Cs. Definiţi anestezia locală. Pierderea temporară a conştienţei



Yüklə 1,29 Mb.
səhifə1/11
tarix07.01.2019
ölçüsü1,29 Mb.
#91645
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11

  1. CS. Definiţi anestezia locală.

  1. Pierderea temporară a conştienţei

  2. Pierderea totală ireversibilă a sensibilităţii în regiunea introducerii anestezicului

  3. Pierderea temporară a sensibilităţii în regiunea introducerii anestezicului

  4. Inhibiţia totală a sistemului nervos vegetativ

  5. Inhibiţia parţială a sistemului nervos central cu pierderea sensibilităţii pe anumite arii




  1. CM. Selectaţi stadiile anesteziei locale.

  1. Administrarea substanţei anestezice

  2. Perioada de aşteptare

  3. Anestezia completă

  4. Relaxarea musculară

  5. Restabilirea sensibilităţii




  1. CS. Ce acţiune are anestezia locală asupra sistemului nervos central?

  1. Păstrarea deplină a conştienţei

  2. Pierderea completă a conştienţei

  3. Excitarea sistemului nervos central

  4. Inhibiţia sistemului nervos central

  5. Pierderea parţială a conştienţei




  1. CM. Selectaţi operaţiile, care pot fi efectuate cu anestezie locală.

  1. Prelucrarea chirurgicală a panariţiului tendinos

  2. Colecistectomia celioscopică

  3. Plastia pentru hernie inghinală

  4. Splenectomia

  5. Înlăturarea unei tumori benigne (lipom) a ţesuturilor moi cu localizare superficială




  1. CM. La anestezia superficială se referă:

  1. Anestezia prin badijonare

  2. Anestezia prin pulverizare

  3. Anestezia prin instilare

  4. Anestezia de conducere

  5. Anestezia locală infiltrativă




  1. CM. Anestezia superficială mai des este folosită în:

  1. Ginecologie

  2. Oftalmologie

  3. Urologie

  4. Traumatologie

  5. Neurochirurgie




  1. CM. Avantajele anesteziei locale faţă de anestezia generală sunt:

  1. Sub anestezia locală pot fi efectuate operaţii în condiţii de ambulator

  2. Pacientul nu necesită supraveghere continuă

  3. Anestezia locală poate fi utilizată în cazurile cînd narcoza este contraindicată

  4. Pacienţii nu necesită o pregătire specială de lungă durată în perioada preoperatorie

  5. În anestezia locală practic lipsesc reacţiile alergice




  1. CM. Care din preparatele enumerate sunt utilizate pentru anestezia prin infiltraţie?

  1. Soluţia novocaină 0,25-0,5%

  2. Soluţia novocaină 2%-5%

  3. Soluţia cocaină 1-5%

  4. Soluţia dicaină 0,5%

  5. Soluţia lidocaină 0,25-0,5%




  1. CM. Anestezia locală după metoda Vişnevski presupune:

  1. Injectarea în ţesuturi, strat după strat, a soluţiei de novocaină de concentraţie mică (0,25%)

  2. Injectarea soluţiei de novocaină de 1-2% în ţesuturi, strat după strat, în toată zona eventualei incizii

  3. Injectarea soluţiei de novocaină endoneural sau perineural

  4. Prepararea hidraulică a ţesuturilor prin crearea infiltratului solid continuu

  5. Chirurgul lucrează alternativ cu bisturiul şi seringa cu anestezicul




  1. CS. Care din preparatele enumerate sunt utilizate în anestezia tronculară?

  1. Soluţia novocaină 0,25-0,5%

  2. Soluţia novocaină 1-2%

  3. Soluţia lidocaină 10%

  4. Soluţia cocaină 1–5%

  5. Soluţia dicaină 0,5%




  1. CM. Ce preparate pentru anestezia locală conţin grupa eterică?

    1. Novocaina

    2. Cocaina

    3. Dicaina

    4. Lidocaina

    5. Trimecaina



  1. CM. Selectaţi anestezicele locale, introducerea cărora în ţesuturi nu necesită efectuarea în prealabil a probei la sensibilitate.

