Curs metode si tehnici fiscale
Yüklə 0,85 Mb.
|
Venitul brut de la care se calculează normativul cheltuielilor de asigurare şi cheltuielilor de reprezentanţă 13413000-591000= 12822000 lei Limita cheltuielilor de asigurare în scopuri fiscale 12822000 x 3%=384660 lei Normativul cheltuielilor de reprezentanţă în scopuri fiscale:
Limita cheltuielilor de reprezentanţă în scopuri fiscale 52300+23620=75920 lei. Limita cheltuielilor de reparaţie a proprietăţii
Total cheltuieli de reparaţie în scopuri fiscale 13381 lei Depăşirea cheltuielilor curente de reparaţie a proprietăţii, care vor ajusta valoarea mijloacelor fixe
Uzura MF în scopuri fiscale Extras din registrul privind evidenta mijloacelor fixe si calculul uzurii in scopuri fiscale lei
Total ajustări cheltuieli de -113850 lei se indică în Declaratie p.1 rind 030.
2283900+(-591000)-(-113850)= 1806750 lei se indică în Declaratie p.1 rind 040
1806750x10%=180675 lei se indică în Declaratie p.1 rind 050
1806750-180675 -3614= 1622461 lei se indică în Declaratie p.2 rind 070
460000/5= 92000 lei se indică în Declaratie p.2 rind 080
1622461-92000=1530461 lei se indică în Declaratie p.2 rind 091 şi se repetă la rind 090
1530461x12%= 183655 lei se indică în Declaratie p.2 rind 120 şi se repetă la rind 150
260000/1530461*183655=31200 lei Comparăm cu suma impozitului achitată de facto 26000. Se recunoaste suma cea mai mică, adică 26000 lei, care se indica în Declaratie p.2 rind 1601
35000+50000+45000+30000=160000 lei se indica în Declaratie p.2 rind 1801 apoi se repeta in rind 180.
183655-160000-26000= - 2345 lei. În cazul nostru avem o supraplată în sumă de 2345 lei, care o indicăm în Declaratie p.2 rind 200. Tema 3: Taxele vamale 1. Taxele vamale – caracteristica generală 2. Aplicarea taxelor vamale
1. Taxele vamale – caracteristica generală Taxa vamală reprezintă o plată obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal. Tariful vamal reprezintă catalogul care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale aplicate acestor mărfuri. Scopul aplicării tarifului vamal:
Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională. Obiectele impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile importate, exportate sau care sunt în tranzit pe teritoriul RM. Valoarea în vamă a mărfii este valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, stabilită în scopul perceperii taxelor vamale şi a altor impozite. Conform Legii Republicii Moldova cu privire la tariful vamal (Nr. 1380-XIII din 20.11. 97) se aplică următoarele tipuri de taxe vamale: - Ad valorem – calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii; - Specifică – calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă; - Combinată – care îmbină precedentele tipuri de taxe - ad valorem şi combinată; - Excepţională, care, la rîndul său, se divizează în: 1) taxa specială, care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine indigenă la introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni; 2) taxa antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului şi dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare; 3) taxa compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la producerea sau la exportul cărora direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare. 2. Aplicarea taxelor vamale Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament. Cotele taxei vamale se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale, la care RM este parte. Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie şi de acordurile internaţionale, la care RM este parte.
