Cs. Definiţi anestezia locală. Pierderea temporară a conştienţei

Slăbirea pulsului pe artere

Atrofia musculară şi reducerea puterii musculare

Edem simetric al plantelor

Hiperemie

Doloritate la palpare

439. 
     CS. Ce semne de dificit de nutriţie pot fi observate la examinarea unghiilor pacientului?
     
     1. 
        Unghie încarnată
        
     2. 
        Fragilitate şi deformaţie
        
     3. 
        Aspectul de “sticlă de ceas”
        
     4. 
        Căderea unghiilor
        
     5. 
        Paronichia
        

440. 
     CM. Ce semne de dificit de nutriţie pot fi depistate la examinarea ochilor pacientului?
     
     1. 
        Exoftalmie
        
     2. 
        Hematom subcornean
        
     3. 
        Cheratoconjunctivită
        
     4. 
        Dereglări de vedere (înrăutăţire)
        
     5. 
        Cataractă
        

441. 
     CS. Ce semne de dificit de nutriţie pot fi depistate la inspecţia limbei bolnavului?
     
     1. 
        Limba “geografică”
        
     2. 
        Leucoplachia limbei
        
     3. 
        Limba uscată cu depuneri murdare
        
     4. 
        Fisuri pe suprafaţa limbei
        
     5. 
        Culoarea roşie-aprinsă a limbei, cu papile accentuate (glosită)
        

442. 
     CS. Ce indice de laborator corelează cel mai precis cu nivelul dificitului proteic în organism?
     
     1. 
        Albumina în sînge
        
     2. 
        Protrombina în sînge
        
     3. 
        Globulina în sînge
        
     4. 
        Proteina generală în sînge
        
     5. 
        Limfocitele în sînge
        

443. 
     CM. Ce metode de apreciere a stării de nutriţie se referă la cele antropometrice?
     
     1. 
        Calcularea numărului total (absolut) de limfocite
        
     2. 
        Evaluarea anamnezei dietetice
        
     3. 
        Calcularea coraportului grosimii plicii cutanate de-asupra muşchiului triceps şi lungimea circumferinţei muşchilor braţului
        
     4. 
        Calcularea dificitului masei corporale
        
     5. 
        Calcularea indexului masei corporale
        

444. 
     CM. Pentru calcularea dificitului masei corporale a bolnavului pot fi utilizaţi următorii indici:
     
     1. 
        Masa corporală insuficientă
        
     2. 
        Masa corporală obişnuită
        
     3. 
        Masa corporală la momentul examinării
        
     4. 
        Masa corporală dorită
        
     5. 
        Masa corporală ideală
        

445. 
     CS. Calcularea indexului masei corporale a bolnavului se efectuiază după următoarea formulă:
     
     1. 
        % limfocitelor x numărul total de leucocite / 100
        
     2. 
        Masa (kg) / talia (m²)
        
     3. 
        Masa corporală la momentul examinării x 100) / masa corporală ideală
        
     4. 
        48,1 kg la talia de 152 cm plus 1,1 kg la fiece cm ce depăşeşte 152 cm
        
     5. 
        Masa (g) / talia (cm²)
        

446. 
     CS. Ce valori corespund masei normale conform indexului masei corporale?
     
     1. 
        18,5-24,9
        
     2. 
        25,0-29,9
        
     3. 
        30,0-34,9
        
     4. 
        35,0-39,9
        
     5. 
        40 şi mai mare
        

447. 
     CS. Ce valori corespund obezităţii morbide în conformitate cu indexul masei corporale?
     
     1. 
        18,5-24,9
        
     2. 
        25,0-29,9
        
     3. 
        30,0-34,9
        
     4. 
        35,0-39,9
        
     5. 
        40 şi mai mult
        

448. 
     CS. Calcularea raportului grosimii plicii cutanate de-asupra muşchiului triceps la circumferinţa muşchilor braţului este utilizată pentru aprecierea:
     
