Cs. Definiţi anestezia locală. Pierderea temporară a conştienţei

1. 
   Se formează o crustă, sub care se petrece curăţarea şi vindecarea plăgii
   
2. 
   Conduce spre vaporizarea structurilor tisulare
   
3. 
   Jetul de aer sub presiune mare înlătură corpii străini, puroiul şi microorganismele
   
4. 
   Se petrece uscarea plăgilor
   
5. 
   Dispozitivul pentru tratament constă din ventilator, filtru bacterian şi cameră
   

62. 
    CS. Efectul de cavitaţie, ce are acţiune distructivă asupra microflorei în plagă, este condiţionat de acţiunea:
    
    1. 
       Laserului chirurgical cu energie mare
       
    2. 
       Substanţelor ce conţin carbon (sorbenţilor)
       
    3. 
       Ultrasunetului
       
    4. 
       Radiaţiei ultraviolete
       
    5. 
       Mediului abcterian dirijat
       

63. 
    CM. La antisepsia chimică se referă utilizarea:
    
    1. 
       Anatoxinelor
       
    2. 
       Antibioticelor
       
    3. 
       Coloranţilor
       
    4. 
       Analgezicelor
       
    5. 
       Oxidanţilor
       

64. 
    CM. Ce este caracteristic pentru antisepticul chimic - cydex?
    
    1. 
       Se utilizează pentru prelucrarea mîinilor chirurgului şi a cîmpului operator
       
    2. 
       Se referă la grupa sărurilor metalelor grele
       
    3. 
       Se referă la grupa aldehidelor
       
    4. 
       Se utilizează pentru lavajul cavităţii peritoneale în caz de peritonită
       
    5. 
       Se utilizează pentru sterilizarea endoscoapelor flexibile şi a instrumentelor din masă plastică
       

65. 
    CM. Indicaţi antisepticele chimice din grupa halogenilor.
    
    1. 
       Iodopiron
       
    2. 
       Lizoform
       
    3. 
       Soluţia de cloramină
       
    4. 
       Soluţia alcoolică de iod
       
    5. 
       Betadina
       

66. 
    CS. În care infecţie este îndeosebi eficientă aplicarea locală a acidului boric?
    
    1. 
       Infecţia specifică tuberculoasă
       
    2. 
       Infecţia stafilococică
       
    3. 
       Infecţia gram-negativă, condiţionată de colibacili
       
    4. 
       Infecţia pioceanică, condiţionată de Pseudomonas aeruginosa
       
    5. 
       Infecţia anaerobă neclostridiană
       

67. 
    CS. Ce preparat antiseptic fiind utilizat local (topic) posedă atît efect bactericid, cît şi acţiune mecanică, curăţind plaga de puroi şi corpi străini?
    
    1. 
       Soluţia de furacilină
       
    2. 
       Soluţia de permanganat de caliu
       
    3. 
       Soluţia de dioxidină
       
    4. 
       Soluţia de peroxid de hidrogen
       
    5. 
       Soluţia de alcool etilic
       

68. 
    CM. Indicaţi afirmaţiile corecte, ce caracterizează preparatul – metronidazol.
    
    1. 
       Reprezintă un antibiotic cu spectru larg de acţiune
       
    2. 
       Este eficient contra protozoarelor şi anaerobilor
       
    3. 
       Se utilizează local în plăgi purulente şi cavităţi
       
    4. 
       Se indică intravenos şi per os
       
    5. 
       Reprezintă un antiseptic chimic
       

69. 
    CM. Indicaţi antibioticele ce se utilizează în chirurgie.
    
    1. 
       Ceftriaxon
       
    2. 
       Biseptol
       
    3. 
       Gentamicina
       
    4. 
       Metronidazol
       
    5. 
       Ampiox
       

70. 
    CM. Indicaţi principiile antibioticoterapiei raţionale.
    
    1. 
       Se preferă administrarea enterală a antibioticelor
       
    2. 
       Este obligatorie aprecierea sensibilităţii microflorei la antibiotice
       
    3. 
       Este necesară combinarea antibioticelor cu spectru de acţiune diferit
       
    4. 
       Este necesară administrarea dozelor terapeutice minimale
       
    5. 
       Trebuie efectuată conform indicaţiilor stricte
       

71. 
    CS. În cazul necesităţii tratamentului antibacterian de lungă durată, pentru evitarea adaptării microflorei la preparate, acestea trebuie schimbate la fiecare:
    
