Datele Recensământului din anul 1910
Localitatea
|
Scrie şi citeşte
|
Stie ungureşte
|
Pop. pe sexe
|
Populaţia după sit.
|
civ.
|
TOTAL
|
Bărb.
|
Femei
|
Necăs.
|
Căsăt.
|
Văduv
|
Divorţ.
|
Tileagd
|
1887
|
3146
|
1648
|
1619
|
1856
|
1242
|
152
|
13
|
3267
|
Bălaia
|
59
|
130
|
415
|
402
|
497
|
277
|
43
|
-
|
817
|
Poşolaca
|
384
|
588
|
304
|
284
|
316
|
241
|
29
|
2
|
588
|
Tilecuş
|
86
|
158
|
438
|
432
|
553
|
258
|
56
|
3
|
870
|
Uileac Criş
|
941
|
757
|
396
|
361
|
418
|
284
|
53
|
2
|
757
|
TOTAL
|
2907
|
4779
|
3201
|
3098
|
3640
|
2302
|
333
|
24
|
6299
|
Acelaşi an 1910 Materialele din care sunt construite casele de locuit
Localitatea
|
Piatră sau cărămidă
|
Piatră şi
pământ
|
Chirpici sau pământ bătut
|
Lemn sau altceva
|
Acoperişul casei
|
Ţiglă
|
Şindrilă
|
Trestie
|
Tileagd
|
144
|
55
|
153
|
110
|
200
|
174
|
88
|
Bălaia
|
-
|
17
|
50
|
89
|
35
|
15
|
103
|
Poşolaca
|
10
|
31
|
76
|
1
|
61
|
32
|
25
|
Tilecuş
|
2
|
2
|
2
|
150
|
79
|
59
|
18
|
Uilac Criş
|
11
|
73
|
71
|
-
|
73
|
39
|
43
|
TOTAL
|
167
|
178
|
352
|
350
|
451
|
319
|
277
|
Prin aceste cifre meşteşugit puse în acest Recensământ, cercurile politice
de la Budapesta erau bucuroase să creadă că toţi acei care cunosc limba maghiară
sunt maghiari, sau că vor putea fi uşor maghiarizaţi. Situaţia reală era că din cei
4779 cetăţeni care vorbeau limba maghiară numai 3319 erau maghiari sau români
maghiarizaţi. »
Vorbind despre structura pe naţionalităţi a populaţiei (oraşului cercual al Tileagdului la aceia dată) vom aminti despre lucrarea socio-demografică a lui Şipoş Orban despre Oradea şi localităţile judeţului Bihor, apărut în anul 1902. Acest autor a fost „Omul număru unu" al învăţământului din Bihorul acelor
timpuri, fiind inspector qeneral şcolar şi în acelaşi timp Consilier al Ministerului învăţământului. Acest autor a tunat şi a fulgerat împotriva notarilor şi a altor funcţionari publici din Administraţiile locale pentru că vorbeau cu valahii în limba română. Aceiaşi atitudine a luat şi faţă de preoţii şi dascălii români, acuzându-i că ei „constituiesc" singura piedică în calea răspândirii influenţei maghiare asupra valahilor, adică a maghiarizării tuturor ronânilor. Lucrarea sa acuză pe români că a „Romanizat" şi denumirile satelor în care locuiesc, denumiri care la întemeierea lor au fost maghiare, exemplificând comuna Tileagd, satele Tilecuş şi Tilechiu (Telegd, Telkesd es Telki) ale căror toponimie ar fi „Telek", adică „Ograda" în limba română. Domnul Şipoş Orban probabil că nu ştia, sau nu a vrut să ştie că aşezarea Tilecuşului la începuturi se numea „OGRADA", iar când au venit ungurii au tradus-o în telek şi i-a mai adăugat un sufix. Denumirea de Ograda se menţine şi în prezent la parcele de pământ unde a fost la începuturi aşezarea oamenilor.