     1. 
        Rezervei microelementelor în organism
        
     2. 
        Rezervei proteinelor în organism
        
     3. 
        Rezervei glucidelor în organism
        
     4. 
        Rezervei lipidelor în organism
        
     5. 
        Rezervei vitaminelor în organism
        

449. 
     CS. La care bolnavi este indicată alimentarea enterală?
     
     1. 
        Ce au tract gastrointestinal funcţional, însă nu se pot alimenta adecvat per/os
        
     2. 
        Ce au fistulă a intestinului subţire
        
     3. 
        Ce au ocluzie intestinală
        
     4. 
        Ce au hemoragie gastro-intestinală
        
     5. 
        Ce au diaree severă
        

450. 
     CM. Pentru care bolnavi este contraindicată alimentarea enterală?
     
     1. 
        Ce au hemoragie gastro-intestinală
        
     2. 
        Ce au diaree severă
        
     3. 
        Ce au tract gastro-intestinal funcţional, însă nu se pot alimenta adecvat per/os
        
     4. 
        Ce au fistulă a intestinului subţire
        
     5. 
        Ce au ocluzie intestinală
        

451. 
     CS. Valoarea energetică a amestecului standard pentru alimentarea enterală constituie:
     
     1. 
        5 kcal/ml
        
     2. 
        10 kcal/ml
        
     3. 
        0,5 kcal/ml
        
     4. 
        3 kcal/ml
        
     5. 
        1 kcal/ml
        

452. 
     CM. Ce tipuri de amestecuri pentru alimentarea enterală se disting?
     
     1. 
        Amestecuri modulate
        
     2. 
        Amestecuri calorice
        
     3. 
        Amestecuri enterale standard balansate
        
     4. 
        Amestecuri alimentare naturale
        
     5. 
        Amestecuri modificate chimic
        

453. 
     CS. Ce amestecuri nutritive pentru alimentarea enterală se prepară din produse obişnuite, ce sunt mărunţite şi amestecate?
     
     1. 
        Amestecurile alimentare naturale
        
     2. 
        Amestecurile modulate
        
     3. 
        Amestecurile enterale standard balansate
        
     4. 
        Amestecurile calorice
        
     5. 
        Amestecurile modificate chimic
        

454. 
     CS. Ce amestecuri pentru alimentarea enterală sunt preparate pentru utilizarea în situaţii clinice specifice (insuficienţa respiratorie, renală sau hepatică, dereglarea imunităţii)?
     
