băncilor activează opţiunea de utilizare a cardului pe Internet pentru o perioadă definită de timp (ore sau zile). Un card pentru plăţi pe Internet poate fi alimentat de posesor de la ghişeele băncii sau la ATM.

Aceste combinaţii de servicii bancare pe bază de card definesc de fapt două conturi de card ataşate diferite. Clienţii sunt sfătuiţi să nu alimenteze cardul virtual decât atunci când realizează plăţi pe Internet. Cardul clasic poate fi utilizat în mod curent pentru orice tip de operaţiuni specifice unui card, la ATM-uri, POS-uri etc.

În anul 2006 comerţul electronic a crescut la nivelul ţării noastre. Valoarea tranzacţiilor online a crescut la peste dublul anului 2005, 17,5 milioane de dolari fiind plătiţi pe Internet (este vorba despre statistici cu carduri sigla VISA), cu 103% mai mult faţă de sfârşitul lunii septembrie 2005²⁴.

Potrivit informaţiilor date publicităţii de către Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor în studiul privind „Dezvoltarea comerţului electronic în România”²⁵, băncile nu sunt foarte comode cu ideea de a permite clienţilor lor să tranzacţioneze nestingherit cu cardul pe Internet. Restricţiile de utilizare nu au fost încă eliminate complet de către toate băncile, iar numărul celor care promovează acest serviciu este foarte mic. Dintre cele 39 de bănci, doar patru dintre ele au semnat contracte cu comercianţii în vederea acceptării la plată a cardurilor pe magazinele virtuale ale acestora; urmare a implementării standardului 3D Secure, cel mai performant standard de securitate în domeniu la acest moment. Pentru acceptarea la plată a cardurilor în magazinele din lumea reală, băncile au semnat contracte cu peste 10.000 de comercianţi. Cu toate acestea, datele statistice confirmă faptul că sunt doar aproximativ 200 de comercianţi activi care acceptă cardul la plată şi pe Internet. 30% din judeţele României nu au nici măcar un comerciant care să fie interesat în afacerile pe Internet, iar alte 30% din judeţe au sub trei antreprenori. De asemenea, sunt peste 8,5 milioane de carduri valide în circulaţie şi doar 4.000 dintre ele sunt activate (la cererea posesorului de card) pentru a tranzacţiona pe Internet în sistemul 3D Secure. In ciuda tuturor acestor argumente care stau la baza afirmaţiei că piaţa de comerţ electronic din România este încă la început, cu un interes relativ slab conturat, totuşi, volumele de business înregistrate deja nu sunt neglijabile. Cifrele procesatorului RomCard, companie ce a implementat şi operează sub standardul 3D Secure în România din martie 2004 (când s-au realizat primele tranzacţii online pe magazinele virtuale autohtone), arată că numai pe primele 10 luni din 2006 pe magazinele virtuale din România s-au realizat aproximativ 69.000 de tranzacţii în valoare de peste 5,8 milioane Euro.

Sistemul 3D Secure este un protocol de autentificare. 3D Secure este abrevierea de la 3 Domenii Securizate, respectiv domeniul de Acceptare (Acquirer), domeniul de Emitere (Issuing) şi Domeniul de Interoperabilitate care aparţine organizaţiilor internaţionale emitente de carduri (Visa si MasterCard). Un posesor al unui card emis sub sigla Visa sau MasterCard poate să înroleze cardul în sistemul 3D, solicitând acest lucru băncii emitente. După procesarea cererii de înrolare la banca emitentă, clientul accesează un site securizat unde alege o parolă pe care o foloseşte pentru fiecare tranzacţie online realizată în sistem 3D. Parola este solicitată la fiecare comandă online în sistem 3D, ca la retragerea de bani de la bancomat. Nici o informaţie legată de card nu este transferată sau stocată, la nici un moment de timp, pe serverele instituţiei beneficiare, aceste date fiind direct introduse în sistemele Visa si MasterCard. În materie de litigii aferente tranzacţiilor online cu plata prin card, există avantaje pentru clienţii ce folosesc sistemul 3D. În cazul în care informaţiile de pe card sunt utilizate fraudulos de un eventual terţ pentru a plăti cumpărături pe site-uri ce nu folosesc sistemul 3D, posesorul cardului are câştig de cauză la disputarea sumei aferente tranzacţiei.

Pe lângă comercianţii online care îşi desfăşoară activitatea sub standardul de securitate 3D, mai sunt şi magazine virtuale sub standardul de securitate numit SSL (cu riscuri pentru deţinătorul cardului, deoarece comerciantul poate vizualiza informaţiile de pe card – serial number-ul şi codul de verificare). Un comerciant care aplică standardul de securitate 3D Secure are afişate siglele (logo-urile) „Verified by Visa” sau/şi „MasterCard Secure Code”.

Principalele tipuri de carduri cu funcţie virtuală din România sunt²⁶:

- BCR Visa Virtuon este un card de debit, fără bandă magnetică şi fără PIN, la care este ataşat un cont în dolari, destinat strict tranzacţiilor pe Internet. El poate fi deschis de orice client al băncii BCR care detine un card de debit.

- Card Taifun Virtual de la Bancpost este destinat numai persoanelor fizice pentru cumpărăturile efectuate pe Internet.

- Visa Virtual de la Banca Românească este destinat utilizării exclusive pentru cumpărături şi plăţi pe Internet.

Fiecare dintre cardurile virtuale se emit în condiţiile unor sume minime de deschidere şi comisioanele aferente.
II.11 Frauda cu carduri
Potrivit informaţiilor date publicităţii de către Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor în studiul privind „Dezvoltarea comerţului electronic în România”²⁷, la itemul Frauda în comerţul electronic românesc, potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGP) – Brigada pentru Combaterea Crimei Organizate, în prima jumătate a anului 2006, fraudele cu carduri au cunoscut o creştere exponenţială, înregistrându-se numeroase cazuri de persoane depistate la bancomate în România care folosesc cărţi de credit în mod fraudulos. De asemenea, autorităţile străine au semnalat numeroase cazuri în care cetăţeni români sunt depistaţi comiţând astfel de fraude la bancomate în afara ţării. Principalele moduri de operare întâlnite sunt:

- SKIMMING-ul care constă în instalarea de dispozitive la bancomate, POS-uri sau camere de luat vederi prin care sunt copiate datele de pe benzile magnetice ale cardurilor şi este capturat PIN-ul. Ulterior, datele obţinute sunt transferate în computere şi, cu ajutorul altor dispozitive, banda magnetică a cardului este reinscripţionată.

- PHISHING-ul: crearea unor pagini web false şi transmiterea de mesaje electronice către diverse persoane în scopul obţinerii unor date de identitate sau informaţii confidenţiale de pe carduri sau referitoare la conturi bancare.

Conform statisticilor RomCard – principalul procesator de carduri din România, doar 0,2% din totalul tranzacţiilor cu cardul efectuate prin Internet reprezintă fraude sau plângeri (chargeback-uri), generate întotdeauna de cumpărător, respectiv posesorul de card. In peste 90% din cazuri, acesta nu recunoaşte tranzacţia.

Fiecare societate bancară este obligată să raporteze la Centrala Riscurilor Bancare, la anumite termene fixate²⁸, informaţia de risc bancar pentru fiecare debitor care îndeplineşte condiţiile de a fi raportat (faţă de care societatea bancară a înregistrat un risc individual), precum şi informaţia despre fraudele cu carduri constatate.

Formular de raportare a fraudelor cu carduri.

Persoana declarantă (societatea bancară) ...
Numele / denumirea posesorului de card	Ţara	Judeţul	Codul de identificare a posesorului de card	Tip card Debit/Credit	Valuta	Data constatării fraudei	Suma fraudată
Persoana acreditată (să reprezinte societatea bancară la Centrala Riscurilor Bancare) ...

Centrala Riscurilor Bancare este un centru de intermediere care gestionează în numele Băncii Naţionale a României informaţia de risc bancar şi informaţia despre fraudele cu carduri pentru scopurile utilizatorilor, în condiţiile păstrării secretului bancar. Centrala Riscurilor Bancare reprezintă de fapt o bază de date gestionată de Banca Naţională a României. Un client al unei bănci odată notificat şi înscris în baza de date a Centralei Riscurilor Bancare, va fi raportat la toate instituţiile de credit cu istoricul său privind frauda cu carduri.

În anul 2005 au fost raportate de către instituţiile de credit la Centrala Riscurilor Bancare informaţii despre 18 debitori care au produs fraude cu carduri, cu o valoare totală a sumei fraudate de 19.103 RON²⁹.
III. Modalităţi de plată electronică în relaţia cu administraţia publică
Din perspectiva plăţilor electronice, persoane fizice sau juridice, suntem interesaţi de modalităţile de utilizare a cardurilor în operaţiuni de plată a unor datorii diverse către stat.

Sunt prezentate în această parte a studiului, site-uri unde ne putem informa despre modul în care putem să ne plătim online datorii către stat (taxe, impozite, amenzi etc.):

- site-ul www.e-guvernare.ro

- site-ul www.ghiseul.ro

III.1 Sistemul electronic naţional www.e-guvernare.ro
Portalul www.e-guvernare.ro face parte din programul Guvernului României de reformă la ghişeu, de îmbunătăţire a interacţiunii dintre administraţie şi cetăţeni sau companii.

Compania e-Data a realizat la solicitarea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, în anul 2005 un „Studiu cu privire la stadiul electronizării serviciilor în administraţia publică”. Acest studiu prezintă stadiul informatizării serviciilor publice din România. Studiul nominalizează portalul e-guvernare ca fiind un punct unic de acces la serviciile şi informaţiile instituţiilor administraţiei centrale şi locale. Prin site, Guvernul României îşi propune să promoveze transparenţa, să eficientizeze administraţia prin reducerea costurilor şi a birocraţiei, să asigure accesibilitatea largă la informaţiile şi serviciile publice, indiferent de timp şi de loc, să prevină şi să combată corupţia prin mijloace electronice. În acest moment sunt disponibile câteva servicii online, dar numărul acestora va fi extins succesiv, prin decizii ale Guvernului. Momentan, cele 6 servicii incluse in Formularul Unic sunt disponibile numai marilor contribuabili din ţară şi necesită înregistrare prealabilă.

SITE-UL www.e-guvernare.ro

În acest site există un buton funcţional de „Plată electronică a impozitelor şi taxelor locale”. Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a fost iniţiator al Ordonanţei Guvernului care a stabilit obligaţia tuturor municipiilor şi oraşelor de a dezvolta şi sisteme de plată electronică a taxelor şi impozitelor locale. Aceste sisteme reprezintă cel mai bun mijloc pentru ca toţi cetăţenii să aibă acces la informaţiile relevante despre taxele şi impozitele locale şi oferă o soluţie facilă, rapidă şi comodă pentru achitarea datoriilor la bugetele locale.

Legea nr. 291/2002 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor şi taxelor locale prevede obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a implementa sisteme electronice de încasare a impozitelor şi taxelor locale în fiecare oraş şi municipiu. Astfel, legea stipulează că autorităţile administraţiei publice locale vor lua toate măsurile necesare pentru informarea cetăţenilor asupra plăţii impozitelor şi a taxelor locale şi prin intermediul sistemului electronic începând cu următoarele date:

- 1 februarie 2003, în cazul impozitelor şi taxelor încasate de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul municipiilor;

- 1 noiembrie 2003, în cazul impozitelor şi taxelor încasate de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul oraşelor;

- 1 noiembrie 2003, în cazul impozitelor şi taxelor încasate de către autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor, dacă există solicitări în acest sens.

Sisteme de plată electronică a taxelor şi impozitelor locale sunt declarate ca funcţionale în:

Aiud, Alba Iulia , Arad, Babadag, Bacău, Baia Mare, Bistriţa, Blaj, Braşov, Brăila, Bucureşti - Sectorul 1, Bucureşti - Sectorul 2, Bucureşti - Sectorul 3, Bucureşti - Sectorul 4, Bucureşti - Sectorul 5, Bucureşti - Sectorul 6, Bumbeşti, Câmpia Turzii, Câmpina, Câmpulung Moldovenesc, Cluj Napoca, Constanţa, Craiova, Dej, Deva, Drobeta Turnu Severin, Găeşti, Galaţi, Gherla, Giurgiu, Hunedoara, Isaccea, Lugoj, Mangalia, Medgidia, Mediaş, Miercurea – Ciuc, Oneşti, Oradea, Orăştie, Otopeni, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Rădăuţi, Reşiţa, Roman, Salonta, Satu Mare, Sebeş, Sibiu, Sighetul Marmaţiei, Sighişoara, Slobozia, Suceava, Sulina, Târgovişte, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Târgu Neamţ, Timişoara, Topliţa, Tulcea,  Turda, Turnu Măgurele, Vaslui, Vulcan, Zalău.

Din păcate, la încercarea de accesare, unele dintre acestea .. nu funcţionează.

Prezentăm un exemplu al unui site prin care se pot plăti impozitele şi taxele locale în cadrul municipiului Aiud.