Curs metode si tehnici fiscale



Yüklə 0,85 Mb.
səhifə6/11
tarix13.05.2018
ölçüsü0,85 Mb.
#50407
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11

Venitul brut de la care se calculează normativul cheltuielilor de asigurare şi cheltuielilor de reprezentanţă



13413000-591000= 12822000 lei
Limita cheltuielilor de asigurare în scopuri fiscale

12822000 x 3%=384660 lei
Normativul cheltuielilor de reprezentanţă în scopuri fiscale:

  1. de la venitul din vînzarea mărfurilor:10460000 x 0,5%= 52300 lei

  2. de la celelalte venituri (12822000-10460000) x 1%=23620 lei

Limita cheltuielilor de reprezentanţă în scopuri fiscale 52300+23620=75920 lei.
Limita cheltuielilor de reparaţie a proprietăţii

  1. pentru categoria a II-a de MF 0x15% = 0 lei

  2. pentru categoria a V-a de MF 89209x15% =13381 lei

Total cheltuieli de reparaţie în scopuri fiscale 13381 lei
Depăşirea cheltuielilor curente de reparaţie a proprietăţii, care vor ajusta valoarea mijloacelor fixe

  1. pentru categoria a II-a de MF 18200-0=18200 lei

  2. pentru categoria a V-a de MF 36400-13381= 23019 lei

Uzura MF în scopuri fiscale



Extras din registrul

privind evidenta mijloacelor fixe si calculul uzurii in scopuri fiscale

lei


Categoria MF

Norma anuala de urura



Valoarea reziduală la începutul anului fiscal

Intrări de MF

Ajustarea valorii MF

Ieşiri de MF

Valoarea reziduală la sfîrşitul anului fiscale

Uzura MF

I

5

20144340










20144340

1007217

II

8




534000

18200




552200

44176

III

12.5

241500







66000

175500

21938

IV

20

76800







76800

0

0

V

30

89209

200000

23019




312228

93668

Total



















1166999

Total ajustări cheltuieli de -113850 lei se indică în Declaratie p.1 rind 030.




  1. Se ajustează rezultatul financiar

2283900+(-591000)-(-113850)= 1806750 lei se indică în Declaratie p.1 rind 040

  1. Se calculează limita cheltuielilor de sponsorizare şi binefacere

1806750x10%=180675 lei se indică în Declaratie p.1 rind 050


  1. Se calculează limita cheltuielilor documentar neconfirmate

  2. 1806750 x0,2%=3614 lei se indică în Declaratie p.1 rind 060




  1. Se calculează suma venitului supus impozitării efectuarea reportului pierderilor fiscale

1806750-180675 -3614= 1622461 lei se indică în Declaratie p.2 rind 070




  1. Se calculează suma reportului pierderilor fiscale din anii precedenţi

460000/5= 92000 lei se indică în Declaratie p.2 rind 080


  1. Se calculează suma venitului supus impozitării pînă la acordarea scutirilor fiscale

1622461-92000=1530461 lei se indică în Declaratie p.2 rind 091 şi se repetă la rind 090

  1. Se calculează suma impozitului pe venit

1530461x12%= 183655 lei se indică în Declaratie p.2 rind 120 şi se repetă la rind 150

  1. Se calculează limita impozitului pe venit achitat în străinătate şi recunoscut la plată în Republica Moldova. Anexa nr. 7D

260000/1530461*183655=31200 lei

Comparăm cu suma impozitului achitată de facto 26000.

Se recunoaste suma cea mai mică, adică 26000 lei, care se indica în Declaratie p.2 rind 1601


  1. Se calculază suma achitată în rate pe parcursul anului

35000+50000+45000+30000=160000 lei se indica în Declaratie p.2 rind 1801 apoi se repeta in rind 180.



  1. Se determină relaţiile cu bugetul. Din suma calculata a impozitului pe venit se excld sumele de impozit reţinut la sursă si achitat preventiv.

183655-160000-26000= - 2345 lei.

În cazul nostru avem o supraplată în sumă de 2345 lei, care o indicăm în Declaratie p.2 rind 200.


Tema 3: Taxele vamale
1. Taxele vamale – caracteristica generală

2. Aplicarea taxelor vamale

  1. Metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilor

  2. Facilităţi tarifare


1. Taxele vamale – caracteristica generală
Taxa vamală reprezintă o plată obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.

Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal.



Tariful vamal reprezintă catalogul care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale aplicate acestor mărfuri.

Scopul aplicării tarifului vamal:



  • optimizarea structurii importului de mărfuri;

  • echilibrarea importului de mărfuri, protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni;

  • crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea economiei Republicii Moldova în economia mondială.

Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională.

Obiectele impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile importate, exportate sau care sunt în tranzit pe teritoriul RM.

Valoarea în vamă a mărfii este valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, stabilită în scopul perceperii taxelor vamale şi a altor impozite.

Conform Legii Republicii Moldova cu privire la tariful vamal (Nr. 1380-XIII din 20.11. 97) se aplică următoarele tipuri de taxe vamale:



- Ad valorem – calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii;

- Specifică – calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă;

- Combinată – care îmbină precedentele tipuri de taxe - ad valorem şi combinată;

- Excepţională, care, la rîndul său, se divizează în:

1) taxa specială, care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine indigenă la introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;

2) taxa antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului şi dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare;

3) taxa compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la producerea sau la exportul cărora direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare.