Autorul Şipoş Orban, mai vorbeşte în lucrarea sa daspre „haosul lingvistic" făcând referire la apelul lui Szekenyi, conform căruia „fiecare cetăţean are obligaţia să ţină la neamul său, la limba neamului său, atât în familie cât şi în afară de aeasta, în toate problemele de Stat şi obşteşti să fie folosită o singură limbă oficială, adică limba maghiară. Se plânge apoi că acest „măreţ program" este ascultat numai de maghiarime şi nu de acei pentru care a vorbit Szecsenyi, adăugând cu durere în suflet că mai sunt şi maghiari care încă nu înţeleg aceste importante priorităţi şi deziderate (Şipoş Orban - opere pag. 4-10 şi în continuare).
în primele decenii ale secolului al XX-lea, au avut loc 4 (patru) evenimente deosebite pe valea şi terasele Crişului Repede, evenimente care au rămas neuitate în memoria populaţiei din zonă şi anume:
-
- Abominabilul măcel care a avut loc la 24 aprilie 1904 în Aleşd, zi de târg şi tradiţională sărbătoare a Sfântului mucenic Gheorghe.
-
- Primul război mondial care a adus moarte şi boli cauzatoare de moarte în rândul populaţiei, plus distrugerea de bunuri materiale.
3.-1 Decembrie 1918, proclamarea Unirii tuturor românilor într-un singur stat unitar numit „România Mare".
4. - 19 aprilie 1919 când s-a produs eliberarea populaţiei de sub teroarea soldaţilor Secui aflaţi cantonaţi în zonă.
în continuare să urmărim mişcarea demografică care a avut loc în notariatul Tileagd şi satele aparţinătoare.
90
La recensământul din 29 decembrie 1930
Nr.de Total Băr- Femei Rom Mag Germ>. Evrei Siov. Ţigani Alţii gosp. pers. baţi
1683 7147 3459 3688 3182 3474 12 268 17 163 31
Recensământul din 25 ianuarie 1948, pe comună şi satel aparţinătoare
Localitatea
|
Nr. de Total gosp. pers.
|
Bărbaţi
|
Femei
|
Români
|
Maghiari
|
Germani
|
Evrei
|
Slovaci Ţ'i- gani
|
Alţii
|
|
Tileagd
|
961
|
3181
|
1479
|
1703
|
891
|
2217
|
3
|
5
|
8 8 53
|
5
|
Bălaia
|
288
|
1136
|
544
|
592
|
1133
|
3
|
—
|
—
|
— —
|
—
|
Călătani
|
89
|
230
|
114
|
116
|
230
|
-
|
-
|
-
|
-
|
. -
|
Poşolaca
|
173
|
621
|
319
|
302
|
66
|
467
|
-
|
-
|
1 91
|
-
|
Tilecuş
|
294
|
1121
|
553
|
568
|
1121
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
Uilac de Criş
|
299
|
982
|
483
|
499
|
124
|
857
|
-
|
-
|
1
|
-
|
TOTAL 2084 7272 3492 3780 3565 3540 3 5 10 144 5
Recensământul din 21 februarie 1956 pe total comună
Total Băr- Fe- Ro- Ma- Ger- Ţi-
pers. baţi mei mâni ghiari mani Evrel Slovaci gani Altii
7324 3527 3797 3870 3314 3 7 4 115 11
Recensământul din anul 1992 pe total comună
|
Nr. de gosp.
|
Total Băr- Fe- Ma- Ger- pers. baţi mei Romanl ghiari mani Evrei Slovaci
|
Ţi gani
|
Alţii
|
2363
|
7342 3641 3701 4915 1966 5 - 82
|
37 372
|
2 2
|
Populaţia Tileagdului în anii 1900 - 2000 - 2005
|
1900
|
1910 1930 1948 1956 1966 1977 1992 1995
|
2002
|
2005
|
5459
|
6299 7147 7272 7327 8074 8375 7342 7060
|
7142
|
7129
|
Dostları ilə paylaş: |