    1. 
       1-2 zile
       
    2. 
       5-7 zile
       
    3. 
       10-12 zile
       
    4. 
       14-21 zile
       
    5. 
       o lună
       

72. 
    CM. Ce complicaţii sunt caracteristice antibioticoterapiei?
    
    1. 
       Dereglări hormonale
       
    2. 
       Disbacterioza
       
    3. 
       Reacţii alergice
       
    4. 
       Formarea suşelor de microorganisme rezistente
       
    5. 
       Acţiune toxică asupra organelor interne
       

73. 
    CM. Care din metodele enumerate se referă la antisepsia biologică?
    
    1. 
       Utilizarea locală a bacteriofagului
       
    2. 
       Prelucrarea plăgii cu soluţie de peroxid de hidrogen
       
    3. 
       Drenarea plăgii
       
    4. 
       Administrarea enterală a sulfanilamidelor
       
    5. 
       Administrarea intramusculară a antibioticelor
       

74. 
    CS. Care este efectul serurilor curative la bolnavii cu infecţie chirurgicală?
    
    1. 
       Administrarea anticorpilor contra agenţilor cauzali ai infecţiei pentru imunizarea pasivă a bolnavilor
       
    2. 
       Stimulează mecanismele rezistenţei nespecifice a organismului la infecţie
       
    3. 
       Conţin virusuri, capabile să se multiplice în celulele bacteriene şi să provoace moartea acestora
       
    4. 
       Administrarea dozei minimale de microorganisme pentru stimularea elaborării anticorpilor proprii contra bacteriilor
       
    5. 
       Stimulează imunitatea nespecifică
       

75. 
    CS. Care este efectul bacteriofagilor la bolnavii cu infecţie chirurgicală?
    
    1. 
       Administrarea anticorpilor contra agenţilor cauzali ai infecţiei pentru imunizarea pasivă a bolnavilor
       
    2. 
       Stimulează mecanismele rezistenţei nespecifice a organismului la infecţie
       
    3. 
       Conţin virusuri, capabile să se reproducă în celulele bacteriene şi să provoace moartea acestora
       
    4. 
       Administrarea dozei minimale de microorganisme pentru stimularea producerii anticorpilor proprii cotra bacteriilor
       
    5. 
       Stimularea imunităţii nespecifice
       

76. 
    CM. Ce preparate se referă la antiseptice biologice cu acţiune directă?
    
    1. 
       Anatoxina tetanică
       
    2. 
       Serul antigangrenos
       
    3. 
       Т-activinul
       
    4. 
       Gama-globulina antistafilococică
       
    5. 
       Bacteriofagul combinat
       

77. 
    CM. Ce preparate se referă la antiseptice biologice cu acţiune indirectă?
    
    1. 
       Anatoxina tetanică
       
    2. 
       Serul antigangrenos
       
    3. 
       Т-activinul
       
    4. 
       Gama-globulina antistafilococică
       
    5. 
       Bacteriofagul combinat
       

78. 
    CM. Acţiunile fermenţilor proteolitici în caz de proces infecţios în plagă sunt următoarele:
    
    1. 
       Antiinflamatorie
       
    2. 
       Distrugerea microorganismelor
       
    3. 
       Efect analgezic local
       
    4. 
       Curăţarea plăgii de ţesuturi necrotice şi fibrină
       
    5. 
       Antiedematoasă
       

79. 
    CS. Ce reprezintă asepsia?
    
    1. 
       Un complex de măsuri, orientate spre sterilizarea aerului în sala de operaţie
       
    2. 
       Un complex de măsuri, orientate spre distrugerea microorganismelor în plagă
       
    3. 
       Un complex de măsuri, orientate spre prevenirea nimeririi microorganismelor în plagă
       
    4. 
       Un complex de măsuri, orientate spre sterilizarea instrumentelor chirurgicale
       
    5. 
       Un complex de măsuri, orientate spre distrugerea microorganismelor prin metode fizice
       

80. 
    CM. Cine din savanţii enumeraţi a pus bazele asepsiei?
    
    1. 
       Ernest Bergmann
       
    2. 
       Kurt Schimmelbuch
       
    3. 
       Hippocrate
       
    4. 
       Louis Pasteur
       
    5. 
       Karl Landsteiner
       

81. 
    CM. Infecţia endogenă poate cauza supuraţia plăgii postoperatorii, pătrunzînd în organismul bolnavului prin următoarele căi:
    