  1. Novocaina

  2. Cocaina

  3. Lidocaina

  4. Trimecaina

  5. Ketamina




  1. CM. Drept contraindicaţii ale anesteziei locale pot fi:

  1. Nesuportarea individuală a preparatului anestezic

  2. Bolile psihice

  3. Refuzul categoric al bolnavului

  4. Excitaţia nervoasă pronunţată

  5. Patologia asociată gravă




  1. CM. Ce preparate pentru anestezia locală conţin grupa amidică?

  1. Novocaina

  2. Trimecaina

  3. Cocaina

  4. Lidocaina

  5. Dicaina




  1. CS. Anestezia peridurală se referă la metodele de:

  1. Anestezie prin infiltraţie

  2. Anestezie regională

  3. Anestezie superficială

  4. Anestezie prin procedeul Vişnevski

  5. Anestezie intraosoasă




  1. CM. Care din tehnicile de anestezie locală indicate se referă la anestezia regională?

  1. Rahianestezia (anestezia spinală)

  2. Anestezia după Oberst-Lukaşevici

  3. Anestezia peridurală

  4. Anestezia prin procedeul Vişnevski

  5. Anestezia prin badijonare




  1. CM. Selectaţi afirmaţiile valabile pentru anestezia regională.

  1. Substanţa anestezică se injectează în nerv sau în spaţiul perineural

  2. Substanţa anestezică vine în contact cu receptorii nervoşi

  3. Tehnica anesteziei necesită determinarea exactă a poziţiei trunchiului nervos

  4. Vecinătatea vaselor sangvine mari şi a trunchiurilor nervoase prezintă un pericol de hemoragie

  5. La injectarea endoneurală a novocainei anestezia survine după cîteva minute




  1. CM. Anestezia locală spinală se mai numeşte:

  1. Epidurală

  2. Peridurală

  3. Subdurală

  4. Rahianestezie

  5. Sacrală




  1. CM. La complicaţiile şi efectele adverse ale rahianesteziei (anesteziei spinale) se referă:

  1. Voma incoiercibilă

  2. Micţiunea involuntară

  3. Defecaţia involuntară

  4. Hipotonia

  5. Hipertensia îndelungată




  1. CS. Puncţia în anestezia rahidiană se efectuează de regulă la nivelul segmentului:

  1. Cervical al coloanei vertebrale

  2. Toracic

  3. Lombar

  4. Sacral

  5. La toate nivelurile




  1. CS. Pentru a evita o eventuală traumatizare a măduvei spinale puncţia rahidiană se va efectua la nivelul:

  1. Spaţiului intervertebral toracic XII

  2. Spaţiului intervertebral lombar I

  3. Spaţiului intervertebral lombar II

  4. Spaţiului intervertebral lombar III

  5. Spaţiului intervertebral lombar IV




  1. CS. În ce ordine survine pierderea sensibilităţii în anestezia spinală?

  1. Dureroasă, termică, tactilă

  2. Tactilă, termică, dureroasă

  3. Termică, tactilă, dureroasă

  4. Dureroasă, tactilă, termică

  5. Dispar toate în acelaşi timp




  1. CS. În anestezia locală spinală volumul de bază a soluţiei anestezice se introduce în:

  1. Spaţiul peridural

  2. Spaţiul subdural

  3. Măduva spinării

  4. Spaţiul intervertebral

  5. Ţesutul subcutanat




  1. CM. Cauzele hipotoniei în rahianestezie (anestezia spinală) sunt:

  1. Scurgerea anestezicului spre bulbul rahidian

  2. Acţiunea toxică a anestezicului asupra cordului

  3. Relaxarea musculară

  4. Blocajul părţii simpatice a sistemului nervos vegetativ

  5. Stagnarea unei cantităţi mari de sînge în vasele periferice




  1. CM. Selectaţi operaţiile ce pot fi efectuate cu anestezie spinală.

  1. Amputaţia membrului inferior

  2. Prelucrarea chirurgicală a unui flegmon al mîinii

  3. Rezecţia gastrică

  4. Flebectomia pentru varice a membrului inferior

  5. Hemoroidectomia




  1. CM. Drept contraindicaţii pentru efectuarea anesteziei spinale se consideră:

  1. Şocul traumatic

  2. Hipertensiunea arterială esenţială

  3. Maladiile inflamatorii ale pielii din regiunea lombară

  4. Deformaţiile coloanei vertebrale

  5. Şocul hipovolemic




  1. CS. Cea mai frecventă complicaţie a anesteziei spinale este:

  1. Meningita

  2. Hipotonia

  3. Stopul cardiac