     1. 
        Amestecurile modificate chimic
        
     2. 
        Amestecurile alimentare naturale
        
     3. 
        Amestecurile enterale standard balansate
        
     4. 
        Amestecurile calorice
        
     5. 
        Amestecurile modulate
        

455. 
     CS. În care amestecuri nutritive pentru alimentarea enterală proteinele se conţin sub formă de aminoacizi?
     
     1. 
        Amestecuri calorice
        
     2. 
        Amestecuri modificate chimic
        
     3. 
        Amestecuri enterale standard balansate
        
     4. 
        Amestecuri alimentare naturale
        
     5. 
        Amestecuri modulate
        

456. 
     CM. Care sunt metodele de realizare a alimentării enterale?
     
     1. 
        Continue
        
     2. 
        Parţială
        
     3. 
        Fracţionată
        
     4. 
        Mecanică
        
     5. 
        Completă
        

457. 
     CM. Ce complicaţii sunt caracteristice pentru alimentarea enterală?
     
     1. 
        Metabolice
        
     2. 
        Diarea
        
     3. 
        Mecanice
        
     4. 
        Infecţioase
        
     5. 
        Aspiraţia traheobronhială
        

458. 
     CS. La care grupă de complicaţii se referă hiperglicemia în urma alimentării enterale?
     
     1. 
        Mecanice
        
     2. 
        De laborator
        
     3. 
        Chimice
        
     4. 
        Infecţioase
        
     5. 
        Metabolice
        

459. 
     CM. Pentru care bolnavi este indicată alimentarea parenterală?
     
     1. 
        Ce au suportat rezecţia vastă a intestinului subţire
        
     2. 
        Ce suferă de diabet zaharat
        
     3. 
        Aflaţi în perioada postoperatorie precoce după rezecţia gastrică
        
     4. 
        Aflaţi în perioada postoperatorie precoce după hemoroidectomie
        
     5. 
        Aflaţi în stare de comă neurologică
        

460. 
     CM. Care sunt tipurile de alimentare parenterală?
     
     1. 
        Continue
        
     2. 
        Parţială
        
     3. 
        Fracţionată
        
     4. 
        Mecanică
        
     5. 
        Totală
        

461. 
     CS. Cum se administrează soluţiile pentru alimentarea parenterală?
     
     1. 
        Prin sonda nazogastrală
        
     2. 
        Prin gastrostomă
        
     3. 
        Intravenos
        
     4. 
        Intraarterial
        
     5. 
        Intramuscular
        

462. 
     CM. Ce grupe de complicaţii ale alimentaţiei parenterale totale se deosebesc?
     
     1. 
        Mecanice
        
     2. 
        Chimice
        
     3. 
        Combinate
        
     4. 
        Metabolice
        
     5. 
        Infecţioase
        

463. 
     CM. Ce complicaţii sunt tipice pentru obezitatea morbidă?
     
     1. 
        Boala hipertonică
        
     2. 
        Diabetul tip II
        
     3. 
        Osteomielita
        
     4. 
        Afecţiunile articulaţiilor
        
     5. 
        Litiaza biliară
        

464. 
     CM. Ce complicaţii sunt caracteristice pentru obezitatea morbidă?
     
     1. 
        Distrofia lipidică a ficatului
        
     2. 
        Dereglări tromboembolice
        
     3. 
        Probleme de ordin psihosocial
        
     4. 
        Dereglări endocrine
        
     5. 
        Boala ulceroasă
        

465. 
     CS. În ce constă principiul general al operaţiei de gastroplastie în tratamentul chirurgical al obezităţii morbide?
     
     1. 
        Crearea anastomozei între porţiunea incipientă a jejunului şi porţiunea terminală a ileonului
        
     2. 
        Introducerea pe cale endoscopică a unui balon special în stomac pentru micşorarea volumului acestuia
        
     3. 
        Indicarea unor diete restrictive speciale
        
     4. 
        Crearea „stomacului mic” (30-50 ml) în partea proximală şi a unui canal îngust (1 cm) pentru pasajul alimentar
        
