Curs metode si tehnici fiscale
Yüklə 0,85 Mb.
|
Exemplul 7. D-l E. Tătaru este angajat din anul precedent. Pâna la inceputul anului fiscal 2013 D-lui a depus Cererea privind acordarea scutirii personale(P). Pe data de 13 martie angajatul a depus o nouă Cerere, în care a cerut scutirea personală şi scutirea pentru soţie(PS), iar pe data de 20 august 2013 el a depus Cererea, în care a cerut scutirea personală, scutirea pentru soţie şi scutirea pentru o persoană întrţtinuă (PS1). Tabelul nr.5 Calculele scutirilor personale Scutirile la locul de muncă vor fi acordate în modul următor:
Dacă contribuabilul pierde integral dreptul la scutiri, din motivul că a pierdut statutul de rezident, el este obligat să prezinte patronului, în termen de 10 zile de la data când au avut loc aceste schimbări, o cerere în forma liberă privind retragerea Cererii depuse anterior. Această cerere se depune şi în cazurile, când contribuabilul renunţă benevol la toate scutirile. Prezentarea conştientă de către contribuabil în Cerere şi în documentele care confirma dreptul la scutiri a unor informaţii false sau care induc în eroare atrage după sine aplicarea amenzii şi răspunderea penală în conformitate cu legislaţia. Angajatul care nu şi-a folosit în anul fiscal precedent scutirile la care a avut dreptul, din cauza neachitării de către patron a salariului, aceste scutiri se acorda la data achitării restanţelor la salariu numai în baza Cererii depuse de el. Suma scutirilor nefolosite pe parcursul anului fiscal se trec în contul scutirilor pentru următorul an fiscal în cazurile cînd: - suma scutirilor nefolosite este mai mare decât suma salariului calculat si neachitat - în limita, ce nu depăşeşte mărimea salariului neachitat; - suma scutirilor nefolosite este mai mica decât suma salariului calculat si neachitat – în limita sumei totale a scutirilor nefolosite. În cazul în care:
atunci el poate beneficia scutiri pe deplin în baza Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit depuse pentru anul respectiv. Memorează! În cazul în care contribuabilul nu are venituri din plăţi salariale pe parcursul anului fiscal, însă obţine alte venituri din categoria celor supuse impozitării el poate beneficia de scutiri la care are dreptul la momentul depunerii declaraţiei cu privire la impozitul pe venit.
Impozitul pe venit la sursa de plata se calculează şi se reţine la momentul indreptării venitului spre achitare. Aprecierea salariului (inclusiv primelor, facilitati etc.), venitului impozabil şi calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la sursa de plata, se efectueaza prin metoda calculului cumulativ de la începutul anului fiscal sau în cazurile cînd lucratorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent - de la data angajarii. Aprecierea scutirilor, acordate lucratorului, se efectuează prin metoda calculului cumulativ din luna urmatoare dupa luna în care a fost depusă Cererea privind acordarea scutirilor. Numărul de luni în anul fiscal, pe parcursul cărora lucratorul se consideră angajat, în scopul impozitarii, se determina: - în cazurile cînd lucratorul este angajat din anul fiscal precedent - începind cu luna ianuarie; - în cazurile cînd lucratorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal - începind cu luna următoare dupa luna în care el s-a angajat. Luna pe parcursul careia lucratorul se elibereaza, se ia în considerare la determinarea numarului de luni în anul fiscal pe parcursul carora lucratorul este angajat. Memorează! În luna în care s-a angajat nu are drept la scutire (scutirea nu i se acordă). În luna în care s-a eliberat de la serviciu are dreptul la scutire (scutirea i se acordă). În scopul determinarii venitului impozabil, sumei scutirilor şi numarului de luni de la începutul perioadei de cînd lucrătorul se consideră angajat, precum şi calculării impozitului pe venit ce urmeaza a fi reţinut la sursă din plăţile salariale (inclusiv prime, facilitati etc.) patronul deschide pentru fiecare lucrator angajat al său Fişa personala de evidenta a veniturilor sub forma de salariu şi alte plati efectuate de catre patron în folosul angajatului pe anul gestionar, precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi (în continuare – Fişa personala). În cazul cînd pe parcursul lunii sau în aceeasi zi patronul achită angajatului cîteva tipuri de plăţi salariale, inclusiv si plăţi în avans, în Fişa personala fiecare plata se indică separat cu acordarea scutirii care revine lunii date, respectind metoda calculului cumulativ. Exemplul 8 : D-l D. Vasilachi este angajat la Codru SRL din anul precedent. Are dreptul la scutire personală, şi pentru 2 persoane întreţinute (P2), care în anul 2013 va fi egală cu 760+170*2=1100 lei lunar. Tabelul nr. 6 Extras din fişa personala de evidenta a veniturilor sub forma de salariu şi alte plati efectuate de catre patron în folosul angajatului
2225*7%+(2429.5-2225)*18%=192,56 lei care se indică în col 8.11 şi 8.12
Pentru a determina tranşele şi cotele care trebuie aplicate împărţim venitul impozabil total la nr. de luni luate în calcul 4121 lei/ 3 luni=1373,67 lei/lună. Venitul mediu lunar este mai mic decit 2225 lei, prin urmare, aplicăm cota de 7% asupra întregului venit impozabil. 4121*7%=288,47 lei impozit din venit total (se indică în col 8.11) 288,47-192,56= 95,91 lei - impozit calculat pentru data 02 martie (se indică în col 8.12) .
Din nou aplicăm doar o singură cotă, deoarece 5464,5 lei/4luni=1366,13 lei/lună, care este mai mică decît 2225 lei. 5464,5*7%=382,52 lei impozit din venit total 382,52-288,47= 94,05 – impozitul ce trebuie reţinut la data 06 aprilie.
11514 lei/5luni=2302,80 lei/lună. Venitul este mai mare de 2225 lei, prin urmare se vor aplica cotele de 7% şi 18%. 2225*5*7%+(11514-2225*5)*18%=848,77 lei impozit din venit total 848,77 - 382,52 = 466,25 lei – impozit reţinut la data de 31 mai.
La efectuarea plaţilor angajatului, după eliberarea lui din serviciu, pe parcursul anului fiscal în care acesta a fost eliberat, indiferent de perioada de calculare a acestora (până sau după eliberare), suma impozitului pe venit se calculeaza prin metoda calculului cumulativ, ţinind cont de numărul de luni, pe parcursul cărora acesta s-a considerat angajat şi de suma totală a scutirilor, care urmau a fi acordate pâna la eliberare (vezi exemplul ?). In cazul eliberarii angajatului din serviciu şi achitării restanţei la plăţile salariale în anul fiscal urmator celui în care el a fost eliberat din serviciu, impozitul pe venit se calculeaza şi se reţine ţinind cont de suma scutirilor nefolosite (daca acestea exista) pe parcursul perioadei în care el se considera angajat. Scutirile nefolosite se trec in anul urmator numai în baza Cererii depuse de angajat. Impozitul pe venit se calculeaza reieşind din cotele de impozitare stabilite pentru venitul impozabil anual (fără repartizare la numarul de luni). În scopul determinarii venitului impozabil şi respectiv impozitului pe venit ce urmeaza a fi reţinut la sursa de plata din plăţile salariale patronul trebuie sa deschida la începutul anului, următor celui în care angajatul s-a eliberat din serviciu, pentru acesta Fişa personala (vezi exemplul 13). Exemplul 9 : Angajatul s-a eliberat din serviciu la 15 noiembrie anul precedent. Restanţa la plăţile salariale în sumă de 8 000 lei a fost achitata de catre patron la 15.01.anul curent in suma de 3 000 lei si la 21.02.anul curent – 5 000 lei. Suma scutirilor nefolosite în anul precedent constituie 1860 lei (760+170=930 lei pentru noiembrie şi decembrie 2012 ). In Fisa personala a angajatului pe anul 2013 patronul trebuie sa efectueze urmatoarele înscrieri Extras din fişă Tabelul nr. 7 Extras din fişa personala de evidenta a veniturilor sub forma de salariu şi alte plati efectuate de catre patron în folosul angajatului
Suma cresterii sau pierderilor de capital se determină de către contribuabili in cazurile vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital. 27. Active de capital pentru contribuabili se consideră: a) acţiunile si alte tipuri de proprietate .Acţiunea poate fi sub formă de: - certificat confecţionat prin metoda tipografică; - înscriere in contul analitic deschis pe numele proprietarului ei sau deţinătorului nominal in registrul deţinătorilor hîrtiilor de valoare ale societăţii. Din categoria alte tipuri de proprietate fac parte orice documente, care certifică deţinerea de către contribuabil a unei anumite cote-părţi in capitalul agentului economic; b) proprietatea privată nefolosită in activitatea de întreprinzător (bunuri imobiliare şi mijloace de transport) c) terenurile de pămînt; d) opţioanele la procurarea sau vînzarea activelor de capital. Opţionul este condiţia care prevede dreptul la alegere. Ca activ de capital, opţionul reprezintă un document, in care este stabilit dreptul la procurarea sau vвnzarea activelor de capital.
