Cuprins introducere 5 Capitolul I scurt rezumat asupra istoriei transilvaniei 7
Yüklə 3,56 Mb.
|
K Kilă = kilogram L Lovor = lighean Leucă = piesă din lemn cu un capăt tras pe osia carului cu un dispozitiv metalic în formă de inel, sprijinind leutra carului. Leutră = părţile laterale ale carului, construite sub formă de scări orizontale, prinse în corpul carului Leşie = soluţie alcalină obţinută din apa fierbinte, turnată peste cenuşă la fiertul hainelor şi a jurebiilor de fire din cânepă. Leznă = ieftin Larmă = zgomot - gălăgir Lături = mâncare pentru porci Lampas = felinar Laibăr = vestă Lacră - cutie de dimensiuni mici Lăpăstos = teren cu exces de umezeală Listau = drojdie de bere Laviţă = bancă din lemn Lihod = rânced Ludaie = dovleac cu miez galben, dulce - comestibil Lungalău = plăcintă mare cu brânză şi mărar, copt în cuptor, făcut din aluatul dospit din care se face pâinea. Leasă = tăblie din scândură folosită peste leutrele căruţei ca să nu cadă din căruţă recoltele transportate Lacreu = vestă Laboş = cratiţă Loptă = minge Lipideu = cearceaf Litără = litru Lungoare = boală de febră tifoidă Luţărnă = lucerna Lucheară = trifoi Ludă = prostănacă Lepăda = a avorta o vacă, o oaie, o purcea, etc. M Mierţă = unitate de măsură pentru grâu, având capacitatea de 12 kg Morareu = mărar Măştihoaie = mamă vitregă Mânânţel = mărunţel Maică = mamă Mai din lemn = unealtă cu care se bat hainele la spălat Mniere de prune = majun din prune Minerău = culoare albastru-violet Maţ = intestin Murluială = amestec de lut, apă nisip, pleavă cu care se făcea tencuiala caselor la ţară şi vatra casei Moroci = morcovi Mocan = moţ din Munţii Apuseni Mocăniţă = soţie sau fiică de mocan Mâzgă = noroi moale şi lipicios de picioare Măzgălitură — scris urât şi dezordonat Muieruşcă = piesă din nuia maleiabilă cu care se introduce popiota în suveică pentru ţesut pânza Mezdreauă = unealtă din oţel cu o latură ascuţită, cu două mânere, folosită la netezirea lemnului Moaltără = tencuială din var şi nisip Molcom = domol, liniştit Mniazăza = ora prânzului Mândru = frumos Mâţă pisică Mâţoc - motan Muiere = femeie căsătorită Mălură = boală la cereale provocată de o ciupercă Mirişte = suprafaţa de unde a fost cosit grâul Meliţă = unealtă folosită la finisarea fuiorului din cânepă Moare de curechi = zeama de pe varza acră pusă la murat Mintenaş = imediat N Năzări Nană Nadă = închipuire = femeie în vârstă (lele, ţaţă) = trestie, stuf Nulă Nuiaua Niam Nila căşii Năduşală Nojiţe Nime 0 Ocol Ogradă Ospătoi Ortac Ogăi Ool Oblu Obdială Oblac Oloire Otavă P Pană Pijniţă Pănură Pârlog Plevas Primă Prici Pumnar Pipirig Pogan Pagini Pivă Pisat Piţăguş Piparcă zero nuia, beţişor rudenie mai îndepărtat grădina de lângă casă căldură mare, transpiraţie găurile laterale ale opincii, prin care se leagă pe, picior nimeni curtea casei grădina de lângă casă musafiri prieten de drum ca se răcori ulcior direct o bucată de pânză cu care se înfăşoară piciorul la incălţat fereastră presă de făcut ulei din folaorea soarelui coasa a Il-a la fân pe şesuri floare naturală sau artificială pivniţă postav sau alte ţesături din industrie pământ lăsat nelucrat mai mult timp creion panglică pat rudimentar (scânduri pe 4 picioare) manşeta de la cămaşa costumului popular local plantă erbacee în formă de suliţe, care creşte în lacuri viguros, voinic castraveţi instalaţie pe apă care compactizează ţesuturile de lână (le îndeasă) boabe de porumb zdrobite cu ciocanul pentru pui de găină piţigoi ardei proptă -- o bucată de lemn care sprijină ceva să nu se răstoarne Băşuş = document de vânzare-cumpărare a unui animal Pită = pâine Piporoş = hârtie Pică - cade Picur = picătură, strop de apă Peţât - a cere o fată în căsătorie Perină = pernă Porodici =; roşii Pancovă = gogoaşă Poale = fustă la costumul popular al ţărăncilor Puică = găină tânără Prostălău = dus cu pluta Postavă - covată mare în care se frământă pâinea Priznăr = titirez Puzdărie = partea lemnoasă măruntă a cânepei Păsulă = fasole Pănuşă = foile care îmbracă ştiuletele de porumb Porlog =material din piele, întrebuinţat la confecionarea opincilor Ponoslu = plângere către organele de stat Pântece = abdomen Prinsoare = pariu Puhav = ceva moale, afânat Procouţ = preş lung pe care se calcă în casă Potică = farmacie R Roc = veston-sacou Rastău = tijă metalică de la extremităţile jugului care nu permite ieşirea animalului din jug Raf = platbandă din fier cu care tălpuiau roţile căruţelor pentru a rezista roata la poveri Râgâi = zgomot produs de eliminarea unor gaze din stomac prin gură Rărunţi = rinichi Ratotă = omletă din ouă Rond = strat de flori sau de zarzavaturi, ridicat deasupra nivelului din jur Rumpe =rupe S Sor = şoric de porc Sâmbrie = retribuţia slujilor angajate Snopi = mănunţi de cereale păioase legate împreună Smalţ = Glazură, email pe vase de gospodărie Smidă = desiş de arbuşti diferite specii şi de spini Slobod = liber Smintit = lucru greşit sau om fără minte Straiţă = traistă Sfădi = a se certa Sforţa = a se opinti să facă ceva Scamă = fir de aţă destrămat dintr-o bucată de pânză Sudi = a înjura Sudalmă = înjurată Soatior = coş din papură Sur = cenuşiu, bate-n gri Strujac = saltea umplută cu paie Sopon = săpun Scoacă = brânză făcută din lapte prins - smântânit Sucitoare =su neted din lemn cu care se întinde aluatul pentru plăcinte şi pentru pătură de tăiţei Socală = unealtă de lucru cu care se face papiote pentru suveică Stupuş = dop de plută Scrijeauă de pită = felie de pâine Sălăriţă = solniţă Sămătişe = lapte prins smântânit Scântit = luxat Saţău = când se simte sătul după o mâncare mai grea S Şuştar = vas din lemn sau metal cu o toartă şi cu gură largă în care se mulg vacile şi oile Ştrimfli = ciorapi Şohan = niciodată Şpaiţ = cămară de alimente Şoroflu = şurub Şitău = presă de ulei Şagă = glumă Şogoreană = cumnată Ştergură = prosop Şotout = stivă de lemne T Tolcer = pâlnie Tămădi = vindeca Tindă = prima încăpere la casa ţărănească Tânjeauă = proţap folosit pentru jug la arat şi grăpat Tină = noroi Tătarcă = sorg Tisau = curea lată în care se ţine bani, cuţit, briceag Tărcat = împestriţat Tălmaciu = traducător, traslator Talger = farfurie de ceramică (blid) Tuluc = viţel de 2-3 ani Tăcăneauă = albie scobită într-un lemn mai gros pentru aluat Târş = mătură din uiele de mesteacăn Tenchi = porumb Tumna = tocmai Târnaţ = coridor îngust a casei de la ţară Tepsie = tavă pentru aragaz sau alte întrebuinţări Tătă = toată Ţintă = cerneală Tomocoi = larve de cărăbuş (deliciul găinilor) Tomni = a repara, a îndrepta ceva Topoşit - bătătorit cu picioarele (varza în butoi) T Ţucur = zahăr Ţângălău = clopoţel Ţânţele = paiete Ţâţână = balama Ţug - curent de aier Ţuraleisa = obicei străvechi de bobotează Ţâţă = mamelă Ţumburuş =proeminentă mică şi rotundă la extremitatea unui obiect Ţol = ţesătură de lână vărgată (alb şi negru) folosită pt. acoperit
Ulicău = hoinăreşte pe străzi, pe uliţă Uliţă = stradă Uruială = cereale măcinate grosier pentru hrana animalelor Urzi = a învârti firele pe urzoi în vederea ţesutului pânzei Uşori = cei 2 stâlpi verticali de care se prind canaturile unei uşi, respective balamalele Ulceaua = cănită (ceaşcă) Uol = ulcior din ceramică Ultoi = a face altoi la pomi Udori = secreţie oculară la cei care au conjuctivită
Verin = venin Vică = unitate de măsură pentru cereale Vorovi = vorbi Vârstă = dungă în pânza ţesută Vânturoi = vânt stârnit din senin (minitornadă) Vrajniţă = poartă din nuiele împletite la intrarea în grădină Valău = jghiab lung din lemn pentru adăpatul vitelor sau mai scurt pentru dat mâncarea la porci Vaioagă = chirpici, cărămidă nearsă pentru construcţii Vuji = a se potrivi unul cu altul Vână = venă Z Zadie = şorţ - partea din faţă a costumului popular ale femeilor Zamă = supă de... Zbici = bici pentru animale Zbardă = secure pentru dulgher cu tăiuş lung Zmiceauă = vergea subţire de lemn verde, folosită la copii răi Zăvoi = pădure de plopi şi sălcii lângă o apă curgătoare Zgârci = cartilaje Zălog = paznicul de câmp lua un obiect de la copilul pe care 1-a prins cu vitele în păşunatul altui proprietar BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A DOCUMENTELOR ISTORICE DE INFORMARE
3) Descoperiri Arheologice în judeţul Bihor, Centenar al Muzeului Ţării Crişurilor Oradea 1972, p. 197-209.
30. BOGDAN PLĂMĂDEALĂ - Românii din Transilvania terorizaţi de Regimul Austro-Ungar în 1867-1918, Sibiu 1986.  
 
 Yüklə 3,56 Mb. Dostları ilə paylaş:
|