     5. 
        Crearea anastomozei între esofag şi intestin cu excluderea stomacului din pasajul alimentar
        

466. 
     CM. Semnele clinice locale ale plăgii sunt următoarele:
     
     1. 
        Hemoragia
        
     2. 
        Doloritatea
        
     3. 
        Leziunea organelor interne
        
     4. 
        Dehiscenţa marginilor plăgii
        
     5. 
        Şocul
        

467. 
     CS. Din care motiv leziunea ficatului în caz de traumă abdominală închisă se consideră ruptură şi nu plagă?
     
     1. 
        Deoarece lipseşte durerea
        
     2. 
        Deoarece lipseşte dereglarea integrităţii tegumentelor
        
     3. 
        Deoarece lipseşte anemia acută şi şocul
        
     4. 
        Deoarece lipseşte dereglarea funcţiei organului traumatizat
        
     5. 
        Deoarece lipseşte hemoragia
        

468. 
     CS. Care semn clinic de bază diferenţiază plaga de contuzie?
     
     1. 
        Prezenţa hemoragiei
        
     2. 
        Apare în urma acţiunii unui factor mecanic extern
        
     3. 
        Durerea în locul leziunii
        
     4. 
        Dereglarea funcţiei organului traumatizat
        
     5. 
        Prezenţa defectului tegumentelor
        

469. 
     CM. Ce factori condiţionează durerea într-o plagă?
     
     1. 
        Acţiunea traumatică directă asupra receptorilor nervoşi
        
     2. 
        Ischemia zonei traumatizate în urma trombozei vaselor sangvine mici
        
     3. 
        Paralizia receptorilor nervoşi ca urmare a acidozei tisulare
        
     4. 
        Compresia receptorilor nervoşi prin edem
        
     5. 
        Dezvoltarea rapidă a reacţiei inflamatorii locale
        

470. 
     CM. Intensitatea durerii în plagă este în dependenţă de următorii factori:
     
     1. 
        Rapiditatea producerii plăgii
        
     2. 
        Intensitatea hemoragiei
        
     3. 
        Numărul de receptori nervoşi în ţesuturile zonei lezate
        
     4. 
        Caracteristica obiectului traumatizant
        
     5. 
        Capacitatea răspunsului imun
        

471. 
     CM. Intensitatea hemoragiei din plagă este determinată de următorii factori:
     
     1. 
        Starea hemodinamicii sistemice
        
     2. 
        Rapiditatea producerii leziunii
        
     3. 
        Adîncimea plăgii
        
     4. 
        Starea sistemului coagulant
        
     5. 
        Calibrul vasului lezat şi tipul acestuia (arteră, venă)
        

472. 
     CM. De către care factori este determinat gradul de dehiscenţă a marginilor plăgii?
     
     1. 
        Timpul, scurs de la momentul traumei
        
     2. 
        Rapiditatea leziunii
        
     3. 
        Gradul de contaminare a obiectului vulnerant
        
     4. 
        Direcţia plăgii în raport cu direcţia liniilor elastice Langher
        
     5. 
        Dimensiunea şi adîncimea plăgii
        

473. 
     CM. De către care factori sunt determinate simptomele clinice generale în caz de plagă?
     
     1. 
        Dragul de dehiscenţă a marginilor plăgii
        
     2. 
        Caracterul obiectului vulnerant
        
     3. 
        Dezvoltarea procesului inflamator
        
     4. 
        Leziunea directă a receptorilor nervoşi
        
     5. 
        Anemia şi şocul
        

474. 
     CM. Care plăgi se consideră premeditate?
     
     1. 
        Criminale
        
     2. 
        Militare
        
     3. 
        Ocazionale
        
     4. 
        Industriale
        
     5. 
        Chirurgicale
        

475. 
     CM. Ce plăgi se evidenţiază în dependenţă de caracterul lezării ţesuturilor?
     
     1. 
        Tocată
        
     2. 
        Lacerată
        
     3. 
        Tăiată
        
     4. 
        Prin armă de foc
        
     5. 
        Ocazională
        

476. 
     CS. Ce tip de leziune nu se referă la clasificarea plăgilor după caracterul lezării ţesuturilor?
     
     1. 
        Industrială
        
     2. 
        Prin înţepare
        
     3. 
        Lacerată
        
     4. 
        Muşcată
        
     5. 
        Contuzionată
        

477. 
     CS. La ce tip de plagă după caracterul lezării ţesuturilor se referă incizia chirurgicală?
     
     1. 
        La locul de muncă
        
     2. 
        Prin înţepare
        
     3. 
        Mixtă
        
     4. 
        Tăiată
        
     5. 
        Ocazională
        

478. 
     CM. Indicaţi particularităţile clinice ale plăgilor prin înţepare.
     
     1. 
        Dehiscenţa marginilor plăgii este semnificativă
        
     2. 
        Pericol mare de lezare a structurilor interne
        
     3. 
        Dehiscenţa marginilor plăgii nu este mare
        
     4. 
        Hemoragia externă nu este semnificativă
        