2. Aplicarea taxelor vamale
Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament.

Cotele taxei vamale se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale, la care RM este parte.

Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie şi de acordurile internaţionale, la care RM este parte.

Taxele vamale se aplică conform anexei nr. 1 “Tariful vamal de import al RM”. Spre exemplu, în conformitate cu prevederile tarifului vamal sunt prevăzute următoarele taxe vamale:


  • pentru peşte viu -10%;

  • pentru suc de tomate – 15%;

  • pentru bere – 0,25 euro/litru;

  • pentru parfumuri şi apă de toaleta – 6,5%;

  • pentru articole din piele naturală sau reconstituită – 15%;

  • pentru carne de bovine, proaspătă sau refrigerată – 20% + 200 euro/tona, etc.

În afară de taxa vamală, determinată în baza valorii în vamă a mărfurilor şi taxei vamale prevăzute de tariful vamal, organele vamale calculează şi taxele pentru efectuarea procedurilor vamale (anexa nr.2 la Legea Republicii Moldova cu privire la tariful vamal Nr. 1380-XIII din 20.11. 97).

Sunt prevăzute următoarele tipuri de proceduri vamale şi taxe pentru efectuarea acestora:


      1. înregistrarea mărfurilor în vamă: 5 euro în cazul când valoarea în vamă a mărfurilor constituie 100 -1000 euro; 0,4% din valoarea în vamă a mărfurilor, dar nu mai mult de 1800 euro, în cazul când valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte 1000 euro;

      2. păstrarea mărfurilor în depozitele vamale: în primele 30 zile – câte 0,01 euro pentru fiecare kg. şi fiecare zi de păstrare; în următoarele zile calendaristice – câte 0,02 euro pentru fiecare kg şi fiecare zi de păstrare.


Exemplu: Agentul economic a importat suc de portocale în valoare de 235212 lei.

Să se determine toate impozitele datorate la trecerea vamei.



Rezolvare:

  1. taxa vamală: 235212 x 10 % = 23521,2 lei;

  2. taxa pentru efectuarea procedurilor vamale: 235212 x 0,4% = 940,85 lei;

3) TVA = (235121 + 23521,2 + 940,85) x 20% = 51916,61 lei.

3. Metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilor

Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal. Valoarea în vamă a mărfii se determină prin următoarele metode:



  • în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;

  • în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;

  • în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;

  • în baza costului unitar al mărfii;

  • în baza valorii calculate a mărfii;

  • prin metoda de rezervă.

Principala metodă dintre cele specificate este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă.

Conform metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:



1) cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal:

    • cheltuielile aferente asigurării;

    • costul transportului;

    • costul încărcării, descărcării şi transportării mărfii;

  1. cheltuielile suportate de cumpărător:

    • comisioanele şi primele pentru brokeri, cu excepţia comisioanelor pentru achiziţionarea mărfii;

    • costul containerelor şi/sau al altui ambalaj de folosinţă repetată, dacă, în corespundere cu Nomenclatorul de mărfuri, acestea nu sunt considerate un tot întreg cu marfa;

    • costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de ambalaj şi al lucrărilor de ambalare;

  2. valoarea, calculată în mod corespunzător, a următoarelor mărfuri şi servicii oferite, direct sau indirect, de cumpărător, în mod gratuit sau la preţ redus, în scopul utilizării la producerea ori exportarea mărfii evaluate, în măsura în care această valoare nu a fost inclusă în preţul efectiv plătit sau de plătit:

    • materiale, componente, părţi şi alte elemente similare, încorporate în marfă;

    • instrumente, matriţe, forme şi alte componente similare, utilizate la producerea mărfii;

    • materiale cheltuite la producerea mărfii;

    • lucrări de inginerie, de dezvoltare, lucrări de artă şi desing, planuri şi schiţe, executate în afara ţării şi necesare pentru producerea mărfii;

  3. redevenţele (redevenţe – plăţi efectuate pentru brevete, mărci de fabrică sau de comerţ şi drepturi de autor) şi taxele pentru licenţe, pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau indirect, drept condiţie a vînzării mărfii evaluate, în măsura în care aceste redevenţe şi taxe pentru licenţe nu au fost incluse în preţul efectiv plătit sau de plătit, cu excepţia redevenţelor şi taxelor pentru licenţe plătite de către cumpărător pentru dreptul de reproducere şi distribuire a producţiei cinematografice.

  4. partea din venitul de la orice revînzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care ar reveni , direct sau indirect, vînzătorului.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică. La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte:

  1. caracteristicile fizice;

  2. calitatea mărfii şi reputaţia ei pe piaţă;

  3. ţara de origine;

  4. producătorul.

Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în categoria celor neidentice dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor de mai sus.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară. La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Se consideră similare mărfurile care, deşi nu sunt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial.

La determinarea similitudinii mărfurilor se iau în considerare următoarele caracteristici:



  1. calitatea, existenţa mărcii comerciale, reputaţia pe piaţă;

  2. ţara de origine;

  3. producătorul.

Marfa nu se consideră identică sau similară cu cea evaluată dacă:

1. nu a fost produsă în aceeaşi ţară cu marfa evaluată;

2. lucrările de proiectare, lucrările experimentale de construcţie, de amenajare estetică, designul, schiţele şi desenele tehnice ale ei au fost executate pe teritoriul Republicii Moldova.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică sau similară se aplică în cazul în care marfa identică sau similară:



  1. este vîndută pentru a fi introdusă pe teritoriul Republicii Moldova;

  2. este introdusă concomitent sau cu cel mult 90 de zile înainte de introducerea mărfii care urmează a fi evaluată;

  3. este introdusă aproximativ în aceeaşi cantitate şi/sau în aceleaşi condiţii comerciale.

În cazul în care, la determinarea valorii în vamă a mărfii, drept bază poate fi luată valoarea uneia din cîteva tranzacţii cu mărfuri identice sau similare, se aplică cea mai mică valoare a tranzacţiei.

Determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar. Dacă marfa introdusă pe teritoriul vamal este vîndută în ţara de import în starea în care a fost importată, valoarea în vamă a acestei mărfi, conform prevederilor legii, se va baza pe preţul unitar corespunzător vînzării acestei mărfi ori vînzării mărfii identice sau similare acesteia în cele mai mari partide, concomitent sau aproape concomitent cu importul mărfii de evaluat către persoane care nu sunt în relaţii de interdependenţă cu vînzătorul, şi cu condiţia deducerii:

  1. comisioanelor plătite ordinar sau convenite ori a marjei aplicate, în mod obişnuit, beneficiilor şi cheltuielilor generale aferente vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip;

  2. cheltuielilor obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi cheltuielilor conexe suportate pe teritoriul RM;

  3. cheltuielilor pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal:

    • cheltuielilor aferente asigurării;

    • costul transportului;

    • costul încărcării, descărcării şi transportării mărfii.

  4. impozitelor şi taxelor pasibile de plata în legătură cu importul sau vînzarea mărfurilor.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate. Valoarea în vamă se va baza pe valoarea calculată a acesteia, incluzînd:

  • valoarea sau preţul materialelor şi operaţiunilor de fabricare sau ale altor lucrări pentru producerea mărfii;

  • volumul beneficiilor şi cheltuielilor generale, egal celui inclus de obicei în cuantumul vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip cu marfa de evaluat, fabricate de producători, cu destinaţia ţării de import;

  • orice cheltuieli de tipul cheltuielilor pentru transportul mărfurilor la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal:

    • cheltuieli aferente asigurării;

    • costul transportului;

    • costul încărcării, descărcării şi transportării mărfii.

Autoritatea vamală nu este în drept să ceară sau să oblige o persoană nerezidentă să prezinte spre verificare documentele de evidenţă sau să permită accesul la ele în scopul de a determina valoarea calculată a mărfii. Totodată, informaţia comunicată de producătorul mărfii în scopul determinării valorii în vamă a acesteia poate fi verificată în altă ţară de autoritatea vamală, cu acordul producătorului şi cu condiţia preavizării guvernului ţării în cauză şi neopunerii acestuia cercetărilor.

Metoda de rezervă. În cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant prin aplicarea consecutivă a metodelor specificate anterior, sau autoritatea vamală consideră cu temei că aceste metode nu pot fi utilizate, valoarea se determină prin metoda de rezervă, prin mijloace rezonabile compatibile cu legea cu privire la tarifele vamale, cu principiile generale ale acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi pe baza datelor disponibile.

La determinarea valorii în vamă a mărfii prin această metodă drept bază nu pot fi luate:



  • preţul de vînzare al mărfii pe piaţa internă a Republicii Moldova;

  • preţul mărfii pe piaţa internă a ţării exportatoare;

  • preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv;

  • sistemul care prevede aplicarea, în scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două posibile;

  • costul de producţie al mărfii, altul decît valoarea calculată a mărfurilor identice sau similare;

  • valoarea mărfii comercializate pentru export în altă ţară decît ţara importatoare;

  • valoarea în vamă a mărfii minimală.

Valoarea în vamă a mărfurilor de export se determină în baza valorii lor contractuale, luînd în considerare condiţiile D.A.F. ( „Delivered at frontier” – livrarea pînă la frontieră).

4. Facilităţi tarifare
Prin facilităţi tarifare se subînţeleg facilităţile acordate de către ţară, în condiţii de reciprocitate sau unilateral, pentru mărfurile trecute peste frontiera vamală a acestei ţări sub formă de:

  • stabilire a unor cote tarifare pentru importul sau exportul preferenţial de mărfuri;

  • reducere a taxei vamale;

  • scutire de taxă;

  • restituire a taxei plătite anterior.

Sunt scutite de taxa vamală:

- mijloacele de transport folosite la transporturi internaţionale de pasageri şi de bagaje, de mărfuri, precum şi obiectele de aprovozionare tehnico-materială, echipamentul, combustibilul, alimentele, necesare pentru exploatarea acestor mijloace de transport în cursul deplasării sau procurate în străinătate în legătură cu lichidarea defecţiunilor, în suma stabilită de actele legislative corespunzătoare;

- mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetăţenii străini, în conformitate cu legislaţia, precum şi cu acordurile internaţionale la care RM este parte;

- valuta naţională, valuta străină, precum şi hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislaţia;

- mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar, destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;

- mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu titlu gratuit (donaţii), destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;

- mărfurile introduse provizoriu pe sau scoase provizoriu de pe teritoiul vamal sub supraveghere vamală în cadrul regimurilor vamale respective;

- mărfurile destinate terţelor ţări, trecute prin teritoriul vamal sub supraveghere vamală în regim de tranzit;

- mărfurile care se importă provizoriu în zonele liberei iniţiative pentru a fi prelucrate şi ulterior exportate;

- publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, materialele didactice pentru instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi curative;

- mărfurile importate pentru comercializarea lor în regimul vamal în magazinele duty free;

- mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, din afara teritoriul vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor ZEL, precum şi mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din ZEL, exportate în afara teritoriului vamal al RM şi în alte ZEL;

- mărfurile importate în RM în contul împrumuturilor şi granturilor, acordate Guvernului sau acordate cu garanţia statului, din contul împrumuturilor, acordate de organizaţiile financiare internaţionale, destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern;

- timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;

- mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare:

LEGE Nr. 1569 
din  20.12.2002

cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de 
pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice


Tema 4: Accizele

Curs teoretic – 2 ore.