În toate cazurile baza valorică a activului de capital se reduce cu mărimea uzurii, epuizării sau altor modificări fizice ale activului de capital, care reduce preţul lui de piaţă si se majorează cu mărimea recondiţionărilor sau altor modificări fizice, care majorează preţul lui de piaţă. Baza valorică redusă sau majorată in acest mod se numeste bază valorică ajustată. Sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea, precum si reducerile sau majorările preţului de piaţă in rezultatul modificărilor fizice ale activelor de capital urmează a fi confirmate documentar. Activele de capital aflate in posesia contribuabilului la 1 ianuarie 1998 se consideră procurate la preţurile de piaţă, in vigoare la această dată. Baza valorică a activului de capital, obţinută de către contribuabil ca rezultat al unei donaţii după 1 ianuarie 1998 este preţul ce reprezintă mărimea maximă dintre baza valorică ajustată a activului de capital ce s-a creat la donator sau preţul lui de piaţă la momentul donaţiei. Baza valorică a activelor de capital sub formă de acţiuni sau alte titluri de proprietate in activitatea de întreprinzător obţinută ca rezultat al contribuţiei la capitalul unui agent economic efectuate după 1 ianuarie 1998 este valoarea contribuţiei exprimată in bani conform documentelor de fondare a agentului economic. Cresterea sau pierderile de capital nu se recunosc in cazul transmiterii (redistribuirii) activelor de capital între: a) soţi; sau b) fostii soţi, in cazul cînd o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune in caz de divorţ. Mărimea cresterii de capital recunoscute, rezultată din înstrăinarea de către contribuabil a locuinţei, se micsorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmează după anul 1997, pe parcursul căruia (sau cărora) ea a fost in posesia cetăţeanului si s-a considerat ca locuinţă de bază a lui. Locuinţă de bază se consideră locuinţa care s-a aflat in posesia contribuabilului pe parcursul a nu mai puţin de 3 ani, perioadă care expiră la data înstrăinării şi care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de bază. Domiciliu de bază se consideră locul de trai permanent al contribuabilului, unde are viză de domiciliu (resedinţă). Persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă dintre baza lui valorică ajustată sau valoarea lui estimată la preţuri de piaţă in momentul donaţiei. La data decesului contribuabilului, toată proprietatea acestuia (cu excepţia celei, venitul de pe urma căreia este scutit de impozite) se consideră ca fiind vîndută mostenitorilor la preţul ei de piaţă. Pentru contribuabilul care a decedat baza valorică a activelor de capital ce se transmit prin mostenire este egală cu valoarea lor estimată la preţurile de piaţă la data transmiterii. Proprietatea, venitul de pe urma căreia este scutit de impozite, include: a) locuinţa de bază a contribuabilului decedat; b) proprietatea privată materială a contribuabilului decedat, care nu a fost utilizată in activitatea de întreprinzător si nu a rezultat din activitatea de investiţii; c) anuităţile si alt venit de pe urma utilizării proprietăţii, cu caracter de plăţi periodice, care sunt impozabile pentru mostenitori. Pentru mostenitori, baza valorică a activelor de capital, venitul de pe urma cărora este scutit de impozite, este egală cu baza valorică ajustată a lor, care s-a creat la contribuabilul decedat. Suma cresterii de capital in perioada declarată, care este inclusă in componenţa venitului brut, este egală cu 50% din suma excedentară a cresterii de capital recunoscută in perioada declarată asupra oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul acestei perioade. Exemplul 10 : D-l Vlad Casraveţ în anul fiscal curent a vîndut un apartament cu două odai la preţul de 353 000 lei, valoarea lui de bază fiind evoluată de 62 600 lei. Apartamentul respectiv a fost locuinţa de bază a D-lui Casraveţ din 07.08.2004. Rezolvare :
Acest venit se va impozita conform cotelor progresive compuse în cadrul venitului global.
În toate cazurile achitării de către agenţii economici în favoarea persoanelor fizice (cu excepţia Î.I. şi G.Ţ.) a unor tipuri de venit urmează să fie reţinut la sursa de plată în prealabil impozit pe venit în mărime de:
Reţinerea finală a impozitului pe venit (art. 901) se efectuează în mărime de:
La expirarea anului fiscal de gestiune agenţii economici sînt obligaţi să declare inspectoratului fiscal veniurile şi impozitul pe venit reţinut de la persoanele fizice (formulare tipizate: forma IAL 09 şi forma IAS 09 ). Datele respective se acumulează pe contul personal al fiecărui contribuabil conform codului personal şi servesc drept argument pentru urmărirea plăţilor impozitelor şi prezentării declaraţiilor de către contribuabilii în cauză. Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se recunoaşte totalmente şi se i-a în consideraţie la prezentarea declaraţiei de către persoanele fizice.
Toţi contribuabilii beneficiază de dreptul de a prezenta Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (Forma CET 08). Declaraţia se prezintă de orice contribuabil - persoană rezidentă (cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin, apatrid, inclusiv membrii societăţilor si acţionarii fondurilor de investiţii) care:
Contribuabilul are dreptul să depună Declaraţia în cazurile în care, suma impozitului pe venit reţinut si/sau achitat de sine stătător depăseste suma impozitului pe venit calculat din venitul total obţinut în perioada declarată. În astfel de cazuri, în baza Declaraţiei se efectuează recalcularea impozitului pe venit şi suma plătită în plus poate fi trecută in contul achitării datoriilor aferente altor impozite, iar în lipsa acestora se restituie. În cazul în care contribuabilul a îndreptat suma impozitului reţinut şi/sau achitat în plus spre achitarea datoriilor la alte impozite sau în contul achitării impozitului pe venit pe perioada următoare, suma impozitului spre rambursare se micsorează cu sumele menţionate, iar spre restituire se îndreaptă numai diferenţa pozitivă dintre sumele respective. Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit şi achitare a impozitului este perioada pînă la 31 marte a anului următor anului de gestiune. Termenul limită de prezentare a Declaraţiei, care revine pe ziua de odihnă (nelucrătoare) sau sărbătoare, se transferă pe prima zi de lucru, după ziua de odihnă sau sărbătoare. În cazul schimbării domiciliului permanent al cetăţeanului din Republica Moldova în altă ţară, Declaraţia se prezintă pînă in ultima zi de lucru ce precede ziua de plecare din Republica Moldova. Contribuabilul depune Declaraţia la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial, unde el îşi are domiciliul de bază în momentul prezentării ei. Impozitul pe venit se achită pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, unde se depune Declaraţia. Tema 2: Impozitul pe venit. Particularităţile impunerii veniturilor agenţilor economici. Curs teoretic –6 ore.
Bibliografie:
1. Noţiunile principale privind impozitul pe venitul agenţilor economici. Subiecţii şi obiectul impunerii Subiecţi ai impunerii fiscale se consideră:
La impozitul pe venit pentru persoane juridice obiectul impunerii fiscale îl constituie venitul brut, care cuprinde: (art. 14)
Cotele impozitului pe venit pentru antreprenori sînt diferite:
Tabelul nr. 1 Dinamica cotelor impozitului pe venit aplicate agenţilor economici
Venituri impozabile şi neimpozabile. La venituri impozabile pentru rezidenţi se referă: (art. 18)
Dobândă - orice venit obţinut conform creanţelor de orice tip (indiferent de modul întocmirii), inclusiv veniturile din depunerile băneşti. Venitul sub formă de dobândă poate fi obţinut în urma: - Acordării împrumuturilor - Depunerii mijloacelor băneşti în conturile de depozit şi alte conturi bancare; Venitul cuprinde toată suma dobânzilor primite, indiferent de forma primirii: au fost capitalizate (de exemplu, la depozite) sau au fost îndreptate la achitarea unor datorii.
Exemplu: Caz în care agentul economic nu este plătitor al Taxei pe valoarea adăugată. SRL Codru nu a achitat datoria faţă de SA „Globstar” în sumă de 15000 lei timp de 2 ani. Atunci aceste 15000 lei urmează să fie trecute la venituri pentru a fi impozitate. - Dividendele obţinute; Dividend se consideră orice plată efectuată de o persoană juridică în folosul acţionarului acestei persoane juridice, în conformitate cu cota sa de participate, cu excepţia dividendelor sub formă de acţiuni şi a plăţilor efectuate în cazul lichidării complete a întreprinderii.
Exemplu: Acest tip de venit se obţine de către contribuabil de la concurenţii (partenerii) săi pentru limitarea sau încetarea activităţii de întreprinzător (conform unui acord încheiat).
La venituri impozabile pentru nerezidenţi se referă: (art. 71)
- dividende achitate de un agent economic rezident
Reglementări privind veniturile: La venituri neimpozabile pentru persoanele ce practică activitatea de antreprenor se referă:
Particularităţi în determinarea unor venituri Conform art. 21:
5. Sumele restituite ale datoriilor compromise sau ale pierderilor fiscale deduse anterior din venit se includ în venitul brut al contribuabilului în anul fiscal în care aceste sume au fost încasate. (art. 48). 2. Deducerile fiscale şi reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale. Deducerile Pentru determinarea venitului impozabil este necesar de a clarifica care dintre cheltuielile efectuate de către persoana juridică se permit spre deducere din venitul brut. Se deduc cheltuielile ordinare si necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător (art. 24). Cheltuielile ordinare şi necesare rezultă din profilul de activitate a agentului economic. Unele tipuri de cheltuieli pentru unii agenţi economici pot fi determinate ca cheltuieli ordinare şi necesare, iar pentru alţi agenţi economici cheltuieli, care nu sunt recunoscute în scopuri fiscale. Se cunosc trei grupuri (convenţionale) de cheltuieli efectuate de agenţi economici:
În cazurile cînd în evidenţa financiară sînt înregistrate cheltuieli din cele menţionate mai sus, atunci în scopuri fiscale ele totalmente se exclud din cheltuieli. Prin urmare se va majora venitul impozabil şi impozitul pe venit. Reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale. Cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe (MF) Modul de determinare şi deducere a acestor cheltuieli este stipulat în "Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării". Obiectul calculării uzurii în scopuri fiscale sunt mijloacele fixe folosite în activitatea de întreprinzător şi supuse uzurii. Nu se calculează uzura pentru: - construcţiile capitale nefinisate;
- mijloacele fixe lichidate; - loturile de pământ; - vitele productive şi de muncă (cu excepţia cailor de muncă); - plantaţiile perene, care n-au intrat pe rod; - valoarea autoturismelor mai mare de 200 000 lei. În acest caz deducerea uzurii se limitează la suma de 200 000 lei.
Tabelul nr. 2 Clasificarea mijlocelor fixe conform perioadei de funcţionare utilă
Mărimea uzurii mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulţirea bazei valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune cu norma de uzură respectivă. Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune se determină ca baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune, majorată cu valoarea de intrare a mijloacelor fixe nou-procurate sau create cu forţe proprii, ajustată cu suma corectărilor şi micşorată cu suma din comercializarea lor sau cu baza valorică ajustată în cazul donaţiei, ieşirii forţate sau lichidării. Pentru proprietatea raportată la categoria I calcularea uzurii se efectuează pentru fiecare obiect. Pentru proprietatea raportată la categoriile II-V calcularea uzurii se efectuează prin aplicarea normei de uzură la baza valorică a categoriei respective (la totalul MF din categoria respectivă). Tabelul nr. 3 Exemplu: Calculul uzurii în scopuri fiscale
Specific pentru metoda de calculare a uzurii în scopuri fiscale este, că nu se ţine cont de momentul întrării sau a ieşirii mijloacelor fixe din uz. Dacă la sfîrşitul anului fiscal la o categorie oarecare de mijloace fixe nu se află nici o proprietate sau valoarea celor rămase este mai mică de 6000 lei, atunci valoarea restantă urmează a fi redusă. Tabelul nr. 4 Exemplu: Ttrecerea valorii mijloacelor fixe totalmente la uzură
Cheltuielile de reparaţie a mijloacelor fixe reglementate conform art. 27 pct. 8, 9 al Codului Fiscal. Cheltuielile de reparaţie a MF se permit în limita de 15% de la baza valorică la începutul anului fiscal pentru fiecare obiect din categoria I şi a grupului respectiv pentru categoriile II-V. În caz că suma cheltuielilor de reparaţie depăşesc 15%, atunci suma depăşirii se reflectă la majorarea valoarii MF pe obiectul sau grupul respectiv. Exemplu: Din tabelul 3 avem: Valoarea oficiului a SRL Codru este de 2 500 000 lei. Pe parcursul anului fiscal s-a efectuat reparaţie în mărime de 392 000 lei. Norma de cheltuieli constituie 375 000 = (2 500 000*15%). Depăşirea normei constituie 17 000 = (392 000 – 375 000). Cu suma depăşirii s-a majorat baza