Curtea de Apel Ploiesti

34. RECURS. ALCATUIREA GRESITĂ A INSTANŢEI. MOTIVUL DE CASARE ÎNSCRIS ÎN ART. 304 PCT. 1 COD PROCEDURĂ CIVILA
Cod procedură civilă : art.304 , pct. 1

Potrivit disp. art. 304 pct. 1 Cod pr.civilă casarea unor hotărâri se poate cere când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale.

Prin decizia nr.134 din 13 februarie 2009 Curtea de Apel Ploieşti a respins excepţia inadmisibilităţii recursului invocată de intimată; a admis recursul declarat de pârâtul C. C. împotriva deciziei civile nr.724 pronunţată la 8 octombrie 2008 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta M. E. , a casat decizia sus-menţionată şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Buzău pentru soluţionarea apelului.

Pentru a hotărî astfel instanţa de control judiciar a reţinut în esenţă că instanţa fondului a fost investită de reclamantă cu soluţionarea unei acţiuni având două capete de cerere: stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietăţile părţilor şi obligarea pârâtului să respecte şi să lase în proprietate şi posesie o suprafaţă de teren pretins acaparată din proprietatea reclamantei de către pârât.

Aşadar , capătul de cerere principal este grăniţuirea şi, în aplicarea art. 17 Cod pr.civilă potrivit căruia cererile accesorii şi incidente sunt în căderea instanţei competente să judece cererea principală, se impune calea de atac a apelului şi a recursului în timp ce revendicarea este accesorie oricare ar fi valoarea bunului revendicat.

In atare situaţie,calificând greşit calea de atac exercitată drept recurs în loc de apel tribunalul a pronunţat o hotărâre în complet format de trei judecători în loc de doi, cum prevede legea încălcând normele legale imperative privind compunerea instanţei , fiind incident motivul de casare înscris în art. 304 pct. 1 Cod pr.civilă.
35. VICII DE CONSIMŢĂMÂNT. LIPSA DISCERNĂMÂNTULUI.NULITATE. CONSECINTE. CALITATE PROCESUALA ACTIVA ÎN PERSOANA SUCCESORILOR PROMITENTULUI VÂNZĂRII PENTRU ANULAREA ACTULUI.

ART. 948 COD CIVIL
Potrivit disp. art. 948 Cod civil condiţiile esenţiale pentru validitatea unei convenţii sunt: capacitatea de a contracta , consimţământul valabil al părţii ce se obligă , un obiect determinat şi o cauză licită.
Lipsa discernământului în exprimarea voinţei persoanei la încheierea oricărui act juridic presupune nu existenţa consimţământului ci un simplu viciu al acestuia deoarece în acest caz consimţământul există.

In acest caz ‚viciul de consimţământ atrage nulitatea relativă a actului , sancţiunea nulităţii fiind justificată pentru protejarea persoanei interesate şi nu a unui interes obştesc care ar fi atras sancţiunea nulităţii absolute.

Calitate de persoane interesate în promovarea acţiunii în anularea actului de vânzare-cumpărare încheiat de autorul lor cu un terţ o au şi succesorii acestuia.

Curtea de Apel Ploieşti

Secţia Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie

Decizia civilă nr. 232 din 13 martie 2009

Prin decizia civilă nr.232 din 13 martie 2009 Curtea de Apel Ploieşti a admis recursul declarat de reclamanţii G.M. , S.Ş., S.N. împotriva deciziei civile nr. 377 pronunţată la 6 octombrie 2008 de Tribunalul Dâmboviţa în contradictoriu cu pârâtul C.I. , a casat ambele hotărâri şi a trimis cauza spre rejudecare la instanţa de fond.

Pentru a decide astfel instanţa de recurs a reţinut în esenţă următoarele:

Reclamanţii au solicitat în contradictoriu cu pârâtul să se constate nulitatea absolută a promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare încheiată de pârât cu autorul reclamanţilor , cu motivarea că defunctul era o persoană cu discernământ diminuat pe fondul excesiv de băuturi alcoolice şi ca atare consimţământul acestuia a fost viciat.

Prin excepţia invocată pârâtul a solicitat respingerea acţiunii pentru lipsa procesuală activă a reclamanţilor cu motivarea că în speţă este vorba despre un eventual discernământ diminuat al autorilor reclamanţilor ceea ce atrage nulitatea relativă a actului şi o atare nulitate nu poate fi invocată decât de părţile din contract.

Dând eficienţă excepţiei ridicate de pârât Judecătoria Răcari a pronunţat la 27.03.2008 , sentinţa civilă nr.907 prin care a admis excepţia şi în consecinţă a respins acţiunea pentru lipsa procesuală activă a reclamanţilor.

Soluţia a fost confirmată de Tribunalul Dâmboviţa , care prin decizia civilă nr.377 din 6 octombrie 2008 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanţi.

In recursul declarat reclamanţii au susţinut că în mod greşit instanţele au considerat că aceştia nu au calitate procesuală activă deoarece cu actele noi depuse în faţa instanţei de control fac dovada calităţii succesorale legale faţă de defunct – promitentul vânzării cumpărării.

Curtea de Apel Ploieşti a apreciat în raport şi cu actele noi depuse în recurs că sunt fondate criticile invocate de recurenţi, că într-adevăr lipsa discernământului în exprimarea voinţei persoanei la încheierea oricărui act juridic presupune un simplu viciu al consimţământului, caz în care acest viciu atrage nulitatea relativă a actului, sancţiunea nulităţii fiind justificată pentru protejarea persoanei interesate şi nu a unui interes obştesc care ar fi atras sancţiunea nulităţii absolute.

S-a reţinut totodată că în raport de înscrisurile noi depuse în recurs , respectiv hotărârea judecătorească privind ieşirea din indiviziune a părţilor dar şi încheierile pronunţate de Biroul Notarial ,,Guşeţoiu Ion,, reclamanţii justifică legătura de rudenia cu defunctul şi ca atare, pot promova acţiunea în anularea promisiunii de vânzare cumpărare încheiată de autorul lor cu pârâtul.

Concluzionând instanţa de recurs a reţinut că prin soluţia dată instanţa nu a intrat în cercetarea fondului şi făcând aplicarea disp. art. 312 (5) Cod pr.civilă a admis recursul declarat de reclamanţi şi a casat ambele hotărâri cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.