În afară de taxa vamală, determinată în baza valorii în vamă a mărfurilor şi taxei vamale prevăzute de tariful vamal, organele vamale calculează şi taxele pentru efectuarea procedurilor vamale (anexa nr.2 la Legea Republicii Moldova cu privire la tariful vamal Nr. 1380-XIII din 20.11. 97). Sunt prevăzute următoarele tipuri de proceduri vamale şi taxe pentru efectuarea acestora:
Exemplu: Agentul economic a importat suc de portocale în valoare de 235212 lei. Să se determine toate impozitele datorate la trecerea vamei. Rezolvare:
3) TVA = (235121 + 23521,2 + 940,85) x 20% = 51916,61 lei. 3. Metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilor Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal. Valoarea în vamă a mărfii se determină prin următoarele metode:
Principala metodă dintre cele specificate este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă. Conform metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii: 1) cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal:
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică. La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte:
Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în categoria celor neidentice dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor de mai sus. Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară. La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Se consideră similare mărfurile care, deşi nu sunt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial. La determinarea similitudinii mărfurilor se iau în considerare următoarele caracteristici:
Marfa nu se consideră identică sau similară cu cea evaluată dacă: 1. nu a fost produsă în aceeaşi ţară cu marfa evaluată; 2. lucrările de proiectare, lucrările experimentale de construcţie, de amenajare estetică, designul, schiţele şi desenele tehnice ale ei au fost executate pe teritoriul Republicii Moldova. Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică sau similară se aplică în cazul în care marfa identică sau similară:
În cazul în care, la determinarea valorii în vamă a mărfii, drept bază poate fi luată valoarea uneia din cîteva tranzacţii cu mărfuri identice sau similare, se aplică cea mai mică valoare a tranzacţiei. Determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar. Dacă marfa introdusă pe teritoriul vamal este vîndută în ţara de import în starea în care a fost importată, valoarea în vamă a acestei mărfi, conform prevederilor legii, se va baza pe preţul unitar corespunzător vînzării acestei mărfi ori vînzării mărfii identice sau similare acesteia în cele mai mari partide, concomitent sau aproape concomitent cu importul mărfii de evaluat către persoane care nu sunt în relaţii de interdependenţă cu vînzătorul, şi cu condiţia deducerii:
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate. Valoarea în vamă se va baza pe valoarea calculată a acesteia, incluzînd:
Autoritatea vamală nu este în drept să ceară sau să oblige o persoană nerezidentă să prezinte spre verificare documentele de evidenţă sau să permită accesul la ele în scopul de a determina valoarea calculată a mărfii. Totodată, informaţia comunicată de producătorul mărfii în scopul determinării valorii în vamă a acesteia poate fi verificată în altă ţară de autoritatea vamală, cu acordul producătorului şi cu condiţia preavizării guvernului ţării în cauză şi neopunerii acestuia cercetărilor. Metoda de rezervă. În cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant prin aplicarea consecutivă a metodelor specificate anterior, sau autoritatea vamală consideră cu temei că aceste metode nu pot fi utilizate, valoarea se determină prin metoda de rezervă, prin mijloace rezonabile compatibile cu legea cu privire la tarifele vamale, cu principiile generale ale acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi pe baza datelor disponibile. La determinarea valorii în vamă a mărfii prin această metodă drept bază nu pot fi luate:
Valoarea în vamă a mărfurilor de export se determină în baza valorii lor contractuale, luînd în considerare condiţiile D.A.F. ( „Delivered at frontier” – livrarea pînă la frontieră). 4. Facilităţi tarifare Prin facilităţi tarifare se subînţeleg facilităţile acordate de către ţară, în condiţii de reciprocitate sau unilateral, pentru mărfurile trecute peste frontiera vamală a acestei ţări sub formă de:
Sunt scutite de taxa vamală: - mijloacele de transport folosite la transporturi internaţionale de pasageri şi de bagaje, de mărfuri, precum şi obiectele de aprovozionare tehnico-materială, echipamentul, combustibilul, alimentele, necesare pentru exploatarea acestor mijloace de transport în cursul deplasării sau procurate în străinătate în legătură cu lichidarea defecţiunilor, în suma stabilită de actele legislative corespunzătoare; - mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetăţenii străini, în conformitate cu legislaţia, precum şi cu acordurile internaţionale la care RM este parte; - valuta naţională, valuta străină, precum şi hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislaţia; - mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar, destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat; - mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu titlu gratuit (donaţii), destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat; - mărfurile introduse provizoriu pe sau scoase provizoriu de pe teritoiul vamal sub supraveghere vamală în cadrul regimurilor vamale respective; - mărfurile destinate terţelor ţări, trecute prin teritoriul vamal sub supraveghere vamală în regim de tranzit; - mărfurile care se importă provizoriu în zonele liberei iniţiative pentru a fi prelucrate şi ulterior exportate; - publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, materialele didactice pentru instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi curative; - mărfurile importate pentru comercializarea lor în regimul vamal în magazinele duty free; - mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, din afara teritoriul vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor ZEL, precum şi mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din ZEL, exportate în afara teritoriului vamal al RM şi în alte ZEL; - mărfurile importate în RM în contul împrumuturilor şi granturilor, acordate Guvernului sau acordate cu garanţia statului, din contul împrumuturilor, acordate de organizaţiile financiare internaţionale, destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern; - timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor; - mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare:
Tema 4: Accizele Curs teoretic – 2 ore.
Bibliografie:
Accizele reprezintă taxele de consumaţie pe produs. De obicei ele sunt aşezate asupra produselor cu cerere neelastică. Tipurile de produse cu aşa o cerere sunt foarte diverse şi diferă de la o ţară la alta. În RM sunt supuse accizului o gamă largă de produse şi mărfuri: băuturile spirtoase tari, vinurile, tutunul, metalele preţioase, blănurile de lux, parfumeria, audio şi video aparatura, autoturismele ş.a. Conform Codului Fiscal al RM accizele este un impozit general de stat. Suma accizului reprezintă un impozit indirect, care este inclus în preţul produselor. Reieşind din cotele sale, această taxă de consumaţie poate mări considerabil preţul. Contribuabilii accizului privind mărfurile indigene sunt persoanele juridice şi persoanele fizice care produc mărfuri supuse accizelor. Contribuabilii la mărfurile de import se consideră persoanele fizice şi juridice, care importă mărfuri şi produse din categoria celor supuse accizelor. Subiecţii impunerii care produc sau preconizează să producă măria accizată sunt obligaţi să se înregistreze în calitate de plătitori de accize şi să primească certificatul de acciz. Certificatul de acciz reprezintă un document eliberat de organul Serviciului fiscal de Stat subiectului impunerii, care atestă înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua tranzacţii cu mărfurile supuse accizelor şi de a desfăşura activitate în domeniul jocurilor de noroc. Pentru obţinerea certificatului de acciz, agenţii economici care sunt obligaţi a se înregistra ca subiecţi impozabili se adresează la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial în raza căruia activează cu o cerere de solicitare a certificatului de acciz. In cererea de solicitare se indică denumirea (numele, prenumele), adresa juridică (domiciliu) a locului principal de desfăşurare a activităţii economice şi datele cu privire la licenţa eliberată de organele de resort. Agenţii economici care urmează a fi înregistraţi în calitate de subiecţi impozabili declară încăperea de acciz. Încăperea de acciz reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sunt situate separate, determinate în certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi sau se fabrică, se expediază (se transportă) de către subiecţii impunerii. Subiectul impozabil cu accize poate avea doar o singură încăpere de acciz. Ex. Fabrica de producere a băuturilor alcoolice „X" dispune de linii de prelucrare arendate în municipiul .,A", secţii de producere proprii în municipiul „B", depzit în localitatea „C" a municipiului „B", depozit nr.2 în localitatea „.D'' a municipiului „A". Toate aceste locuri în ansamblul lor, vor forma încăperea de acciz propnu-zisă a agentului economic, înregistrat sau care urmează a fi înregistrat ca plătitor de acciz, precum şi vor fi incluse de ultimul în schema (planul) de amplasare a lor împreună cu blocul administrativ care se anexează la cerere. In cazul în care cererea de solicitare a certificatului de acciz conţine informaţii verificabile şi autentice, IFS eliberează persoanei, care a înaintat cererea, certificatul de acciz a agentului economic înregistrat ca subiect impozabil cu acciz. Certificatul de acciz se eliberează în termen maxim de 2 zile din momentul primirii cererii de solicitare a acestuia. În cazul apariţiei unor modificări sau completări în documentele de constituire (cu excepţia schimbării codului fiscal), condiţionate de: 1. reorganizarea formei organizatorico-juridice; 2. schimbarea adresei juridice (inclusiv transferarea la un ah IFS teritorial sau oficiu fiscal); 3. modificarea denumirii agentului economic; 4.modificarea informaţiei cu privire la locul încăperii de acciz etc. certificatul de acciz se înlocuieşte. 2. Obiectele impunerii şi cotele accizelor Ca obiecte ale impunerii cu acciz sunt mărfurile supuse accizelor, specificate în anexa la titlul IV a CF a RM. Baza de calcul a accizelor, în dependenţă de cotele lor o constituie:
a) volumul în expresie naturală (litru, tona, litru alcool absolut, bucăţi, cm3), daca cotele accizelor, inclusiv in cazul importului, sunt stabilite în suma absoluta la unitatea de măsură a marfii: b) valoarea mărfurilor, determinată în preţuri fără accize si T.V.A., daca pentru aceste mărfuri sunt stabilite cote procentuale c) volumul în expresie naturală şi valoarea mărfurilor, determinată în preţuri fără accize si T.V.A, dacă sunt stabilite cote duble, atît fixe, cît şi procentuale. d) valoarea m vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţei vamale, precum şi impozitele si laxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, cu excepţia accizelor si T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sunt stabilite cote procentuale. Cotele accizului pot fi stabilite în cote fixe pe o unitate de produs şi în cote procentuale asupra preţului de vânzare. Aceste cote pot fi utilizate separat sau combinat. Lista mărfurilor, unităţile de măsură şi cotele accizelor sunt stabilite în anexa nr. 1 al titlului IV al CF. (de gasit pe site-ul www.fisc.md )
b) Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri: - definite ca ajutor umanitar, stabilite de Guvern; - destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republica Moldova de către organizaţiile internaţionale în limita acordurilor la care aceasta este parte; - destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni asimilate lor în Republica Moldova; c) Accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau în baza contractului de comision; d) Accizele nu se achită la introducerea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora în regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, nimicire sau renunţare în folosul statului, precum şi magazin duty free, cu excepţia ţigărilor cu filtru de import etc;
Volumul (obiectul impozabil) se determină ca volumul fizic de realizare în unităţile de măsură, la care sunt stabilite cotele. Calcularea obiectului impozabil şi a sumei accizului este pusă în sarcina plătitorului, pentru mărfurile indigene, şi în sarcina departamentului controlului vamal, pentru mărfurile de import. Dacă volumul fizic de realizare este stabilit în unităţi de măsură, ce nu corespund cotelor stabilite ale accizelor, impozitarea se efectuează prin 2 metode:
ex. Accizele la berea din malţ este de 1,85 lei/l. Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1,5 l. Rezolvare: 1. recalculăm volumul fizic în unităţi convenţionale 5000 st *1,5 l. = 7500 l. 2. calculam suma accizelor 7500 l. * 1,85 lei/l. = 13875 lei - cea de-a doua metodă este aplicarea cotelor recalculate la unitatea de măsură reală: ex. Accizele la berea din malţ este de 1,85 lei/l. Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1,5 l. Rezolvare: 1. recalculăm cota pentru unitatea reală de măsură 1,85 lei/l * 1,5 l./st = 2,775 lei/st. 2. calculam suma accizelor 5000 st. * 2,775 lei/st. = 13875 lei Una din aceste două metode poate fi utilizată, reieşind din Legislaţia Fiscală în vigoare. Actualmente (anul 2010) se utilizează metoda de recalculare a volumului fizic de realizare. Suma accizelor ce urmează a fi vărsată la buget se stabileşte în conformitate cu cantitatea produselor vîndute determinată în unităţi convenţionale.
Pentru persoanele fizice şi juridice, subiecţi ai impunerii cu accize, obligaţia fiscală cu privire la calcularea şi achitarea accizelor la buget apare la momentul expedierii (transportării) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz. Expediere (transportare) - se consideră deplasarea, transmiterea mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz. Obligaţia fiscală la accize nu apare în cazul când întreprinderea efectuează mişcarea internă de mărfuri supuse accizelor, adică când mărfurile se deplasează de la un loc al încăperii de acciz în altul (din secţia de producere la depozit). Pentru persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri supuse accize/or obligaţia fiscală apare concomitent cu termenul stabilit de legislaţie pentru achitarea laxelor vamale. Livrările de mărfuri supuse accizelor la export, efectuate de subiecţii impunerii, sunt livrări scutite de acciz, însă obligaţia fiscal este valabilă pînă la momentul repatrierii mijloacelor băneşti şi prezentării documentelor justifiative: 1. contractul de export, 2. documentele de plată şi extrasul băncii care confirm încasarea de facto a mijloacelor valutare, 3. declaraţia vamală de export certificată de conducătorul întreprinderii şi contabilul şef, cu menţiunile organului vamal al Republicii Moldova. În cazul neprezentării în termenele stabilite a documentelor specificate mai sus subiectul impunerii achită accizele, amenzile prevăzute la art. 260 alin. 5 (15 % din valoarea mărfurilor pentru care nu s-a respectat termenele de repatriere) şi penalităţle în mărimea şi modul prevăzut art.228 alin 2 din Codul Fiscal (Se calculează în baza ratei aplicate la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt stabilită de BNM în luna noiembrie a anului precedent, majorată cu 5 puncte. Calculul se efectuează pentru fiecare zi de întîrziere reieşind din rata anuală şi 365 zile în an). Obligaţia de a prezenta IFS teritoriale Declaraţia privind accizele este pusă în sarcina plătitorilor de accize, cu excepţia persoanelor fizice şi juridice care efectuează import de mărfuri. Declaraţia privind accizele se prezintă lunar pînă în ultima zi a lunii următoare perioadei fiscale.
Persoanele fizice şi juridice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor, înregistrate ca subiecţi ai impunerii, au dreptul la trecerea în cont a accizelor achilate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor. Trecerea în cont se permite numai în limita cantităţii de mărfuri supuse accizelor, folosite la prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor, expediate ulterior din încăperea de acciz, în cazul prezenţei documentelor confirmative cu privire la achitarea accizelor la buget pentru materia primă utilizată. Suma trecerii în cont a accizelor se determină de subiectul impunerii de sine stătător, la momentul expedierii mărfurilor din încăperea de acciz. Suma trecerii în cont a accizelor este formată din sumele accizelor achitate de subiectul impunerii:
Restituirea accizelor de la buget agenţilor economici se efectuează numai în cazul exportului de marfă accizată, pentru care la producere s-a utilizat materie primă supusă accizului. Livrările de mărfuri, supuse accizelor, exportate de subiecţii impunerii, sînt livrări scutite de accize. Pentru a confirma exportul de mărfuri supuse accizelor, subiectul impunerii trebuie să dispună de documente de confirmare a exportului, cum ar fi: - contractul (copia contractului) încheiat cu partenerul străin cu privire la livrarea mărfurilor; - documentele de plată şi extrasul băncii, care confirmă încasarea de facto a mijloacelor, rezultate din vânzarea mărfurilor supuse accizelor, pe contul subiectului; - declaraţia vamală sau copia ei, certificată de conducătorul si de contabilul-şef ai subiectului impunerii, cu menţiunile organului vamal care a eliberat marfa la export. In cazul existenţei documentelor de confirmare a exportului şi repatrierii mijloacelor pentru el în termen de până la 90 zile, volumul (valoarea) mărfurilor exportate, precum şi suma accizelor solicitat spre restituire se declară informativ în perioada fiscală când a avut loc repatrierea totală a mijloacelor aferente. Restituirea accizelor se înfăptuieşte în termen de 45 zile din momentul prezentării documentelor justificative corespunzătoare, aplicând mecanismul de restituire a sumelor accizelor.
Timbru de acciz este un marcaj tipărit de unitatea specializată, autorizată de Ministerul Finanţelor. Mărfurile supuse accizelor cum ar fi votca, lichiorurile, vinurile, divinurile şi alte băuturi spirtoase, articolele de tutun comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova precum şi importate sunt supuse marcării obligatorii cu timbre de acciz. Marcarea se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor, până la importarea acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova - până la momentul expedierii (transportării) acestora din încăperea de acciz. Nu sunt marcate obligatoriu cu timbru de acciz vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de până la 0,25 litri, de l .5, 3 şi 6 litri, mărfurile supuse accizelor plasate în regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, admitere temporară. magazin duty free, precum şi mărfurile supuse accizelor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova şi destinate pentru export. Pentru mărfurile supuse marcării cu timbru de acciz sunt prevăzute următoarele marcaje: 1. Şampanie, vinuri spumante şi vinuri spumoase; 2. Vinuri; 3. Băuturi alcoolice; 4. Divinuri (coniacuri); 5. Articole de tutun; 6. Articole de tutun provenite din import. Valoarea timbrelor de acciz nu include accizele datorate bugetului de stat. Achiziţionarea lor de către agenţii economici producători şi importatori, facându-se la un preţ ce reprezintă costul si profitul aferent tipăririi. Timbrele de acciz procurate nu se vând, nu se transmit altor persoane şi nu se înstrăinează în alt mod, cu excepţia restituirii lor Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS). TEMA 6:TAXELE LOCALE Taxă locală– plată obligatorie efectuată la bugetul unităţii administrativ-teritoriale. Cota taxei locale– cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective. Sistemul taxelor locale reglementate de titlu VII include: a) taxa pentru amenajarea teritoriului; b) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale; c) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei); d) taxa de aplicare a simbolicii locale; e) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială; f) taxa de piaţă; g) taxa pentru cazare; h) taxa balneară; i) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor); j) taxa pentru parcare; k) taxa de la posesorii de cîini; m) taxa de la posesorii unităţilor de transport; n) taxa pentru parcaj; o) taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor; p) taxa pentru evacuarea deşeurilor; q) taxa pentru dispozitivele publicitare. Conform art 291 al CF subiecţi ai impunerii sînt pentru: a) taxa pentru amenajarea teritoriului – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de bază impozabilă; b) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale – persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător-organizator al licitaţiilor şi loteriilor; c) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) – persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător care plasează şi/sau difuzează informaţii publicitare (cu excepţia publicităţii exterioare) prin intermediul mijloacelor cinematografice, reţelelor telefonice, telegrafice, telex, mijloacelor de transport, altor mijloace (cu excepţia TV, internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor); c1) în cazul transmiterii în posesie şi/sau folosinţă a afişelor, a pancartelor, a panourilor şi a altor mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii exterioare, ai căror proprietari sînt autorităţile publice, instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile şi organizaţiile necomerciale – deţinătorii drepturilor patrimoniale, dacă aceştia sînt persoane juridice sau persoane fizice înregistrate în calitate de întreprinzător; d) taxa de aplicare a simbolicii locale – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care aplică simbolica locală pe produsele fabricate; e) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială; f) taxa de piaţă – persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător-administrator al pieţei; g) taxa pentru cazare – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează servicii de cazare; h) taxa balneară – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează servicii de odihnă şi tratament; i) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor) – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează servicii de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor); j) taxa pentru parcare – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează servicii de parcare; k) taxa de la posesorii de cîini – persoanele fizice care locuiesc în blocuri locative – locuinţe de stat, cooperatiste şi obşteşti, precum şi în apartamente privatizate; m) taxa de la posesorii unităţilor de transport – persoanele juridice sau fizice posesoare de unităţi de transport înmatriculate în autoritatea publică locală respectivă, în modul stabilit de aceasta; n) taxa pentru parcaj – persoanele juridice sau fizice posesoare de autovehicule, care utilizează parcajul; o) taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor – persoanele juridice sau fizice care dispun de unităţi stradale pentru comercializarea produselor şi/sau prestarea serviciilor; p) taxa pentru evacuarea deşeurilor – persoanele fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu; q) taxa pentru dispozitivele publicitare – persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător care sînt proprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii exterioare. Obiectul impunerii îl constituie: a) la taxa pentru amenajarea teritoriului – salariaţii şi/sau fondatorii întreprinderilor care nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi; b) la taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale – bunurile declarate la licitaţie sau biletele de loterie emise; c) la taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei), cu excepţia celei amplasate integral în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor – serviciile de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace (cu excepţia TV, internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor), precum şi afişele, pancartele, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară; d) la taxa de aplicare a simbolicii locale – produsele fabricate cărora li se aplică simbolica locală; e) la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială, cu excepţia celor care se află total în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor – unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială; f) la taxa de piaţă – suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieţei; g) la taxa pentru cazare – serviciile prestate de structurile cu funcţii de cazare; h) la taxa balneară – biletele de odihnă şi tratament; i) la taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor) – unitatea de transport, în funcţie de numărul de locuri; j) la taxa pentru parcare – parcarea; k) la taxa de la posesorii de cîini – cîinii aflaţi în posesiune pe parcursul unui an; m) la taxa de la posesorii unităţilor de transport – capacitatea cilindrică a motorului, masa totală, numărul de unităţi de transport aflate în posesie, sarcina masică pe osie a unităţii de transport aflate în posesie pe parcursul unui an; n) la taxa pentru parcaj – locul de parcaj special amenajat, utilizat pentru staţionarea unităţii de transport pe un anumit termen; o) la taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor – unităţile de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor, cum ar fi chioşcurile, gheretele, frigiderele, tonetele, tarabele, unităţile de transport specializate şi altele, amplasate în afara pieţelor autorizate; p) la taxa pentru evacuarea deşeurilor – numărul de persoane fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu; q) la taxa pentru dispozitivele publicitare – suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar.
Cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii. Calculul taxelor enumerate la art.291, cu excepţia celor stipulate la lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la lit.k), n), o) şi p) se efectuează de către subiecţii impunerii, în funcţie de baza impozabilă şi de cotele acestora. Calculul taxelor stipulate la art.291 lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la lit.k), n), o) şi p) se efectuează de către organele împuternicite de autoritatea administraţiei publice locale. Plata taxelor enumerate la art.291 se efectuează de subiecţii impunerii. In cazul în care obiectul impunerii stipulat la art.291 lit.e) şi q) este amplasat parţial în zona de protecţie a drumurilor, taxa se calculează de contribuabil în mod individual, proporţional suprafeţei aflate pe teritoriul administraţiei publice locale. In cazul obiectelor impunerii stipulate la art.291 lit.e), i), j) şi q), taxele aferente acestora se calculează din ziua indicată de către autoritatea administraţiei publice locale în autorizaţiile (coordonările) corespunzătoare eliberate de către aceasta şi pînă în ziua în care autorizaţiile (coordonările) au fost suspendate, anulate, retrase în modul stabilit de către autoritatea administraţiei publice locale sau pînă în ziua în care a expirat termenul de valabilitate al acestora. Autoritatea administraţiei publice locale va prezenta, trimestrial, inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul său o informaţie cu privire la subiecţii impunerii care au primit autorizaţii (coordonări), cărora le-au fost suspendate, anulate, retrase autorizaţiile (coordonările) sau la care au expirat termenele de valabilitate al acestora, indicînd data la care au fost eliberate autorizaţiile (coordonările) şi data la care autorizaţiile (coordonările) au fost suspendate, anulate, retrase sau la care termenul de valabilitate a expirat. Plata taxelor locale (1) Subiecţii impunerii plătesc taxele locale la contul trezorerial de venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale. (2) Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) pot achita taxa pentru amenajarea teritoriului nemijlocit organului împuternicit de autoritatea administraţiei publice locale. (3) Taxa de la posesorii de cîini, taxa pentru parcaj, taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor şi taxa pentru evacuarea deşeurilor pot fi achitate organului împuternicit de autoritatea administraţiei publice locale.
a) tuturor taxelor locale – autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile; b) tuturor taxelor locale – misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora, precum şi organizaţiile internaţionale, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte; c) tuturor taxelor locale – Banca Naţională a Moldovei; d) taxei de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale – organizatorii licitaţiilor desfăşurate în scopul asigurării rambursării datoriilor la credite, acoperirii pagubelor, achitării datoriilor la buget, vînzării patrimoniului de stat şi patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale; e) taxei de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) – producătorii şi difuzorii de publicitate socială şi de publicitate plasată pe trimiterile poştale; f) taxei pentru amenajarea teritoriului – fondatorii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) care au atins vîrsta de pensionare; g) taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială – persoanele care practică activităţi de pompe funebre şi acordă servicii similare, inclusiv care confecţionează sicrie, coroane, flori false, ghirlande; i) tuturor taxelor locale – proprietarii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform legislaţiei. ANEXA 1
Yüklə 0,85 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||