valorică a mijloacelor fixe pe grupa respectivă (vezi tabelul nr. 3, col. nr. 5). Dacă mijloacele fixe sînt arendate atunci se permite să fie deduse ca cheltuieli curente 15% din plata pentru arendă (ce revine arendaşului conform contractului de arendă) Cheltuielile de delegaţii. Deducerea cheltuielilor de delegaţii se efectuează în conformitate cu normativele prevăzute Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova aprobat de Hotărîrea Guvernului RM Nr. 10 din 05.01.2012. Exemplu: S.R.L. Codru a delegat D-l Garştea in Germania pentru a încheia un contract de colaborare cu furnizorii. Durata deplasării 4 zile. Normativele pentru cazare şi deurne constituie 160 şi 45 Euro în zi respectiv. La reîntoarcere în ţară D-l Garştea a prezentat decont de avans şi nota de plată la hotel de 900 euro. Normativul fiind de 160 euro/zi*4zile=640 euro. Depăşirea cheltuielilor de cazare constituie 260 euro. Cursul de schimb al BNM este 16,3500. Depăşirea cheltuielilor de cazare în valută naţională constituie 4251 lei. Cu această sumă urmează să fie diminuate cheltuielile întreprinderii în scopuri fiscale. Cheltuielile de reprezentanţă. Deducerea cheltuielilor de reprezentanţă se efectuează în conformitate cu Regulamentul cu privire la limitarea cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut, aprobat de Hotărîrea Guvernului RM nr. 130 din 6 februarie 1998. La aceste cheltuieli se atribuie: • Cheltuielile de primire a delegaţiilor; • Cheltuielile de încheiere a contractelor, etc. Suma limită a cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut reprezintă: - 0,5% din venitul brut obţinut în urma realizării mărfurilor;
Exemplu: Veniturile din vînzări ale S.R.L. Codru au costituit 4250 mii lei. Veniturile din darea în chirie a proprietăţii 35 mii lei. Dividende de la agenţii economici nerezidenţi -14 mii lei. Diferenţe de curs valutar 22 mii lei. 4250 mii lei*0,5%=21250 lei (35+14+22)mii lei*1%= 710 lei Limita cheltuielilor de reprezentanţă total 21250+710=21960lei. Cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice se efectuează în conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la cheltuielile privind asigurarea agenţilor economici şi persoanelor fizice, care desfăsoară activitate de întreprinzător, permise spre deducere din veniturile obţinute din activitatea de întreprinzător în scopuri fiscale” Nr. 484 din 4 mai 1998. Deducerea cheltuielilor de asigurare a persoanelor juridice se reglementează de Regulamentul cu privire la cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice, permise spre deducere din venitul brut aferente activităţii de întreprinzător în scopul impozitării. Ele constituie 3% din venitul brut obţinut de întreprindere. Cheltuieli pentru donaţii în scopuri filantropice Donaţiile în scopuri filantropice vor fi deduse numai în cazul în care ele pot fi confirmate în modul stabilit prin "Regulamentul cu privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru scopuri filantropice" aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 489 din 04 mai 1998. Se permite de a deduce nu mai mult de 10% din venitul impozabil.
Cheltuielile neconfirmate documentar Deducerea cheltuielilor neconfirmate documentar se efectuează conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la modul şi cuantumul de deducere a cheltuielilor neconfirmate de contribuabil documentar”nr. 485 din 04 mai 1998 Se permite de a deduce nu mai mult de 0,2% din venitul după efectuarea ajustărilor.
3. Reportarea pierderilor din perioadele fiscale precedente în viitor Conform articolului 32 al Codului Fiscal, dacă pe parcursul anului fiscal cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător depăşesc venitul brut al contribuabilului în anul curent, atunci suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eşalonat în mărimi în limita profitului obţinut. În diferite perioade fiscale reportarea s-a efectuat diferit. Pierderile fiscale obţinute în perioada 2003-2006 se reportau îm mărime de 1/3 din sumă pe următorii trei ani de gestiune. În perioada 2007-2011 pierderile fiscale se reportează în mărimi egale pe următorii 5 ani, în limita profitului obţinut. Începînd cu perioada 2012 se reportau îm mărime de 1/3 din sumă pe următorii trei ani de gestiune în limita profitului obţinut. Tabelul nr.5 Modul de reportare a pierderilor fiscale în viitor
Yüklə 0,85 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||