  4. Stopul respirator

  5. Pareza şi plegia membrelor inferioare




  1. CM. Selectaţi complicaţiile rahianesteziei (anesteziei spinale), ce se referă la cele tardive.

  1. Cefalea

  2. Meningismul

  3. Hipotonia

  4. Meningita purulentă

  5. Sincopa respiratorie




  1. CS. Prin ce se explică atitudinea mai rezervată în aplicarea rahianesteziei (anesteziei spinale):

  1. Acţiunea anestezică este ineficientă

  2. Numărul de complicaţii este mai mare decît în anestezia peridurală

  3. Necesită dotare cu aparate moderne sofisticate

  4. Procedura în sine este foarte complicată

  5. Toate cele enumerate




  1. CM. Selectaţi afirmaţiile, ce se referă la anestezia epidurală.

  1. Este o anestezie regională

  2. Are mai puţine complicaţii ca anestezia spinală

  3. Substanţa anestezică se introduce în canalul rahidian

  4. Anestezia poate fi utilizată în operaţii pe membrele inferioare

  5. Are aceleaşi contraindicaţii ca şi rahianestezia




  1. CM. Anestezia peridurală poate fi utilizată:

  1. Postoperator, pentru analgezie de lungă durată

  2. La bolnavii cu hemoragii ginecologice masive

  3. În operaţiile pe membrele inferioare

  4. În operaţiile pe membrele superioare

  5. La bolnavii hipotonici




  1. CS. Sub termenul de anestezie generală (narcoz) se subînţelege:

  1. Inhibiţia ireversibilă, artificial indusă a sistemului nervos central, ce se asociază cu pierderea tuturor reflexelor condiţionate şi a unor reflexe necondiţionate

  2. Inhibiţia reversibilă, artificial indusă a sistemului nervos central, ce se asociază cu pierderea tuturor reflexelor condiţionate şi a unor reflexe necondiţionate

  3. Inhibiţia reversibilă, artificial indusă a sistemului nervos vegetativ, ce se asociază cu pierderea tuturor reflexelor condiţionate şi a unor reflexe necondiţionate

  4. Inhibiţia reversibilă, artificial indusă a sistemului nervos vegetativ, ce se asociază cu pierderea tuturor reflexelor (condiţionate şi necondiţionate)

  5. Inhibiţia ireversibilă, artificial indusă a sistemului nervos periferic, ce nu se asociază cu pierderea reflexelor condiţionate şi necondiţionate




  1. CM. Indicaţi stadiile clasice ale anesteziei generale (narcozei).

  1. Stadiul de analgezie

  2. Stadiul chirurgical

  3. Stadiul de inhibiţie

  4. Stadiul de excitaţie

  5. Stadiul de trezire




  1. CM. Intubarea traheii în timpul efectuării anesteziei generale neinhalatorii se realizează cu scopul:

  1. Realizării controlului stării hemodinamicii

  2. Efectuării ventilaţiei artificiale a pulmonilor

  3. Prevenirii regurgitării şi aspiraţiei

  4. Profilaxiei tromboemboliei arterei pulmonare

  5. Analgeziei




  1. CS. În timpul efectuării anesteziei generale cu utilizarea miorelaxantelor:

  1. Pacientul, de regulă, nu necesită ventilarea artificială a pulmonilor

  2. Intubarea traheii şi ventilarea pulmonară artificială sunt măsuri obligatorii

  3. Ventilarea artificială a pulmonilor, de regulă, e realizată prin mască

  4. Ventilarea artificială a pulmonilor se efectuiază doar la bolnavii extrem de gravi

  5. Intubarea traheii şi ventilarea pulmonară artificială se efectuiază doar dacă durata operaţiei depăşeşte 3 ore




  1. CM. Efectuarea premedicaţiei în timpul anesteziei generale prevede administrarea:

  1. Preparatelor sedative

  2. Preparatelor antiaritmice

  3. Preparatelor analgezice

  4. Analepticelor respiratorii

  5. Preparatelor antihistaminice şi a colinoliticelor




  1. CM. La complicaţiile anesteziei generale (narcozei) nu se referă:

  1. Fenomenul de recurarizare

  2. Sindromul CID

  3. Laringospasmul

  4. Regurgitarea

  5. Şocul hipovolemic




  1. CS. Indicaţi cea mai frecvent utilizată cale de administrare a preparatelor în timpul anesteziei generale neinhalatorii.

  1. Endotraheală

  2. Subarahnoidiană

  3. Subcutanată

  4. Intraarterială

  5. Intravenoasă




  1. CS. Ce reprezintă antisepsia?

  1. Un complex de măsuri, orientate spre sterilizarea aerului în sala de operaţie

  2. Un complex de măsuri, orientate spre distrugerea microorganismelor în plagă

  3. Un complex de măsuri, orientate spre prevenirea nimeririi microorganismelor în plagă

  4. Un complex de măsuri, orientate spre sterilizarea instrumentelor chirurgicale

  5. Un complex de măsuri, orientate spre distrugerea microorganismelor prin metode fizice




  1. CM. Indicaţi etapele istorice de dezvoltare a antisepsiei.

  1. Perioada antisepsiei listeriene

  2. Perioada antisepsiei clasice

  3. Perioada antisepsiei empirice

  4. Perioada antisepsiei contemporane

  5. Perioada antisepsiei prelisteriene




  1. CS. Cine este fondatorul antisepsiei contemporane?

  1. Ernest Bergmann

  2. Kurt Schimmelbuch

  3. Hippocrate

  4. Louis Pasteur

  5. Joseph Lister




  1. CS. Ce antiseptic a fost utilizat de către Joseph Lister pentru distrugerea microorganismelor în plagă?

  1. Cloramina

  2. Alcoolul etilic 96%

  3. Acidul carbolic

  4. Sublimatul

  5. Furacilina




  1. CM. Din care considerente Lister a intrat în istoria chirurgiei ca fondator al antisepsiei?

    1. Pe baza cercetărilor lui L.Pasteur a presupus, că cauza complicaţiilor septice în chirurgie sunt bacteriile

    2. A elaborat în premieră un complex unic de luptă cu infecţia în chirurgie

    3. A descoperit microorganismele şi a stabilit corelaţia acestora cu patologiile chirurgicale infecţioase

    4. A sintetizat penicilina şi a utilizat-o pentru prima oară în chirurgie

    5. A elaborat pentru prima dată metoda de sterilizare a materialului de pansament şi a albiturilor chirurgicale în autoclav




  1. CM. Indicaţi metodele existente de antisepsie.

  1. Antisepsia mecanică

  2. Antisepsia endogenă

  3. Antisepsia biologică

  4. Antisepsia profilactică

  5. Antisepsia antimicrobiană




  1. CM. Indicaţi metodele existente de antisepsie.

    1. Antisepsia exogenă

    2. Antisepsia aerogenă

    3. Antisepsia fiziologică

    4. Antisepsia fizică

    5. Antisepsia chimică




  1. CS. Ce tip de antisepsie se utilizează cel mai frecvent în chirurgie?

    1. Antisepsia fizică

    2. Antisepsia biologică

    3. Antisepsia mecanică

    4. Antisepsia mixtă

    5. Antisepsia chimică




  1. CS. O plaga purulentă a fost drenată cu un tampon de tifon, îmbibat cu betadină. Ce tip de antisepsie a fost utilizat?

    1. Antisepsia chimică

    2. Antisepsia mixtă

    3. Antisepsia mecanică

    4. Antisepsia fizică

    5. Antisepsia biologică




  1. CS. La ce tip de antisepsie se referă drenarea cu lavaj continuu al plăgii utilizînd soluţia de dioxidină?

    1. Chimică

    2. Fizică

    3. Mecanică

    4. Biologică

    5. Mixta




  1. CS. În ce constă toaleta plăgii?

    1. Plaga este incizată, marginile, pereţii şi fundul plăgii se excizează în limitele ţesuturilor sănătoase, se înlătură toate ţesuturile lezate şi îmbibate cu sînge

    2. Plaga se prelucrează cu un jet de lichid sub presiune, ce înlătură corpii străini, puroiul şi microorganismele

    3. Se prelucrează pielea în jurul plăgii, cu pensa şi o globulă de tifon se înlătură exudatul purulent şi masele necrotice libere de pe suprafaţa plăgii

    4. Se efectuiază lavajul continuu al plăgii: printr-un tub de dren în plagă se administrează soluţia de antiseptic, iar prin alta – aceasta se scurge

    5. Plaga este tamponată cu o salfetă de tifon îmbibată cu peroxid de hidrogen




  1. CM. Care din manipulaţiile chirurgicale enumerate se referă la antisepsia mecanică?

    1. Puncţia şi evacuarea puroiului în caz de sinusită

    2. Tamponarea plăgii purulente cu salfete de tifon

    3. Instalarea drenajului activ

    4. Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii

    5. Deschiderea abcesului postinjecţional




  1. CS. La antisepsia mecanică se referă:

    1. Lavajul plăgii cu soluţie de dioxidină

    2. Drenarea plăgii cu un tampon de tifon

    3. Excizia ţesuturilor necrotizate

    4. Administrarea interferonului

    5. Aplicarea pansamentului steril pe plagă




  1. CS. Marginile şi fundul unei plăgi infectate au fost excizate. Ce tip de antisepsie a fost utilizat?

    1. Chimică

    2. Fizică

    3. Biologică

    4. Mecanică

    5. Mixtă




  1. CM. Ce măsuri chirurgicale se referă la antisepsia mecanică?

    1. Prelucrarea chirurgicală secundară a plăgii

    2. Drenarea plăgii

    3. Deschiderea focarului purulent

    4. Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii

    5. Spălarea plăgii




  1. CM. La metodele de antisepsie fizică în tratamentul plăgilor se referă:

    1. Utilizarea soluţiei hipertonice

    2. Drenarea

    3. Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii

    4. Utilizarea peroxidului de hidrogen

    5. Utilizarea tampoanelor de tifon




  1. CM. La metodele de antisepsie fizică se referă:

    1. Iradierea plăgii purulente cu laser cu energie mare

    2. Cavitaţia ultrasonoră a plăgii purulente

    3. Chimioterapia focarului purulent

    4. Radioterapia focarului purulent

    5. Revizia plăgii purulente cu o sondă butonată




  1. CS. Ce este comun în principiul de acţiune al materialului de pansament higroscopic şi a soluţiei hipertonice?

    1. Usucă plaga, ceea ce crează condiţii nefavorabile pentru multiplicarea bacteriilor

    2. Au acţiune bactericidă asupra microorganismelor în plagă

    3. Înlătură mecanic corpii străini, puroiul şi microorganismele din plagă

    4. Sporesc eliminarea exudatului din plagă

    5. Ameliorează oxigenarea ţesuturilor plăgii




  1. CM. Ce metode de drenare a plăgilor se cunosc?

    1. Drenare cu lavaj continuu

    2. Pasivă

    3. Fracţionată

    4. Activă

    5. Continuă




  1. CS. Drenarea activă a focarului purulent presupune:

    1. Crearea presiunii negative la capătul extern al tubului de dren

    2. Crearea presiunii pozitive la capătul extern al tubului de dren

    3. Administrarea sorbenţilor în plagă, care absorb activ toxinele

    4. Instalarea drenului în regiunea unghiului inferior al plăgii

    5. Efectuarea lavajului continuu al focarului patologic




  1. CM. Drenarea cu lavaj continuu al focarului purulent presupune:

    1. Instalarea drenului în regiunea unghiului inferior al plăgii

    2. Plasarea a două tuburi de dren în plagă

    3. Crearea presiunii negative la capătul extern al tubului de dren

    4. Lavajul continuu prin dren al focarului patologic cu soluţii de antiseptice

    5. Aspirarea periodică prin dren al conţinutului din focarul patologic




  1. CM. Ce metode suplimentare de antisepsie fizică cunoaşteţi?

    1. Cavitarea ultrasonoră

    2. Utilizarea bacteriofagilor

    3. Prelucrarea plăgilor cu jet pulsatil de lichid

    4. Drenarea activă

    5. Utilizarea laserului chirurgical cu energie înaltă




  1. CM. Prin ce se caracterizează metoda de tratament al plăgilor în mediu abacterian dirijat?

    Yüklə 1,29 Mb.

    Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin