Cs. Definiţi anestezia locală. Pierderea temporară a conştienţei

şi pertussis-ului

Revaccinarea la fiece 10 ani

Imunizarea pasivă cu imunoglobulină tetanică umană

Administrarea antibioticelor cu spectru larg de acţiune

861. 
     CM. Indicaţi asocierile terminologice corecte.
     

1. 
   Diabetul zaharat tip I sau insulindependent
   
2. 
   Diabetul zaharat tip I sau insulinindependent
   
3. 
   Diabetul zaharat tip II sau insulindependent
   
4. 
   Diabetul zaharat tip II sau insulinindependent
   
5. 
   Diabetul zaharat tip 0 sau glucosadependent
   

862. 
     CM. Selectaţi afirmaţiile corecte.
     

1. 
   Mortalitatea la bolnavii cu diabet zaharat este de 2 ori mai mare decât la cei fără diabet
   
2. 
   Cauza principală de deces în diabetul zaharat sunt complicaţiile vasculare
   
3. 
   Cauza principală de deces în diabetul zaharat sunt complicaţii infecţioase
   
4. 
   Complicaţiile chirurgicale sunt depistate mai frecvent în cazul diabetului de tip I
   
5. 
   Complicaţiile chirurgicale sunt depistate mai frecvent în cazul diabetului de tip II
   

863. 
     CM. Indicaţi situaţiile clinice ce corespund sindromului de picior diabetic conform definiţiei OMS.
     

1. 
   Neuropatia diabetică fără ulcer, gangrenă sau infecţie la nivelul plantei
   
2. 
   Plaga infectată a plantei la un pacient cu diabet zaharat, fără neuro- şi angiopatie
   
3. 
   Ulcerul plantar asociat cu neuropatia diabetică
   
4. 
   Gangrena degetului plantei asociată cu angiopatie la un pacient cu diabet zaharat
   
5. 
   Ulcerul plantar la un bolnav cu ateroscleroză, fără diabet zaharat
   

864. 
     CS. Ulcerul plantar se dezvoltă la:
     

1. 
   Mai puţin de 1% din bolnavii cu diabet zaharat
   
2. 
   Mai puţin de 5% din bolnavii cu diabet zaharat
   
3. 
   10-15% din bolnavii cu diabet zaharat
   
4. 
   Mai mult de 50% din bolnavii cu diabet zaharat
   
5. 
   Mai mult de 90% din bolnavii cu diabet zaharat
   

865. 
     CS. Cel mai des amputaţiile extremităţilor inferioare se efectuează la:
     

1. 
   Bolnavii cu diabet zaharat
   
2. 
   Bolnavii cu ateroscleroză obliterantă
   
3. 
   Bolnavii cu osteomielită acută hematogenă
   
4. 
   Bolnavii cu malformaţii vasculare
   
5. 
   Bolnavii cu tromboza venelor profunde
   

866. 
     CS. Indicaţi forma cea mai des întâlnită a piciorului diabetic.
     

1. 
   Ischemică
   
2. 
   Osteoartropatică
   
3. 
   Neuropatică
   
4. 
   Neuro-ischemică
   
5. 
   Osteomielitică
   

867. 
     CS. Indicaţi forma piciorului diabetic care cel mai des duce la amputaţie înaltă.
     

1. 
   Ischemică
   
2. 
   Osteoartropatică
   
3. 
   Neuropatică
   
4. 
   Neuro-ischemică
   
5. 
   Osteomielitică
   

868. 
     CM. Neuropatia diabetică somatică provoacă:
     

1. 
   Hipercheratoză plantară
   
2. 
   Scăderea tonusului muşchilor plantei
   
3. 
   Osteoporoza oaselor plantei
   
4. 
   Ocluzia arterelor magistrale ale membrelor inferioare
   
5. 
   Hipo- sau anestezia cutanată a plantei
   

869. 
     CM. Neuropatia diabetică autonomă provoacă:
     

1. 
   Hipercheratoză plantară
   
2. 
   Scăderea tonusului muşchilor plantei
   
3. 
   Osteoporoza oaselor plantei
   
4. 
   Anhidroză plantară
   
5. 
   Hipo- sau anestezia cutanată a plantei
   

870. 
     CM. Formarea calusului pe suprafaţa plantară a piciorului diabetic duce la:
     

1. 
   Dispersarea presiunii pe o suprafaţă mai mare
   
2. 
   Concentrarea presiunii într-un punct anumit
   
3. 
   Creşterea rezistenţei pielei la infecţie
   
4. 
   Scăderea riscului dezvoltării ulcerului trofic
   
5. 
   Creşterea presiunii de 10 ori şi mai mult
   

871. 
     CS. Nivelul critic al presiunii pe suprafaţa plantară ce duce la formarea ulcerului în cadrul sindromului de picior diabetic constituie:
     