     5. 
        Apar după muşcături ale animalelor
        

479. 
     CS. Care este mecanismul de apariţie a plăgii lacerate?
     
     1. 
        Apare la acţiunea unui obiect masiv ascuţit asupra ţesuturilor
        
     2. 
        Apare la acţiunea unui obiect bont masiv asupra ţesuturilor
        
     3. 
        Apare la lezarea transfixiantă prin armă de foc
        
     4. 
        Apare după muşcătura unui animal mare
        
     5. 
        Apare la acţiunea unui obiect îngust şi ascuţit
        

480. 
     CS. Indicaţi cel mai infectat tip de plagă.
     
     1. 
        Tocată
        
     2. 
        Prin înţepare
        
     3. 
        Contuzionată
        
     4. 
        Tăiată
        
     5. 
        Muşcată
        

481. 
     CM. Indicaţi particularităţile clinice ale plăgilor muşcate.
     
     1. 
        Riscul infectării cu rabie
        
     2. 
        Pericolul dezvoltării infecţiei putride
        
     3. 
        Pericolul lezării organelor interne
        
     4. 
        Prezenţa a trei zone de lezare a ţesuturilor
        
     5. 
        Zona lezării nu este mare
        

482. 
     CM. Conform clasificării după gradul de infectare plăgile se clasifică în:
     
     1. 
        Recent infectate
        
     2. 
        Aseptice
        
     3. 
        Necrotice
        
     4. 
        Putride
        
     5. 
        Purulente
        

483. 
     CS. Ce plagă se consideră infectată?
     
     1. 
        Plaga chirurgicală, atunci cînd în timpul operaţiei este deschis intestinul
        
     2. 
        Orice plagă ocazională
        
     3. 
        Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai mare de 10³ (1.000)
        
     4. 
        Plaga, în care există un proces purulent
        
     5. 
        Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai mare de 10⁵ (100.000)
        

484. 
     CS. Se cunoaşte, că procesul purulent în plagă se dezvoltă cînd concentraţia microorganismelor este mai mare de:
     
     1. 
        10⁵ (100.000) pe un gram de ţesut
        
     2. 
        10⁴ (10.000) pe un gram de ţesut
        
     3. 
        10³ (1.000) pe un gram de ţesut
        
     4. 
        10² (100) pe un gram de ţesut
        
     5. 
        10¹ (10) pe un gram de ţesut
        

485. 
     CM. Ce factori contribuie la dezvoltarea infecţiei în plagă?
     
     1. 
        Prezenţa hematomului, a ţesuturilor devitalizate în plagă
        
     2. 
        Scăderea reactivităţii organismului (anemia, şocul, imunodepresia, diabetul zaharat)
        
     3. 
        Dereglarea vascularizării zonei lezate
        
     4. 
        Nivelul înalt de contaminare bacteriană
        
     5. 
        Dehiscenţa semnificativă a marginilor plăgii
        

486. 
     CM. Care plăgi ale abdomenului se consideră penetrante?
     
     1. 
        Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, peritoneului parietal şi a intestinului
        
     2. 
        Plaga cu lezarea pielii şi ţesutului adipos subcutanat
        
     3. 
        Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat şi a aponeurozei
        
     4. 
        Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei şi muşchilor peretelui abdominal anterior
        
     5. 
        Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, muşchilor peretelui abdominal anterior şi a peritoneului parietal
        

487. 
     CM. Ce zone de traumare a ţesuturilor se deosebesc în caz de plăgi prin armă de foc?
     
     1. 
        Zona necrozei traumatice primare
        
     2. 
        Zona edemului traumatic
        
     3. 
        Zona canalului plăgii
        
     4. 
        Zona de comoţie moleculară
        
     5. 
        Zona necrozei terţiare
        

488. 
     CS. Prin ce se caracterizează zona comoţiei moleculare în caz de plăgi prin armă de foc?
     
     1. 
        Necroza traumatică, ce apare la acţiunea directă a energiei cinetice a glontelui
        
     2. 
        Nimerirea şi multiplicarea rapidă a infecţiei în canalul plăgii
        
     3. 
        Edemul neomogen al ţesuturilor de-a lungul canalului plăgii
        
     4. 
        Dereglarea metabolismului tisular şi distrugerea structurilor celulare
        
     5. 
        Caracterul anatomic complex al canalului plăgii prin armă de foc
        

489. 
     CM. Ce particularităţi diferenţiază plaga prin armă de foc?
     
     1. 
        Prezenţa a trei zone de traumare
        
     2. 
        Se vindecă prin intenţie primară
        
     3. 
        Caracterul anatomic complex al canalului plăgii
        
     4. 
        Gradul înalt de infectare
        
     5. 
        Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii este finisată prin aplicarea suturilor
        