  1. Accizele – caracteristică generală.

  2. Obiectele impunerii şi cotele accizelor

  3. Metode de determinare a accizelor şi termene de plată.

  4. Modul de trecere în cont şi restituire a accizelor.

  5. Marcarea cu timbre de acciz.

Bibliografie:

    1. Codul Fiscal al RM, Titlu IV. MO al RM ediţie specială din 08.02.2007 cu modificările în redacţia existentă la 13.01.2012

    2. Lege pentru punerea în aplicare a titlului IV al CF nr. 1054-XIV din 16.06.2000. MO al RM 2007,ediţie specială din 08.02.2007 cu modificările în redacţia existentă la 13.01.2012

    3. Regulament privind restituirea accizelor. Aprobat prin  Hotărîrea Guvernului nr. 1123 din 28.09. 2006 

    4. Regulament privind modul de solicitare a cerificatului de acciz, de completare a declaraţiei privind accizele şi modul de evidenţă a mărfurilor supuse accizelor expediate (transportate) din încăperea de acciz. Aprobat prin  Hotărîrea Guvernului nr. 833 din 18.12.2009

  1. Accizele — caracteristica generală

Accizele reprezintă taxele de consumaţie pe produs. De obicei ele sunt aşezate asupra produselor cu cerere neelastică. Tipurile de produse cu aşa o cerere sunt foarte diverse şi diferă de la o ţară la alta. În RM sunt supuse accizului o gamă largă de produse şi mărfuri: băuturile spirtoase tari, vinurile, tutunul, metalele preţioase, blănurile de lux, parfumeria, audio şi video aparatura, autoturismele ş.a.

Conform Codului Fiscal al RM accizele este un impozit general de stat.

Suma accizului reprezintă un impozit indirect, care este inclus în preţul produselor. Reieşind din cotele sale, această taxă de consumaţie poate mări considerabil preţul.

Contribuabilii accizului privind mărfurile indigene sunt persoanele juridice şi persoanele fizice care produc mărfuri supuse accizelor.

Contribuabilii la mărfurile de import se consideră persoanele fizice şi juridice, care importă mărfuri şi produse din categoria celor supuse accizelor.

Subiecţii impunerii care produc sau preconizează să producă măria accizată sunt obligaţi să se înregistreze în calitate de plătitori de accize şi să primească certificatul de acciz.

Certificatul de acciz reprezintă un document eliberat de organul Serviciului fiscal de Stat subiectului impunerii, care atestă înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua tranzacţii cu mărfurile supuse accizelor şi de a desfăşura activitate în domeniul jocurilor de noroc.

Pentru obţinerea certificatului de acciz, agenţii economici care sunt obligaţi a se înregistra ca subiecţi impozabili se adresează la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial în raza căruia activează cu o cerere de solicitare a certificatului de acciz. In cererea de solicitare se indică denumirea (numele, prenumele), adresa juridică (domiciliu) a locului principal de desfăşurare a activităţii economice şi datele cu privire la licenţa eliberată de organele de resort.

Agenţii economici care urmează a fi înregistraţi în calitate de subiecţi impozabili declară încăperea de acciz. Încăperea de acciz reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sunt situate separate, determinate în certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi sau se fabrică, se expediază (se transportă) de către subiecţii impunerii.

Subiectul impozabil cu accize poate avea doar o singură încăpere de acciz.



Ex. Fabrica de producere a băuturilor alcoolice „X" dispune de linii de prelucrare arendate în municipiul .,A", secţii de producere proprii în municipiul „B", depzit în localitatea „C" a municipiului „B", depozit nr.2 în localitatea „.D'' a municipiului „A". Toate aceste locuri în ansamblul lor, vor forma încăperea de acciz propnu-zisă a agentului economic, înregistrat sau care urmează a fi înregistrat ca plătitor de acciz, precum şi vor fi incluse de ultimul în schema (planul) de amplasare a lor împreună cu blocul administrativ care se anexează la cerere.

In cazul în care cererea de solicitare a certificatului de acciz conţine informaţii verificabile şi autentice, IFS eliberează persoanei, care a înaintat cererea, certificatul de acciz a agentului economic înregistrat ca subiect impozabil cu acciz. Certificatul de acciz se eliberează în termen maxim de 2 zile din momentul primirii cererii de solicitare a acestuia.

În cazul apariţiei unor modificări sau completări în documentele de constituire (cu excepţia schimbării codului fiscal), condiţionate de:

1. reorganizarea formei organizatorico-juridice;

2. schimbarea adresei juridice (inclusiv transferarea la un ah IFS teritorial sau oficiu fiscal);

3. modificarea denumirii agentului economic;

4.modificarea informaţiei cu privire la locul încăperii de acciz etc.

certificatul de acciz se înlocuieşte.



2. Obiectele impunerii şi cotele accizelor

Ca obiecte ale impunerii cu acciz sunt mărfurile supuse accizelor, specificate în anexa la titlul IV a CF a RM.

Baza de calcul a accizelor, în dependenţă de cotele lor o constituie:

1) pentru mărfurile supuse accizelor:

a) volumul în expresie naturală (litru, tona, litru alcool absolut, bucăţi, cm3), daca cotele accizelor, inclusiv in cazul importului, sunt stabilite în suma absoluta la unitatea de măsură a marfii:

b) valoarea mărfurilor, determinată în preţuri fără accize si T.V.A., daca pentru aceste mărfuri sunt stabilite cote procentuale

c) volumul în expresie naturală şi valoarea mărfurilor, determinată în preţuri fără accize si T.V.A, dacă sunt stabilite cote duble, atît fixe, cît şi procentuale.

d) valoarea m vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţei vamale, precum şi impozitele si laxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, cu excepţia accizelor si T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sunt stabilite cote procentuale.

Cotele accizului pot fi stabilite în cote fixe pe o unitate de produs şi în cote procentuale asupra preţului de vânzare. Aceste cote pot fi utilizate separat sau combinat.

Lista mărfurilor, unităţile de măsură şi cotele accizelor sunt stabilite în anexa nr. 1 al titlului IV al CF. (de gasit pe site-ul www.fisc.md )
Conform CF sunt prevăzute următoarele înlesniri la plata impozitului:
a) Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;

b) Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri:

- definite ca ajutor umanitar, stabilite de Guvern;

- destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republica Moldova de către organizaţiile internaţionale în limita acordurilor la care aceasta este parte;

- destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni asimilate lor în Republica Moldova;

c) Accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau în baza contractului de comision;

d) Accizele nu se achită la introducerea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora în regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, nimicire sau renunţare în folosul statului, precum şi magazin duty free, cu excepţia ţigărilor cu filtru de import etc;

3. Metoda de determinare şi termenele de plată

Volumul (obiectul impozabil) se determină ca volumul fizic de realizare în unităţile de măsură, la care sunt stabilite cotele. Calcularea obiectului impozabil şi a sumei accizului este pusă în sarcina plătitorului, pentru mărfurile indigene, şi în sarcina departamentului controlului vamal, pentru mărfurile de import. Dacă volumul fizic de realizare este stabilit în unităţi de măsură, ce nu corespund cotelor stabilite ale accizelor, impozitarea se efectuează prin 2 metode:



  • prima metodă constă în aplicarea cotelor aprobate la volumul fizic de realizare, recalculat în unităţi de măsură convenţionale, la care sunt stabilite cotele:

ex. Accizele la berea din malţ este de 1,85 lei/l. Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1,5 l.

Rezolvare:

1. recalculăm volumul fizic în unităţi convenţionale

5000 st *1,5 l. = 7500 l.

2. calculam suma accizelor

7500 l. * 1,85 lei/l. = 13875 lei

- cea de-a doua metodă este aplicarea cotelor recalculate la unitatea de măsură reală:



ex. Accizele la berea din malţ este de 1,85 lei/l. Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1,5 l.

Rezolvare:

1. recalculăm cota pentru unitatea reală de măsură

1,85 lei/l * 1,5 l./st = 2,775 lei/st.

2. calculam suma accizelor

5000 st. * 2,775 lei/st. = 13875 lei

Una din aceste două metode poate fi utilizată, reieşind din Legislaţia Fiscală în vigoare. Actualmente (anul 2010) se utilizează metoda de recalculare a volumului fizic de realizare.

Suma accizelor ce urmează a fi vărsată la buget se stabileşte în conformitate cu cantitatea produselor vîndute determinată în unităţi convenţionale.

Ex. Întreprinderea producătoare a expediat din încăperea de acciz 20000 sticle de bere din malţ cu capacitatea de 0,5 litri. Cota accizului pentru l litru de bere este de 1,85 lei. Prin urmare, suma accizelor datorate va fi de 18500 lei (20000 sticle x 0,5 litri =10000 litri ; 10000 litri x l,85 lei).

Pentru persoanele fizice şi juridice, subiecţi ai impunerii cu accize, obligaţia fiscală cu privire la calcularea şi achitarea accizelor la buget apare la momentul expedierii (transportării) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.



Expediere (transportare) - se consideră deplasarea, transmiterea mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.

Obligaţia fiscală la accize nu apare în cazul când întreprinderea efectuează mişcarea internă de mărfuri supuse accizelor, adică când mărfurile se deplasează de la un loc al încăperii de acciz în altul (din secţia de producere la depozit).

Pentru persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri supuse accize/or obligaţia fiscală apare concomitent cu termenul stabilit de legislaţie pentru achitarea laxelor vamale.

Livrările de mărfuri supuse accizelor la export, efectuate de subiecţii impunerii, sunt livrări scutite de acciz, însă obligaţia fiscal este valabilă pînă la momentul repatrierii mijloacelor băneşti şi prezentării documentelor justifiative:

1. contractul de export,

2. documentele de plată şi extrasul băncii care confirm încasarea de facto a mijloacelor valutare, 3. declaraţia vamală de export certificată de conducătorul întreprinderii şi contabilul şef, cu menţiunile organului vamal al Republicii Moldova.