1. 
   0,7 kg/cm²
   
2. 
   1,5 kg/cm²
   
3. 
   3,0 kg/cm²
   
4. 
   5,0 kg/cm²
   
5. 
   7,0 kg/cm²
   

872. 
     CM. Cu scop de depistare a pacienţilor diabetici cu risc de dezvoltare a sindromului de picior diabetic („screening”-ul) se efectuează:
     

1. 
   Inspecţia plantei pentru evidenţierea prezenţei ulcerelor, gangrenei, infecţiei
   
2. 
   Determinarea nivelului insulinei endogene
   
3. 
   Palparea pulsului pe arterele plantare
   
4. 
   Testul Semmes – Weinstein
   
5. 
   Duplex scanarea vaselor membrelor inferioare
   

873. 
     CM. Selectaţi afirmaţiile ce reflectă tehnica de efectuare corectă a testului Semmes – Weinstein.
     

1. 
   Se utilizează firul monofilament ce se flexează la presiunea de 10 grame
   
2. 
   Apăsarea cu firul durează o secundă
   
3. 
   Apăsarea se face într-un punct pe partea dorsală şi unul pe partea plantară
   
4. 
   La fiecare apăsare întrebăm pacientul dacă aceasta este percepută sau nu
   
5. 
   Lipsa sensibilităţii doar într-un punct nu se consideră patologică
   

874. 
     CM. Pentru forma neuropatică a piciorului diabetic sunt caracteristice:
     

1. 
   Prezenţa ulcerelor indolore cu hipercheratoză pe partea plantară
   
2. 
   Prezenţa necrozelor foarte dureroase pe degetele plantei
   
3. 
   Lipsa pulsului pe arterele plantei
   
4. 
   Tegumentele plantei calde şi uscate
   
5. 
   Deformaţia vădită a plantei
   

875. 
     CM. Pentru forma ischemică a piciorului diabetic sunt caracteristice:
     

1. 
   Prezenţa ulcerelor indolore cu hipercheratoză pe partea plantară
   
2. 
   Prezenţa necrozelor foarte dureroase pe degetele plantei
   
3. 
   Lipsa pulsului pe arterele plantei
   
4. 
   Tegumentele plantei calde şi uscate
   
5. 
   Suflu sistolic pe artera femurală
   

876. 
     CM. Pentru confirmarea formai ischemice a piciorului diabetic sunt utilizate:
     

1. 
   Determinarea indicelui braheo-maleolar
   
2. 
   Testul Semmes – Weinstein
   
3. 
   Determinarea transcutanată a presiunii oxigenului în ţesuturile plantei (ТсpO₂)
   
4. 
   Determinarea presiunii sistolice digitale prin fotopletismografie
   
5. 
   Radiografia plantei
   

877. 
     CS. Indicaţi valoarea presiunii transcutane a oxigenului (ТсpO₂) pe plantă, mai jos de care vindecarea spontană a plăgilor este imposibilă (ischemia critică):
     

1. 
   30 mm Hg col
   
2. 
   50 mm Hg col
   
3. 
   70 mm Hg col
   
4. 
   80 mm Hg col
   
5. 
   90 mm Hg col
   

878. 
     CS. Indicaţi valoarea presiunii sistolice digitale pe plantă, determinată prin fotopletismografie, mai jos de care vindecarea spontană a plăgilor este imposibilă (ischemia critică):
     

1. 
   30 mm Hg col
   
2. 
   50 mm Hg col
   
3. 
   70 mm Hg col
   
4. 
   80 mm Hg col
   
5. 
   90 mm Hg col
   

879. 
     CS. Metoda de elecţie pentru diagnosticul osteomielitei în cadrul sindromului de picior diabetic este:
     

1. 
   Radiografia plantei
   
2. 
   Examenul bacteriologic a eliminărilor din ulcerul plantar
   
3. 
   Rezonanţa magnetică nucleară
   
4. 
   Revizia ulcerului cu o sondă metalică
   
5. 
   Fotopletizmografia
   

880. 
     CM. Ce efecte are hiperglicemia în diabetul zaharat asupra sistemului imun?
     

1. 
   Stimulează migrarea leucocitelor
   
2. 
   Suprimă hemotaxisul leucocitar
   
3. 
   Suprimă sistemul complementului
   
4. 
   Stimulează funcţia monocitelor
   
5. 
   Suprimă fagocitoza
   

881. 
     CS. Ce indice reflectă cel mai exact gradul compensării metabolice în cazul diabetului zaharat de tip II?
     

1. 
   Glucoza sîngelui
   
2. 
   Hemoglobina
   
3. 
   Hemoglobina glicolizată
   
4. 
   Corpii cetonici în urină
   
5. 
   Hematocritul
   

882. 
     CS. Indicaţi „nivelul-ţintă” al HbA1C la bolnavii cu picior diabetic?
     

1. 
   20-30%
   
2. 
   < 15%
   
3. 
   50-75%
   
4. 
   < 7%
   
5. 
   > 13%
   

883. 
     CS. Contactul capătului sondei butonate cu osul în timpul reviziei ulcerului trofic pe planta diabetică indică asupra probabilităţii înalte a diagnosticului de:
     

1. 
   Fractură deschisă a plantei
   
2. 
   Infecţia ţesuturilor moi
   
3. 
   Ulcer ischemic
   
4. 
   Subluxaţia metatarsului
   
5. 
   Osteomielita plantei
   

884. 
     CM. Infecţia superficială a piciorului diabetic afectează:
     

1. 
   Pielea
   
2. 
   Ţesutul adipos subcutanat
   
3. 
   Muşchii
   
4. 
   Tendoanele
   
5. 
   Oasele
   

885. 
     CM. Infecţia profundă a piciorului diabetic afectează:
     

1. 
   Vasele sangvine
   
2. 
   Nervii
   
3. 
   Muşchii
   
4. 
   Tendoanele
   
5. 
   Oasele
   

886. 
     CS. Conform clasificării internaţionale infecţia plantei diabetice, asociată cu SRIS este apreciată ca infecţie de:
     

1. 
   Gradul 0
   
2. 
   Gradul 1
   
3. 
   Gradul 2
   
4. 
   Gradul 3
   
5. 
   Gradul 4
   

887. 
     CS. Conform clasificării Wagner, ulcerul plantar superficial ce nu depăşeşte stratul subcutanat este apreciat ca picior diabetic de:
     

1. 
   Gradul 1
   
2. 
   Gradul 2
   
3. 
   Gradul 3
   
4. 
   Gradul 4
   
5. 
   Gradul 5
   

888. 
     CS. Conform clasificării Wagner, ulcerul plantar profund ce depăşeşte stratul subcutanat dar nu este complicat cu osteomielită sau abces este apreciat ca picior diabetic de:
     

1. 
   Gradul 1
   
2. 
   Gradul 2
   
3. 
   Gradul 3
   
4. 
   Gradul 4
   
5. 
   Gradul 5
   

889. 
     CS. Conform clasificării Wagner, ulcerul plantar profund ce depăşeşte stratul subcutanat şi se complică cu osteomielită, abces sau flegmon este apreciat ca picior diabetic de:
     

1. 
   Gradul 1
   
2. 
   Gradul 2
   
3. 
   Gradul 3
   
4. 
   Gradul 4
   
5. 
   Gradul 5
   

890. 
     CS. Conform clasificării Wagner, gangrena degetelor plantei este apreciată ca picior diabetic de:
     

1. 
   Gradul 1
   
2. 
   Gradul 2
   
3. 
   Gradul 3
   
4. 
   Gradul 4
   
5. 
   Gradul 5
   

891. 
     CS. Conform clasificării Wagner, gangrena extinsă a plantei este apreciată ca picior diabetic de:
     

1. 
   Gradul 1
   
2. 
   Gradul 2
   
3. 
   Gradul 3
   
4. 
   Gradul 4
   
5. 
   Gradul 5
   

892. 
     CS. Conform clasificării Wagner, piciorului diabetic de gradul 0 îi corespunde:
     

1. 
   Ulcerul plantar superficial ce nu perforează stratul subcutanat
   
2. 
   Gangrena extinsă a plantei
   
3. 
   Ulcerul plantar, complicat cu osteomielită, abces sau flegmon
   
4. 
   Ulcerul plantar epitelizat
   
5. 
   Gangrena degetelor plantei
   

893. 
     CS. Conform clasificării Wagner, piciorului diabetic de gradul 1 îi corespunde:
     

1. 
   Ulcerul plantar epitelizat
   
2. 
   Ulcerul plantar, complicat cu osteomielită, abces sau flegmon
   
3. 
   Ulcerul plantar superficial ce nu perforează stratul subcutanat
   
4. 
   Gangrena extinsă a plantei
   
5. 
   Gangrena degetelor plantei
   

894. 
     CS. Conform clasificării Wagner, piciorului diabetic de gradul 2 îi corespunde:
     

1. 
   Gangrena degetelor plantei
   
2. 
   Gangrena extinsă a plantei
   
3. 
   Ulcerul plantar, complicat cu osteomielită, abces sau flegmon
   
4. 
   Ulcerul plantar epitelizat
   
5. 
   Ulcerul plantar profund dar fără osteomielită, abces sau flegmon
   

895. 
     CS. Conform clasificării Wagner, piciorului diabetic de gradul 3 îi corespunde:
     

1. 
   Ulcerul plantar, complicat cu osteomielită, abces sau flegmon
   
2. 
   Ulcerul plantar superficial ce nu perforează stratul subcutanat
   
3. 
   Ulcerul plantar profund dar fără osteomielită, abces sau flegmon
   
4. 
   Ulcerul plantar epitelizat
   
5. 
   Gangrena degetelor plantei
   

896. 
     CS. Conform clasificării Wagner, piciorului diabetic de gradul 4 îi corespunde:
     

1. 
   Gangrena extinsă a plantei
   
2. 
   Ulcerul plantar epitelizat
   
3. 
   Ulcerul plantar, complicat cu osteomielită, abces sau flegmon
   
4. 
   Ulcerul plantar profund dar fără osteomielită, abces sau flegmon
   
5. 
   Gangrena degetelor plantei
   

897. 
     CS. Conform clasificării Wagner, piciorului diabetic de gradul 5 îi corespunde:
     

1. 
   Ulcerul plantar superficial ce nu perforează stratul subcutanat
   
2. 
   Gangrena extinsă a plantei
   
3. 
   Ulcerul plantar, complicat cu osteomielită, abces sau flegmon
   
4. 
   Ulcerul plantar epitelizat
   
5. 
   Gangrena degetelor plantei
   

898. 
     CM. Indicaţi clasificările piciorului diabetic.
     

1. 
   Clasificarea Wagner
   
2. 
   Clasificarea Glasgow
   
3. 
   Clasificarea Universităţii din Texas
   
4. 
   Clasificarea SIRS
   
5. 
   Clasificarea S(AD)SAD
   

899. 
     CM. Indicaţi preparatele medicamentoase care se utilizează în tratamentul şi profilaxia complicaţiilor vasculare în planta diabetică:
     

1. 
   Antispastice (papaverina, no-spa)
   
2. 
   Antitrombotice (aspirina, clopidogrel, ticlid)
   
3. 
   Vitaminele grupei B
   
4. 
   Analogul sintetic al prostaglandinei E1
   
5. 
   Statine (Simvastatina, Atorvastatina)
   

900. 
     CS. Durata tratamentului antibacterial în caz de picior diabetic asociat cu osteomielită constituie de regulă:
     

1. 
   1-2 zile
   
2. 
   5-7 zile
   
3. 
   1-2 săptămâni
   
4. 
   2-4 săptămâni
   
5. 
   3-6 luni
   

901. 
     CM. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la utilizarea metodei VAC (Vacuum Assisted Closure) în tratamentul piciorului diabetic.
     

1. 
   Metoda se utilizează pentru tratamentul plăgilor şi ulcerelor
   
2. 
   Metoda este bazată pe influenţa îndelungată a presiunii negative asupra plăgii
   
3. 
   Metoda prevede efectuarea lavajului permanent cu antiseptice
   
4. 
   Metoda se utilizează pentru tratamentul neuropatiei
   
5. 
   Metoda prevede introducerea în plagă a unui burete din poliuretan
   

902. 
     CS. Abordul venos central se efectueaza preferential prin:
     

1. 
   Venepunctie indirecta
   
2. 
   Tehnica Seldinger
   
3. 
   Tehnica Trendelenburg
   
4. 
   Venesectie
   
5. 
   Venesectie ecoghidata
   

903. 
     CM. Drept indicatii pentru cateterizarea unei vene centrale servesc:
     
     1. 
        Inabilitatea obtinerii unui abord venos periferic
        
     2. 
        Necesitatea in hemodializa
        
     3. 
        Coagulopatia severa necorejata la un pacient cu hemodinamica stabilă
        
     4. 
        Necesitatea în plasmofereza
        
     5. 
        Lipsa experientei personalului in cateterizarea unei vene periferice
        

904. 
     CM. Abordul venos central poate fi realizat prin:
     
     1. 
        Vena jugulara internă
        
     2. 
        Vena toracica internă
        
     3. 
        Vena subclaviculară
        
     4. 
        Vena femurală
        
     5. 
        Vena iliacă comună
        

905. 
     CM. Plasarea bolnavului in pozitia Trendelenburg in timpul cateterizarii venei jugulare:
     
     1. 
        Reduce distensia venoasa (turgescenta)
        
     2. 
        Sporeste distensia venoasa (turgescenta)
        
     3. 
        Reduce riscul dezvoltarii complicatiilor tromboembolice
        
     4. 
        Reduce riscul emboliei gazoase
        
     5. 
        Reduce riscul dezvoltarii pneumotoracelui
        

906. 
     CS. Pentru masurarea presiunii in artera pulmonara se utilizeaza cateterul:
     
     1. 
        Seldinger
        
     2. 
        Swan-Ganz
        
     3. 
        Foley
        
     4. 
        Biluminal
        
     5. 
        Fogarty
        

907. 
     CM. Indicaţi starile patologiice ce necesita cel mai frecvent efectuarea pericardiocentezei urgente.
     
     1. 
        Angorul pectoral agravat
        
     2. 
        Infarctul acut al miocardului
        
     3. 
        Tamponada cordului
        
     4. 
        Pericardita
        
     5. 
        Endocardita
        

908. 
     CM. Drept indicatii pentru drenarea cavitatii pleurale (toracostomie) servesc:
     
     1. 
        Pneumotoracele tensionat (cu supapa)
        
     2. 
        Hemotoracele
        
     3. 
        Edemul pulmonar
        
     4. 
        Emfizemul pulmonar
        
     5. 
        Empiemul pleural
        

909. 
     CM. La complicaţiile puncţiei cavităţii pleurale (toracocentezei) se referă:
     

1. 
   Pneumotoraxul
   
2. 
   Hemopneumotoraxul
   
3. 
   Sindromul de ditresă respiratorie acută
   
4. 
   Emfizemul pulmonar
   
5. 
   Empiemul pleural
   

910. 
     CM. Toracocenteza in caz de pneumotorace se efectueaza mai frecvent:
     
     1. 
        Pe linia medio-claviculara
        
     2. 
        Pe linia medio-axilara
        
     3. 
        In spatiul intercostal V
        
     4. 
        In spatiul intercostal II
        
     5. 
        In spatiul intercostal VII
        

911. 
     CM. Toracocenteza in caz de hidrotorace se efectueaza mai frecvent:
     
     1. 
        Pe linia medio-axilară
        
     2. 
        Pe linia medio-claviculară
        
     3. 
        În spaţiul intercostal II
        
     4. 
        In spaţul intercostal XI
        
     5. 
        In spaţiul intercostal VII
        

912. 
     CM. Instalarea sondei nazo-gastrice are drept scop:
     
     1. 
        Evaluarea hemoragiei digestive superioare (prezenţa, volumul)
        
     2. 
        Evacuarea conţinutului gastric în caz de intoxicaţie alimentară recentă
        
     3. 
        Reducerea secreţiei gastrice
        
     4. 
        Sporirea secreţiei gastrice
        
     5. 
        Decompresia gastrică în caz de ocluzie intestinală
        

913. 
     CM. Pentru tamponada eso-gastrică cu scop hemostatic în caz de hemoragie digestivă superioară variceală se utilizează:
     
     1. 
        Sonda Sengstaken-Blakemore
        
     2. 
        Sonda Fogarty
        
     3. 
        Sonda Minnesota
        
     4. 
        Sonda Linton-Nachlas
        
     5. 
        Sonda butonată
        

914. 
     CM. Printre complicaţiile tamponadei eso-gastrice cu scop de hemostază în hemoragia digestivă superioară variceală pot fi întîlnite:
     
     1. 
        Aspiraţia bronhoalveolară
        
     2. 
        Perforaţia esofagului
        
     3. 
        Strictura esofagului
        
     4. 
        Esofagita de reflux
        
     5. 
        Diverticolul esofagian
        

915. 
     CM. Tamponada eso-gastrică în caz de hemoragie digestivă superioară variceală este indicată în:
     

1. 
   Hemoragia din varice eso-gastrice cînd tratamentul medicamentos şi endoscopic nu este eficient
   
2. 
   Hemoragia din varice eso-gastrice cînd hemostaza endoscopică nu este posibilă
   
3. 
   Hemoragia din varice eso-gastrice stopată endoscopic
   
4. 
   Hemoragia din varice eso-gastrice stopată medicamentos
   
5. 
   Anamneza pozitivă de hemoragie din varice eso-gastrice în ultimele 2 săptămîni
   

916. 
     CS. Tamponada hemostatică în caz de hemoragie digestivă superioară din varice cu localizare gastrică este mai eficientă cu ajutorul:
     

1. 
   Sondei nazogastrice
   
2. 
   Sondei orogastrice
   
3. 
   Sondei Linton-Nachlas
   
4. 
   Sondei Sengstaken-Blakemore
   
5. 
   Sondei nazogastroduodenale
   

917. 
     CS. Tamponada hemostatică îndelungată în caz de hemoragie digestivă superioară din varice esofagiene poate cauza:
     

1. 
   Esofagită de reflux
   
2. 
   Sindromul Mallory-Weiss
   
3. 
   Ruptura balonului esofagian al sondei
   
4. 
   Necroza şi ulceraţia mucoase esofagiene
   
5. 
   Recidiva hemoragiei
   

918. 
     CS. Cu scop de prevenire a necrozei mucoasei esofagiene în urma tamponadei hemostatice îndelungate cu sonda Sengstaken-Blakemore se recomandă:
     
     1. 
        Desumflarea balonului gastric peste 24-48 ore de la instalarea sondei
        
     2. 
        Desumflarea balonului esofagian peste 24-48 ore de la instalarea sondei
        
     3. 
        Umflarea balonului esofagian peste 24-48 ore de la instalarea sondei
        
     4. 
        Extragerea temporară a sondei peste 24-48 ore de la instalare
        
     5. 
        Schimbarea sondei peste fiecare 24-48 ore
        

919. 
     CM. Enumeraţi stările patologice ce pot fi diagnosticate prin anuscopie:
     

1. 
   Boala hemoroidală
   
2. 
   Boala pilonidală
   
3. 
   Fisura anală
   
4. 
   Pruritul anal
   
5. 
   Fistula perirectală
   

920. 
     CS. Examenul endoscopic cu sigmoidoscopul rigid permite vizualizarea a:
     
     1. 
        Întregului intestin sigmoid
        
     2. 
        50 cm distale ale intestinului sigmoid
        
     3. 
        30 cm distale ale intestinului sigmoid
        
     4. 
        50 cm distale ale intestinului gros
        
     5. 
        30-35 cm distale ale intestinului gros
        

921. 
     CS. Pentru cateterizarea vezicii urinare se utilizează:
     

1. 
   Cateterul Fogarty
   
2. 
   Cateterul Foley
   
3. 
   Cateterul Swan-Ganz
   
4. 
   Cateterul Cantor
   
5. 
   Cateterul Seldinger
   

922. 
     CM. La complicaţiile cateterizării vezicii urinare se referă:
     
     1. 
        Traumatismul uretrei
        
     2. 
        Retenţia acută de urină
        
     3. 
        Infecţia căilor urinare
        
     4. 
        Fimoza
        
     5. 
        Oliguria
        

923. 
     CM. Laparocenteza este indicată în următoarele condiţii:
     
     1. 
        Suspecţie la hemoperitoneum posttraumatic
        
     2. 
        Ascita tensionată
        
     3. 
        Suspecţie la apendicită acută
        
     4. 
        Durere abdominală acută cu caracter spastic, intermitent
        
     5. 
        Durere abdominală acută cu caracter continuu