490. 
     CM. Ce caracterizează plaga transfixiantă prin armă de foc?
     
     1. 
        Are doar orificiu de intrare
        
     2. 
        Doar o parte din energia cinetică a glontelui trece în energia lezării ţesuturilor organismului
        
     3. 
        Are şi poartă de intrare şi poartă de ieşire
        
     4. 
        Toată energia cinetică a glontelui trece în energia lezării ţesuturilor organismului
        
     5. 
        Este prezentă doar leziunea ţesuturilor superficiale, fără penetrarea în profunzimea organismului
        

491. 
     CM. Ce caracterizează plaga oarbă prin armă de foc?
     
     1. 
        Este prezentă doar leziunea ţesuturilor superficiale, fără penetrarea în profunzimea organismului
        
     2. 
        Este prezentă doar poarta de intrare
        
     3. 
        Este prezentă poarta de intrare şi cea de ieşire
        
     4. 
        Toată energia cinetică o glontelui trece în energia lezării ţesuturilor organismului
        
     5. 
        Doar o parte din energia cinetică a glontelui trece în energia lezării ţesuturilor organismului
        

492. 
     CM. Ce caracterizează plaga tangenţială prin armă de foc?
     
     1. 
        Este prezentă doar leziunea ţesuturilor superficiale, fără penetrarea în profunzimea organismului
        
     2. 
        Este prezentă doar poarta de intrare
        
     3. 
        Este prezentă şi poarta de intrare şi cea de ieşire
        
     4. 
        Toată energia cinetică o glontelui trece în energia lezării ţesuturilor organismului
        
     5. 
        Nu este asociată cu lezarea organelor şi a structurilor interne
        

493. 
     CM. Se deosebesc următoarele faze ale procesului de plagă:
     
     1. 
        Vindecării secundare
        
     2. 
        Formării şi reorganizării cicatricei
        
     3. 
        Regenerării
        
     4. 
        Vindecării primare
        
     5. 
        Inflamaţiei
        

494. 
     CS. Ce fază a procesului de plagă include perioada modificărilor vasculare şi perioada curăţirii plăgii?
     
     1. 
        Faza vindecării secundare
        
     2. 
        Faza formării şi reorganizării cicatricei
        
     3. 
        Faza regenerării
        
     4. 
        Faza vindecării primare
        
     5. 
        Faza inflamaţiei
        

495. 
     CS. Care este durata aproximativă a primei faze a procesului de plagă (faza inflamaţiei)?
     
     1. 
        6-14 zile
        
     2. 
        1-2 zile
        
     3. 
        Peste 1 lună
        
     4. 
        1-5 zile
        
     5. 
        14-21 zile
        

496. 
     CS. Care din procesele enumerate nu se referă la prima fază a procesului de plagă (faza inflamaţiei)?
     
     1. 
        Spasmul vascular de scurtă durată, care este substituit cu vasodilatarea stabilă
        
     2. 
        Tromboza capilarelor şi venulelor
        
     3. 
        Dezvoltarea acidozei tisulare
        
     4. 
        Formarea ţesutului de granulaţie
        
     5. 
        Retenţia apei şi declanşarea edemului tisular
        

497. 
     CM. Care elemente celulare joacă rolul principal în prima fază a procesului de plagă (faza de inflamaţie)?
     
     1. 
        Limfocitele
        
     2. 
        Fibroblaştii
        
     3. 
        Macrofagii
        
     4. 
        Leucocitele neutrofile
        
     5. 
        Eritrocitele
        

498. 
     CS. Care este rolul leucocitelor neutrofile în prima fază a procesului de plagă (faza inflamaţiei)?
     
     1. 
        Fagocitoza microorganismelor şi a maselor necrotice
        
     2. 
        Realizarea răspunsului imun
        
     3. 
        Eliberarea fermenţilor proteolitici
        
     4. 
        Sinteza colagenului
        
     5. 
        Eliberarea prostaglandinelor şi interleukinelor
        

499. 
     CS. Care este rolul macrofagilor în prima fază a procesului de plagă (faza inflamaţiei)?
     
     1. 
        Realizarea răspunsului imun
        
     2. 
        Restructurarea colagenului
        
     3. 
        Eliberarea fermenţilor proteolitici şi fagocitoza maselor necrotice
        
     4. 
        Sinteza colagenului
        
     5. 
        Eliberarea prostaglandinelor şi interleukinelor