În cazul neprezentării în termenele stabilite a documentelor specificate mai sus subiectul impunerii achită accizele, amenzile prevăzute la art. 260 alin. 5 (15 % din valoarea mărfurilor pentru care nu s-a respectat termenele de repatriere) şi penalităţle în mărimea şi modul prevăzut art.228 alin 2 din Codul Fiscal (Se calculează în baza ratei aplicate la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt stabilită de BNM în luna noiembrie a anului precedent, majorată cu 5 puncte. Calculul se efectuează pentru fiecare zi de întîrziere reieşind din rata anuală şi 365 zile în an).

Obligaţia de a prezenta IFS teritoriale Declaraţia privind accizele este pusă în sarcina plătitorilor de accize, cu excepţia persoanelor fizice şi juridice care efectuează import de mărfuri.

Declaraţia privind accizele se prezintă lunar pînă în ultima zi a lunii următoare perioadei fiscale.


  1. Modul de trecere în cont şi restituire a accizelor.

Persoanele fizice şi juridice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor, înregistrate ca subiecţi ai impunerii, au dreptul la trecerea în cont a accizelor achilate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor.
Trecerea în cont se permite numai în limita cantităţii de mărfuri supuse accizelor, folosite la prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor, expediate ulterior din încăperea de acciz, în cazul prezenţei documentelor confirmative cu privire la achitarea accizelor la buget pentru materia primă utilizată.

Suma trecerii în cont a accizelor se determină de subiectul impunerii de sine stătător, la momentul expedierii mărfurilor din încăperea de acciz.

Suma trecerii în cont a accizelor este formată din sumele accizelor achitate de subiectul impunerii:


  • pentru materia primă accizată utilizată pentru producerea mărfurilor supuse accizelor,

  • la importul materiei prime accizate, utilizate la producerea mărfurilor supuse accizului.


Restituirea accizelor de la buget agenţilor economici se efectuează numai în cazul exportului de marfă accizată, pentru care la producere s-a utilizat materie primă supusă accizului.

Livrările de mărfuri, supuse accizelor, exportate de subiecţii impunerii, sînt livrări scutite de accize.

Pentru a confirma exportul de mărfuri supuse accizelor, subiectul impunerii trebuie să dispună de documente de confirmare a exportului, cum ar fi:

- contractul (copia contractului) încheiat cu partenerul străin cu privire la livrarea mărfurilor;

- documentele de plată şi extrasul băncii, care confirmă încasarea de facto a mijloacelor, rezultate din vânzarea mărfurilor supuse accizelor, pe contul subiectului;

- declaraţia vamală sau copia ei, certificată de conducătorul si de contabilul-şef ai subiectului impunerii, cu menţiunile organului vamal care a eliberat marfa la export.

In cazul existenţei documentelor de confirmare a exportului şi repatrierii mijloacelor pentru el în termen de până la 90 zile, volumul (valoarea) mărfurilor exportate, precum şi suma accizelor solicitat spre restituire se declară informativ în perioada fiscală când a avut loc repatrierea totală a mijloacelor aferente.

Restituirea accizelor se înfăptuieşte în termen de 45 zile din momentul prezentării documentelor justificative corespunzătoare, aplicând mecanismul de restituire a sumelor accizelor.




  1. Marcarea cu timbre de acciz

Timbru de acciz este un marcaj tipărit de unitatea specializată, autorizată de Ministerul Finanţelor.

Mărfurile supuse accizelor cum ar fi votca, lichiorurile, vinurile, divinurile şi alte băuturi spirtoase, articolele de tutun comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova precum şi importate sunt supuse marcării obligatorii cu timbre de acciz. Marcarea se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor, până la importarea acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova - până la momentul expedierii (transportării) acestora din încăperea de acciz.

Nu sunt marcate obligatoriu cu timbru de acciz vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de până la 0,25 litri, de l .5, 3 şi 6 litri, mărfurile supuse accizelor plasate în regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, admitere temporară. magazin duty free, precum şi mărfurile supuse accizelor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova şi destinate pentru export.

Pentru mărfurile supuse marcării cu timbru de acciz sunt prevăzute următoarele marcaje:

1. Şampanie, vinuri spumante şi vinuri spumoase;

2. Vinuri;

3. Băuturi alcoolice;

4. Divinuri (coniacuri);

5. Articole de tutun;

6. Articole de tutun provenite din import.

Valoarea timbrelor de acciz nu include accizele datorate bugetului de stat. Achiziţionarea lor de către agenţii economici producători şi importatori, facându-se la un preţ ce reprezintă costul si profitul aferent tipăririi. Timbrele de acciz procurate nu se vând, nu se transmit altor persoane şi nu se înstrăinează în alt mod, cu excepţia restituirii lor Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS).


TEMA 6:TAXELE LOCALE

Taxă locală– plată obligatorie efectuată la bugetul unităţii administrativ-teritoriale.

Cota taxei locale– cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective.

Sistemul taxelor locale reglementate de titlu VII include:

a) taxa pentru amenajarea teritoriului;

b) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;

c) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei);

d) taxa de aplicare a simbolicii locale;

e) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială;

f) taxa de piaţă;

g) taxa pentru cazare;

h) taxa balneară;

i) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor);

j) taxa pentru parcare;

k) taxa de la posesorii de cîini;

m) taxa de la posesorii unităţilor de transport;

n) taxa pentru parcaj;

o) taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor;

p) taxa pentru evacuarea deşeurilor;

q) taxa pentru dispozitivele publicitare.


Conform art 291 al CF subiecţi ai impunerii sînt pentru:

a) taxa pentru amenajarea teritoriului – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de bază impozabilă;

b) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale – persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător-organizator al licitaţiilor şi loteriilor;

c) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) – persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător care plasează şi/sau difuzează informaţii publicitare (cu excepţia publicităţii exterioare) prin intermediul mijloacelor cinematografice, reţelelor telefonice, telegrafice, telex, mijloacelor de transport, altor mijloace (cu excepţia TV, internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor);

c1) în cazul transmiterii în posesie şi/sau folosinţă a afişelor, a pancartelor, a panourilor şi a altor mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii exterioare, ai căror proprietari sînt autorităţile publice, instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile şi organizaţiile necomerciale – deţinătorii drepturilor patrimoniale, dacă aceştia sînt persoane juridice sau persoane fizice înregistrate în calitate de întreprinzător;

d) taxa de aplicare a simbolicii locale – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care aplică simbolica locală pe produsele fabricate;

e) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială;

f) taxa de piaţă – persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător-administrator al pieţei;

g) taxa pentru cazare – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează servicii de cazare;

h) taxa balneară – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează servicii de odihnă şi tratament;

i) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor) – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează servicii de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor);

j) taxa pentru parcare – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează servicii de parcare;

k) taxa de la posesorii de cîini – persoanele fizice care locuiesc în blocuri locative – locuinţe de stat, cooperatiste şi obşteşti, precum şi în apartamente privatizate;

m) taxa de la posesorii unităţilor de transport – persoanele juridice sau fizice posesoare de unităţi de transport înmatriculate în autoritatea publică locală respectivă, în modul stabilit de aceasta;

n) taxa pentru parcaj – persoanele juridice sau fizice posesoare de autovehicule, care utilizează parcajul;

o) taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor – persoanele juridice sau fizice care dispun de unităţi stradale pentru comercializarea produselor şi/sau prestarea serviciilor;

p) taxa pentru evacuarea deşeurilor – persoanele fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu;

q) taxa pentru dispozitivele publicitare – persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător care sînt proprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii exterioare.


Obiectul impunerii îl constituie:

a) la taxa pentru amenajarea teritoriului – salariaţii şi/sau fondatorii întreprinderilor care nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi;

b) la taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale – bunurile declarate la licitaţie sau biletele de loterie emise;

c) la taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei), cu excepţia celei amplasate integral în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor – serviciile de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace (cu excepţia TV, internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor), precum şi afişele, pancartele, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară;

d) la taxa de aplicare a simbolicii locale – produsele fabricate cărora li se aplică simbolica locală;

e) la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială, cu excepţia celor care se află total în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor – unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială;

f) la taxa de piaţă – suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieţei;

g) la taxa pentru cazare – serviciile prestate de structurile cu funcţii de cazare;

h) la taxa balneară – biletele de odihnă şi tratament;

i) la taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor) – unitatea de transport, în funcţie de numărul de locuri;

j) la taxa pentru parcare – parcarea;

k) la taxa de la posesorii de cîini – cîinii aflaţi în posesiune pe parcursul unui an;

m) la taxa de la posesorii unităţilor de transport – capacitatea cilindrică a motorului, masa totală, numărul de unităţi de transport aflate în posesie, sarcina masică pe osie a unităţii de transport aflate în posesie pe parcursul unui an;

n) la taxa pentru parcaj – locul de parcaj special amenajat, utilizat pentru staţionarea unităţii de transport pe un anumit termen;

o) la taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor – unităţile de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor, cum ar fi chioşcurile, gheretele, frigiderele, tonetele, tarabele, unităţile de transport specializate şi altele, amplasate în afara pieţelor autorizate;

p) la taxa pentru evacuarea deşeurilor – numărul de persoane fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu;

q) la taxa pentru dispozitivele publicitare – suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar.
Termenele de plată a taxelor locale, de prezentare a dărilor de seamă fiscale privind taxele locale pentru subiecţii impunerii sînt cele stabilite în anexa(1). Intreprinzătorul individual, gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. prezintă, în termen de pînă la 31 martie al anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală unificată privind taxele locale, cu excepţia celei stipulate la art.291 lit.a) din Codul fiscal, în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), cu achitarea taxelor în acelaşi termen.

Cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.

Calculul taxelor enumerate la art.291, cu excepţia celor stipulate la lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la lit.k), n), o) şi p) se efectuează de către subiecţii impunerii, în funcţie de baza impozabilă şi de cotele acestora.

Calculul taxelor stipulate la art.291 lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la lit.k), n), o) şi p) se efectuează de către organele împuternicite de autoritatea administraţiei publice locale.

Plata taxelor enumerate la art.291 se efectuează de subiecţii impunerii.

In cazul în care obiectul impunerii stipulat la art.291 lit.e) şi q) este amplasat parţial în zona de protecţie a drumurilor, taxa se calculează de contribuabil în mod individual, proporţional suprafeţei aflate pe teritoriul administraţiei publice locale.

In cazul obiectelor impunerii stipulate la art.291 lit.e), i), j) şi q), taxele aferente acestora se calculează din ziua indicată de către autoritatea administraţiei publice locale în autorizaţiile (coordonările) corespunzătoare eliberate de către aceasta şi pînă în ziua în care autorizaţiile (coordonările) au fost suspendate, anulate, retrase în modul stabilit de către autoritatea administraţiei publice locale sau pînă în ziua în care a expirat termenul de valabilitate al acestora.