    1. 
       Prin contact
       
    2. 
       Limfogenă
       
    3. 
       Aerogenă şi prin picături
       
    4. 
       Hematogenă
       
    5. 
       Prin implantare
       

82. 
    CM. Care din posibilile surse de infecţie se referă la cele endogene?
    
    1. 
       Aerul din sala de operaţie
       
    2. 
       Instrumentele chirurgicale
       
    3. 
       Furunculoza la un bolnav ce va fi operat pentru hernie inghinală necomplicată
       
    4. 
       Pielonefrita cronică la un bolnav ce va fi operat pentru hernie inghinală necomplicată
       
    5. 
       Materialul de sutură
       

83. 
    CM. Indicaţi posibilile surse de infecţie endogenă.
    
    1. 
       Grefele (protezele) arteriale sintetice
       
    2. 
       Sinusita cronică la bolnavul respectiv
       
    3. 
       Flora microbiană condiţionat patogenă a colonului
       
    4. 
       Mîinile chirurgului
       
    5. 
       Materialul de sutură
       

84. 
    CM. Indicaţi posibilile surse de infecţie exogenă la un bolnav ce se pregăteşte de operaţie pentru hernie inghinală necomplicată.
    
    1. 
       Vizitatorii ce vin la bolnav
       
    2. 
       Tonsilita cronică la bolnavul respectiv
       
    3. 
       Caries dentar cronic la bolnavul respectiv
       
    4. 
       Infecţia respiratorie prezentă la chirurg
       
    5. 
       Instrumentele chirurgicale utilizate pentru operaţie
       

85. 
    CS. Pe parcursul zilei într-o sală de operaţie sunt programate cinci intervenţii chirurgicale. Ce operaţie trebuie efectuată în primul rînd?
    
    1. 
       Rezecţia gastrică pentru boala ulceroasă
       
    2. 
       Flebectomia pentru boala varicoasă a membrului inferior
       
    3. 
       Prelucrarea chirurgicală repetată pentru flegmon al ţesuturilor moi
       
    4. 
       Colecistectomia pentru litiaza biliară
       
    5. 
       Rezecţia sigmoidului pentru tumoare malignă
       

86. 
    CM. Indicaţi acţiunile necesare ale chirurgului în timpul pregătirii către opraţie.
    
    1. 
       Prelucrarea şi delimitarea cîmpului operator cu albituri sterile
       
    2. 
       Sterilizarea materialului de sutură
       
    3. 
       Prelucrarea mîinilor
       
    4. 
       Îmbrăcarea mănuşilor
       
    5. 
       Îmbrăcarea măştii
       

87. 
    CM. Ce zone de sterilitate se disting în blocul operator?
    
    1. 
       Zona regimului limitat
       
    2. 
       Zona sterilităţii absolute
       
    3. 
       Zona regimului nesteril
       
    4. 
       Zona sterilităţii relative
       
    5. 
       Zona regimului spitalicesc general
       

88. 
    CS. “Linia roşie” în blocul de operaţie este plasată între:
    
    1. 
       Zona regimului limitat şi zona sterilităţii relative
       
    2. 
       Zona sterilităţii relative şi zona sterilităţii absolute
       
    3. 
       Zona sterilităţii absolute şi zona regimului spitalicesc
       
    4. 
       Zona regimului spitalicesc şi zona regimului limitat
       
    5. 
       Zona regimului spitalicesc şi zona sterilităţii relative
       

89. 
    CS. Cît de frecvent se efectuiază curăţenia generală în sala de operaţie?
    
    1. 
       Zilnic
       
    2. 
       O dată în două zile
       
    3. 
       O dată în trei zile
       
    4. 
       O dată în săptămînă
       
    5. 
       O dată în lună
       

90. 
    CM. Ce metode de luptă cu infecţia aerogenă există în sala de operaţie?
    
    1. 
       Iradierea aerului cu raze ultraviolete
       
    2. 
       Prelucrarea cîmpului operator
       
    3. 
       Aerisirea încăperii
       
    4. 
       Ventilarea încăperii
       
    5. 
       Purtarea măştilor chirurgicale
       

91. 
    CM. Prin ce se deosebeşte sala de operaţie supra-curată de cea obişnuită?
    
    1. 
       Mişcarea laminară (rectilinie) a aerului
       
    2. 
       Aerul este propulsat în sala de operaţie printr-un filtru bacterian
       
    3. 
       Sala de operaţie este divizată în patru zone de sterilitate
       
    4. 
       Respectarea strictă a regulilor de asepsie
       
    5. 
       Accesul în sala de operaţie este limitat
       

92. 
    CM. Ce serveşte drept sursă de infecţie prin contact în chirurgie?
    
    1. 
       Mîinile chirurgului
       
    2. 
       Suprafaţa mesei de operaţie
       
    3. 
       Materialul de pansament şi albiturile chirurgicale
       
    4. 
       Instrumentele chirurgicale
       
    5. 
       Materialul de sutură
       

93. 
    CM. Ce metode fizice de sterilizare se utilizează în cadrul asepsiei contemporane?
    
    1. 
       Sterilizarea cu aer fierbinte uscat
       
    2. 
       Sterilizarea cu vapori sub presiune (autoclavarea)
       
    3. 
       Sterilizarea prin iradiere
       
    4. 
       Sterilizarea gazoasă
       
    5. 
       Sterilizarea cu soluţii antiseptice
       

94. 
    CM. Ce metode chimice de sterilizare se utilizează în cadrul asepsie contemporane?
    
    1. 
       Sterilizarea cu aer fierbinte uscat
       
    2. 
       Sterilizarea cu vapori sub presiune (autoclavarea)
       
    3. 
       Sterilizarea prin iradiere
       
    4. 
       Sterilizarea cu soluţii antiseptice
       
    5. 
       Sterilizarea gazoasă
       

95. 
    CS. Instrumentele chirurgicale metalice de regulă sunt sterilizate prin:
    
    1. 
       Vapori sub presiune (autoclavarea)
       
    2. 
       Aer fierbinte uscat
       
    3. 
       Fierbere
       
    4. 
       Radiaţie ionizantă
       
    5. 
       Plasarea în soluţie de peroxid de hidrogen de 6%
       

96. 
    CS. Sterilizarea instrumenteleor chirurgicale metalice în pupinelă se petrece în următorul regim (timpul + temperatura):
    
    1. 
       1 oră la 120 °С
       
    2. 
       1 oră la 130 °С
       
    3. 
       1 oră la 150 °С
       
    4. 
       1 oră la 180 °С
       
    5. 
       1 oră la 200 °С
       

97. 
    CS. Ce se utilizează pentru sterilizarea instrumentelor optice (laparoscop, fibrogastroscop, colonoscop)?
    
    1. 
       Betadina
       
    2. 
       Vapori sub presiune
       
    3. 
       Sublimat
       
    4. 
       Cydex
       
    5. 
       Aer fierbinte uscat
       

98. 
    CS. Înainte de sterilizare materialul pentru pansament şi albiturile chirurgicale se plasează:
    
    1. 
       În pupinelă
       
    2. 
       În pungi din masă plastică
       
    3. 
       În casolete metalice
       
    4. 
       Nemijlocit în autoclav
       
    5. 
       În saci din bumbac
       

99. 
    CS. Cine deschide casoletele sterile în sala de operaţie?
    
    1. 
       Infermiera
       
    2. 
       Asistenta medicală de operaţie
       
    3. 
       Chirurgul asistent
       
    4. 
       Chirurgul operator
       
    5. 
       Anesteziologul
       

100. 
     CS. Fiind închisă casoleta Schimmelbuch păstrează sterilitatea conţinutului timp de:
     
     1. 
        6 ore
        
     2. 
        12 ore
        
     3. 
        24 ore
        
     4. 
        48 ore
        
     5. 
        72 ore
        

101. 
     CM. Dacă orificiile laterale ale casoletei Schimmelbuch cu material de pansament sunt deschise, aceasta poate semnifica următoarele:
     
     1. 
        Conţinutul casoletei este steril
        
     2. 
        Conţinutul casoletei nu este steril
        
     3. 
        Casoleta se află la etapa de pregătire pentru sterilizare
        
     4. 
        Casoleta se află la etapa de transportare după sterilizarea în autoclav
        
     5. 
        Se efectuiază controlul sterilităţii conţinutului casoletei
        

102. 
     CS. Cum se efectuiază prelucrarea mîinilor chirurgului înainte de operaţie?
     
     1. 
        Cu soluţie de alcool de 96° – o dată
        
     2. 
        Cu soluţie de alcool de 96° – de 2 ori
        
     3. 
        Cu soluţie de alcool de 70° – de 3 ori
        
     4. 
        Cu soluţie de alcool de 70° – de 4 ori
        
     5. 
        Cu soluţie de alcool de 40° – de 5 ori
        

103. 
     CS. Ce remediu antiseptic permite realizarea unei sterilităţi complete a mîinilor chirurgului înainte de operaţie?
     
     1. 
        Clorhexidina
        
     2. 
        Soluţia de alcool 70°
        
     3. 
        Cerigelul
        
     4. 
        Pervomurul
        
     5. 
        Nici una din cele indicate
        

104. 
     CM. Prelucrarea cîmpului operator cu soluţii antiseptice trebuie efectuată în timpul următoarelor etape ale operaţiei:
     
     1. 
        Înaintea aplicării suturilor pe piele
        
     2. 
        Înaintea efectuării inciziei pielii
        
     3. 
        Înainte de incizia peretelui unui organ cavitar
        
     4. 
        Înainte de delimitarea cîmpului operator cu albituri sterile
        
     5. 
        După aplicarea suturilor pe piele
        

105. 
     CS. Cum se numeşte metoda de prelucrare a cîmpului operator, acceptată pe larg în chirurgie?
     
     1. 
        Spasokukoţki-Kocerghin
        
     2. 
        Grossih-Filoncikov
        
     3. 
        Fuerbringer
        
     4. 
        Oberst-Lucaşevici
        
     5. 
        Bergmann-Schimmelbuch
        

106. 
     CM. Indicaţi sursele infecţiei prin implantare în chirurgie.
     
     1. 
        Mănuşele chirurgicale
        
     2. 
        Materialul de sutură
        
     3. 
        Mîinile chirurgului
        
     4. 
        Suprafaţa mesei de operaţie
        
     5. 
        Plasa sintetică pentru plastia în caz de hernii ale peretelui abdominal
        

107. 
     CS. Cea mai sigură metodă de sterilizare a materialului de sutură este:
     
     1. 
        Fierberea
        
     2. 
        Autoclavarea
        
     3. 
        Plasarea în alcool 96°
        
     4. 
        Iradierea cu raze ultraviolete
        
     5. 
        Radiaţia ionizantă
        

108. 
     CM. Prin ce se caracterizează metoda directă de control a sterilităţii?
     
     1. 
        Este cea mai rapidă
        
     2. 
        Este cea mai exactă
        
     3. 
        Trebuie efectuată o dată în 7-10 zile
        
     4. 
        Se efectuiază prin utilizarea antipirinei
        
     5. 
        Trebuie să se efectuieze zilnic
        

109. 
     CS. Ce metodă de control a sterilităţii instrumentelor chirurgicale şi al materialului de pansament este cea mai exactă?
     
     1. 
        Metoda Mikulicz
        
     2. 
        Topirea acidului ascorbic
        
     3. 
        Topirea antipirinei
        
     4. 
        Examenul bacteriologic
        
     5. 
        Valorile termometrului
        

110. 
     CM. Prin ce se caracterizează metoda indirectă de control a sterilităţii?
     
     1. 
        Este cea mai exactă
        
     2. 
        Indică asupra prezenţei sau absenţei microorganismelor
        
     3. 
        Se utilizează doar pentru controlul calităţii sterilizării termice
        
     4. 
        Permite aprecierea gradului de contaminare bacteriană
        
     5. 
        Se utilizează în timpul fiecărei sterilizări
        

111. 
     CS. Ce reprezintă infecţia nozocomială?
     
     1. 
        Infectarea bolnavului în timpul aflării acestuia în staţionar
        
     2. 
        Infecţia specifică (tuberculoza, actinomicoza, sifilisul)
        
     3. 
        Noţiune convenţională, ce semnifică patologiile infecţioase ce au condiţionat spitalizarea în staţionar
        
     4. 
        Patologii chirurgicale purulente ale ţesuturilor moi cu localizare tipică
        
     5. 
        Patologii ale căilor respiratorii superioare, ca sursă a infecţiei endogene
        

112. 
     CS. Ce reprezintă grupa sangvină?
     
     1. 
        Un complex de antigeni leucocitari
        
     2. 
        Un complex de imunoglobuline
        
     3. 
        Un complex de antigeni eritrocitari
        
     4. 
        Antigeni trombocitari
        
     5. 
        Antigeni transplantaţionali
        

113. 
     CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard, s-a observat aglutinarea cu toate serurile (de grupele I, II şi III). Apreciaţi grupa sangvină.
     
     1. 
        0(I)
        
     2. 
        A(II)
        
     3. 
        B(III)
        
     4. 
        AB(IV)
        
     5. 
        Eroare în tehnica de apreciere
        

114. 
     CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul eritrocitelor standard s-a observat aglutinarea cu eritrocitele din grupa I, II şi III. Apreciaţi grupa de sînge.
     

1. 
   0(I)
   
2. 
   A(II)
   
3. 
   B(III)
   
4. 
   AB(IV)
   
5. 
   Eroare în tehnica de apreciere
   

115. 
     CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat aglutinarea cu toţi ţoliclonii. Apreciaţi grupa de sînge.
     
     1. 
        0(I)
        
     2. 
        A(II)
        
     3. 
        B(III)
        
     4. 
        AB(IV)
        
     5. 
        Eroare în tehnica de apreciere
        

116. 
     CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat absenţa aglutinării cu toate serurile (de grupele I, II şi III). Apreciaţi grupa de sînge.
     
     1. 
        0(I)
        
     2. 
        A(II)
        
     3. 
        B(III)
        
     4. 
        AB(IV)
        
     5. 
        Eroare în tehnica de apreciere
        

117. 
     CS. În timpul aprecierii grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat lipsa aglutinării cu toţi ţoliclonii. Apreciaţi grupa de sînge.
     
     1. 
        0(I)
        
     2. 
        A(II)
        
     3. 
        B(III)
        
     4. 
        AB(IV)
        
     5. 
        Eroare în tehnica de apreciere
        

118. 
     CS. În timpul aprecierii grupei sangvine cu ajutorul eritrocitelor standard s-a observat absenţa aglutinării cu eritrocitele din grupele I, II şi III. Apreciaţi grupa de sînge.
     
     1. 
        0(I)
        
     2. 
        A(II)
        
     3. 
        B(III)
        
     4. 
        AB(IV)
        
     5. 
        Eroare în tehnica de apreciere
        

119. 
     CS. În timpul aprecierii grupei sangvine cu ajutorul eritrocitelor standard s-a observat aglutinarea cu eritrocitele din grupa a III-a. Apreciaţi grupa de sînge.
     
     1. 
        0(I)
        
     2. 
        A(II)
        
     3. 
        B(III)
        
     4. 
        AB(IV)
        
     5. 
        Eroare în tehnica de apreciere
        

120. 
     CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat aglutinarea cu serurile din grupele Il şi III şi lipsa aglutinării cu serul din grupa I. Apreciaţi grupa de sînge.
     
     1. 
        0(I)
        
     2. 
        A(II)
        
     3. 
        B(III)
        
     4. 
        AB(IV)
        
     5. 
        Eroare în tehnica de apreciere
        

121. 
     CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat aglutinarea cu serurile de grupa I, II şi lipsa aglutinării cu serul de grupa III. Apreciaţi grupa de sînge.
     
     1. 
        0(I)
        
     2. 
        A(II)
        
     3. 
        B(III)
        
     4. 
        AB(IV)
        
     5. 
        Eroare în tehnica de apreciere