Autoritatea administraţiei publice locale va prezenta, trimestrial, inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul său o informaţie cu privire la subiecţii impunerii care au primit autorizaţii (coordonări), cărora le-au fost suspendate, anulate, retrase autorizaţiile (coordonările) sau la care au expirat termenele de valabilitate al acestora, indicînd data la care


au fost eliberate autorizaţiile (coordonările) şi data la care autorizaţiile (coordonările) au fost suspendate, anulate, retrase sau la care termenul de valabilitate a expirat.

 Plata taxelor locale

(1) Subiecţii impunerii plătesc taxele locale la contul trezorerial de venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale.

(2) Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) pot achita taxa pentru amenajarea teritoriului nemijlocit organului împuternicit de autoritatea administraţiei publice locale.

(3) Taxa de la posesorii de cîini, taxa pentru parcaj, taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor şi taxa pentru evacuarea deşeurilor pot fi achitate organului împuternicit de autoritatea administraţiei publice locale.
Conform art 295 al CF „Scutirea de taxe” se scutesc de plata:

a) tuturor taxelor locale – autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

b) tuturor taxelor locale – misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora, precum şi organizaţiile internaţionale, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

c) tuturor taxelor locale – Banca Naţională a Moldovei;

d) taxei de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale – organizatorii licitaţiilor desfăşurate în scopul asigurării rambursării datoriilor la credite, acoperirii pagubelor, achitării datoriilor la buget, vînzării patrimoniului de stat şi patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale;

e) taxei de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) – producătorii şi difuzorii de publicitate socială şi de publicitate plasată pe trimiterile poştale;

f) taxei pentru amenajarea teritoriului – fondatorii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) care au atins vîrsta de pensionare;

g) taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială – persoanele care practică activităţi de pompe funebre şi acordă servicii similare, inclusiv care confecţionează sicrie, coroane, flori false, ghirlande;

i) tuturor taxelor locale – proprietarii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform legislaţiei.

ANEXA 1


 

Denumirea taxei

Baza impozabilă a obiectului impunerii

Unitatea de măsură a cotei

Termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către subiecţii impunerii şi organele împuternicite

1

2

3

4

a) Taxă pentru amenajarea teritoriului

Numărul mediu scriptic trimestrial al salariaţilor şi/sau fondatorii întreprinderilor în cazul în care aceştia activează în întreprinderile fondate, însă nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi

lei anual pentru fiecare salariat şi/sau fondator al întreprinderii, în cazul în care acesta activează în întreprinderea fondată, însă nu este inclus în efectivul trimestrial de salariaţi

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

b) Taxă de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale

Venitul din vînzări a bunurilor declarate la licitaţie sau valoarea biletelor de loterie emise

%

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

c) Taxă de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) (cu excepţia celei amplasate integral în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrelor localităţilor)

Venitul din vînzări ale serviciilor de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace (cu excepţia TV, internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor), cu excepţia amplasării publicităţii exterioare

%

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

d) Taxă de aplicare a simbolicii locale

Venitul din vînzări a produselor fabricate cărora li se aplică simbolica locală

%

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

e) Taxă pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială (cu excepţia celor care se află total în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor)

Suprafaţa ocupată de unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială, amplasarea lor, tipul mărfurilor desfăcute şi serviciilor prestate

lei anual pentru fiecare unitate de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

f) Taxă de piaţă

Suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieţei

lei anual pentru fiecare metru pătrat

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

g) Taxă pentru cazare

Venitul din vînzări a serviciilor prestate de structurile cu funcţii de cazare

%

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

h) Taxă balneară

Venitul din vînzări a biletelor de odihnă şi tratament

%

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

i) Taxă pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor)

Numărul de unităţi de transport

lei lunar pentru fiecare unitate de transport, în funcţie de numărul de locuri

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

j) Taxă pentru parcare

Suprafaţa parcării

lei anual pentru fiecare metru pătrat

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

k) Taxă de la posesorii de cîini

Numărul de cîini aflaţi în posesiune pe parcursul unui an

lei anual pentru fiecare cîine

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

 

 


m) Taxă de la posesorii unităţilor de transport

Capacitatea cilindrică a motorului, masa totală, numărul de unităţi de transport, sarcina masică pe osie

lei anual pentru fiecare cm3, tonă, unitate, capacitatea 
de ridicare înscrisă în certificatul de înmatriculare

Anual, conform condiţiilor art.340–342

n) Taxă pentru parcaj

Locul de parcaj

lei pentru fiecare loc de parcaj

Conform condiţiilor stabilite de autoritatea administraţiei publice locale

o) Taxă pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor

Suprafaţa ocupată de unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor, amplasarea lor, tipul produselor comercializate şi/sau serviciilor prestate

lei pentru fiecare unitate stradală de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor

Conform condiţiilor stabilite de autoritatea administraţiei publice locale

p) Taxă pentru evacuarea deşeurilor

Numărul de persoane fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu, în dependenţă de: apartament şi bloc sau casă la sol

lei lunar pentru fiecare domiciliat înscris la adresa respectivă

Lunar, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare lunii gestionare

q) Taxă pentru dispozitivele publicitare

Suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar

lei anual pentru fiecare metru pătrat

Trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

 

Yüklə 0,85 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin