Curtea de apel timişoarA

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare

Mecanismele de unificare a practicii judiciare sunt reglementate, la nivel sistemic, prin Hotărârile nr. 148/2015 şi 725/2015 ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pentru aprobarea procedurii de desfăşurare a întâlnirilor trimestriale în care sunt dezbătute probleme de drept care generează practică neunitară, reglementări care au fost implementate prin: a) participarea preşedinţilor de secţii din cadrul Curţii de Apel Timişoara la întâlnirile de practică neunitară organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, potrivit metodologiei de organizare şi desfăşurare a acestor întâlniri, la nivel naţional; b) participarea judecătorilor din circumscripţia Curţii de Apel Timişoara la întâlnirile de dezbatere a problemelor de practică neunitară organizate la nivelul acestei Curţi de Apel, pe secţii şi materii, potrivit metodologiei prevăzute de reglementările CSM mai sus arătate.

În plan sectorial, mecanismele de unificare a practicii judiciare s-au concretizat prin reglarea acestora de Curtea de Apel Timişoara, care a ordonat activităţile de culegere, transmitere, selecţie, dezbatere şi rezolvare a problemelor de drept care generează sau pot genera practică judiciară neunitară, precum şi modalitatea concretă de participare a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Timişoara şi a instanţelor arondate la întâlnirile trimestriale de dezbatere a acestor probleme de drept, inclusiv de diseminare a minutelor adoptate în cadrul acestor întâlniri, prin adoptarea unui Ghid metodologic de implementare a celor două Hotărâri şi a Circularei emise de CSM cu privire la procedura de desfăşurare a acestor dezbateri. Acest Ghid metodologic a fost pus în aplicare la nivelul tuturor instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Timişoara, prin Hotărârea Colegiului de conducere nr. 24/02.11.2015 al acestei instanţe şi, pentru instanţele arondate, prin Dispoziţia nr. 25/06.11.2015 emisă de Preşedintele Curţii de Apel Timişoara.

În cursul anului 2015 au fost organizate trei întâlniri de dezbatere a problemelor de practică neunitară, corespunzător reglementărilor mai sus arătate şi intervalelor de timp alocate (trimestrial), la nivelul Curţii de Apel Timişoara, sub coordonarea vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii din cadrul acestei curţi de apel, pe materii şi pe secţii, astfel:

- Secţia pentru litigii de muncă şi asigurări sociale: trimestrul I- 20.03.2015, trimestrul II- 26.06.2015, trimestrul III-11.12.2015;

- Secţia I civilă: trimestrul I- 27.03.2015, trimestrul II- 19.06.2015, trimestrul III-11.12.2015;

- Secţia a II-a civilă: trimestrul I- 03.04.2015, trimestrul II- 26.06.2015, trimestrul III-18.12.2015;

- Secţia de contencios administrativ şi fiscal: trimestrul I- 20.03.2015, trimestrul II- 12.06.2015, trimestrul III-26.11.2015;

- Secţia penală: trimestrul I- 27.03.2015, trimestrul II- 26.06.2015, trimestrul III-11.12.2015.

În cadrul cestor dezbateri au fost supuse discutării şi adoptării soluţiile de unificare a practicii judiciare asupra problemelor de drept evocate, dezbaterile fiind consemnate în procese verbale iar soluţiile pentru unificarea practicii s-au consemnat în minute care au fost comunicate instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Timişoara, precum şi celorlalte curţi de apel din ţară.

La nivel de secţie situaţia se prezintă astfel:
a) Secţia I civilă
Recunoscută fiind ca dovadă a imaginii de coerenţă şi credibilitate pe care instanţa este datoare să o ofere beneficiarilor actului de justiţie dar şi societăţii, în general, jurisprudenţa unitară a continuat să fie – la fel ca şi în anii anteriori – un reper constant.

În vederea realizării acestui scop, la nivelul Secţiei I Civile au fost valorificate toate mecanismele legale în materie, respectiv:

• 
  Conform art. 26¹ din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în cadrul şedinţelor lunare - sau ori de câte ori s-a impus o analiză rapidă - judecătorii secţiei au discutat problemele de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite ( un bun exemplu în acest sens, fiind situaţia cauzelor privitoare la problematica restituirii lăcaşurilor care au aparţinut Cultului greco-catolic prin prisma schimbării jurisprudenţei CEDO ca urmare a pronunțării Hotărârii din cauza Parohia greco-catolică Lupeni contra România, din data de 19.05.2015 în care punctele de vedere diferite s-au reunit finalmente într-o opinie cvasiunanimă).
  
• 
  Potrivit art. 26² din acelaşi regulament, au fost organizate întâlniri trimestriale ale judecătorilor secţiei şi ale judecătorilor de la secţiile similare ale instanţelor din subordinea Curţii pentru discutarea aspectelor de jurisprudenţă neunitară.
  
• 
  Au fost luate în discuţie nu numai soluţiile pronunţate de judecătorii secţiei prin interpretarea diferită a unor texte de lege ci şi noile acte normative sau hotărâri cu putere de lege cu impact imediat asupra activităţii de judecată. În concret, judecătorii au fost informaţi, deîndată, prin mijloacele de comunicare rapidă puse la dispoziţia instanţei, despre existenţa deciziilor de recurs în interesul legii, despre hotărârile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti de interpretare a unor texte de lege ca şi despre deciziile Curţii Constituţionale.
  
• 
  În conformitate cu dispoziţiile Hotărârii nr. 148/2015 a Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele secţiei a participat la întrunirile trimestriale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii cu participarea preşedinţilor secţiilor civile ale curţilor de apel, a reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii, ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, ai Ministerului Justiţiei şi ai Ministerului Public, ultima din ele fiind organizată la Timişoara în zilele de 19-20.10.2015), ale căror dezbateri s-au finalizat prin întocmirea unor minute consemnând modul de interpretare al diferitelor texte de drept material şi procesual, destinat a servi unei jurisprudenţe unitare, motiv pentru care aceste documente au fost transmise apoi tuturor instanţelor în vederea conformării.
  
• 
  În scopul realizării unei practici unitare, portalul instanţei a fost în permanenţă actualizat cu hotărârile cele mai relevante ale judecătorilor secţiei, după cum astfel de hotărâri au fost cuprinse şi în „Buletinul jurisprudenţei Curţii de Apel Timişoara”, menit a servi atât acestui scop cât şi informării publice asupra practicii instanţei în diverse materii.
  

Ca observaţie generală se impune a fi menţionat aspectul că reaşezarea competenţelor materiale ale instanţelor, ca urmare a intrării în vigoare la 15.02.2013 a noilor norme de procedură, conferă Secţiei I Civile rolul de instanţă de control judiciar în domenii în care aceasta are deja o practică judiciară unitară consolidată ( de exemplu în materia Legii nr. 10/2001, în materie de exproprieri) şi că jurisprudenţa neunitară se manifestă mai ales la nivelul judecătoriilor şi al tribunalelor ( la nivelul acestor din urmă instanţe finalizându-se o bună parte a dosarelor), aspect care rezultă cu putere de evidenţă şi din tematica întâlnirilor trimestriale ale preşedinţilor secţiilor civile ale curţilor de apel, (instanţe la care însă aceste dosare nu mai ajung spre soluţionare).

De aceea, propunem ca Institutul Naţional al Magistraturii şi Consiliul Superior al Magistraturii să analizeze oportunitatea ca la aceste întâlniri trimestriale să fie desemnaţi ca participanţi şi reprezentanţii secţiilor civile ale tribunalelor.

b) Secţia a II - a civilă
Activitatea de unificare a practicii judiciare s-a derulat pe mai multe planuri, atât pe verticală, ţinând seama de ierarhia instanţelor de judecată, cât şi pe orizontală, la nivelul secţiei sau Curţii de Apel, astfel:

- preşedintele secţiei, conform atribuţiilor sale, a selectat şi centralizat problemele de practică judiciară neunitară comunicate de către instanţele inferioare şi constatate în soluţiile pronunţate la nivelul secţiei, care au fost analizate în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional;

- ca urmare a solicitărilor formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii sau a altor curţi de apel, au fost dezbătute în secţie şi comunicate argumentat puncte de vedere cu privire la problemele de drept soluţionate neunitar la nivel naţional, fie în vederea promovării unui recurs în interesul legii, fie pentru soluţionarea unui astfel de recurs aflat deja pe rol;

- se realizează periodic o comunicare a problemelor de practică neunitară identificate, care se comunică vicepreşedintelui instanţei, şi apoi centralizate, se transmit la Consiliul Superior al Magistraturii în format electronic, pe portalul instanţei;

- deciziile relevante pronunţate de Secţia a II-a Civilă se publică în culegerile de jurisprudenţă, în Buletinul Curţilor de Apel şi trimestrial în Buletinul Jurisprudenţei Curţii de Apel Timişoara;

- au fost organizate întâlniri comune ale judecătorilor Secţiei a II-a Civilă şi judecătorilor specializaţi în litigii cu profesionişti şi procedura insolvenţei pentru dezbaterea problemelor de practică judiciară neunitară şi adoptarea de rezoluţii de unificare a jurisprudenţei;

- au fost organizate două întâlniri la nivel naţional, respectiv la Craiova şi Cluj Napoca, unde au participat preşedintele de secţie şi un judecător din cadrul acesteia, în cadrul cărora, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii au fost puse în discuţie probleme de practică judiciară, în toate materiile de competenţă ale acestei secţii, stabilindu-se de cele mai multe ori puncte de vedere comune şi unanime menite să cristalizeze soluţiile pronunţate în materiile respective, care apoi au fost diseminate la nivelul instanţelor.

În cursul anului 2015 s-au identificat relativ puţine probleme de practică neunitară la nivelul Secţiei a II-a Civilă şi a secţiilor specializate sau completelor specializate arondate Curţii de Apel, cu privire specială asupra problemei de drept conform căreia, dacă acțiunea revocatorie nu invalidează actul juridic contestat (cu consecința repunerii părților în situația anterioară), ci determină doar inopozabilitatea acestuia față de creditorul urmăritor, aceasta nu este supusă dispozițiilor referitoare la suspendare – instituite de art. 36 din Legea nr. 85/2006; deși actul constitutiv al societății nu prevede majorarea capitalului social, prin conversia în părți sociale a datoriilor pe care societatea le are față de asociați, aceștia au libertatea de a decide o astfel de majorare, care, echivalează cu o modificarea implicită a clauzelor actului constitutiv. Interesul lezat printr-o astfel de majorare este unul privat (al asociaților și, eventual, al societății), nicidecum un interes public, care să deschidă asociaților calea acțiunii în nulitate reglementată de art. 132 alin. 3 din Legea nr. 31/1990.

De asemenea a fost analizată și problema momentului de debut a termenului de prescripție în cazul acțiunilor formulate de păgubit împotriva asigurătorului de răspundere civilă delictuală al persoanei vinovate de producerea accidentului. Situația în care împotriva vinovatului s-a declanșat proces penal; sancțiunea nemotivării contestației în anulare în termenul prevăzut de lege, sub imperiul dispozițiilor vechiului Cod de procedură civilă; modalitatea de comunicare a hotărârilor judecătoreşti prin care s-au respins cererile de deschidere a procedurii insolvenţei în temeiul Legii nr.85/2014; identificarea unor soluţii tehnice comune care să permită evidenţierea tipurilor de şedinţă care se desfăşoară în materia insolvenţei - inclusiv şedinţe administrative, cu termene administrative de control, în ceea ce priveşte art. 59 alin 3 din Legea nr.85/2014; problema modalității concrete de înscriere la masa credală a creanțelor fiscale contestate, în privința cărora nu s-a dispus suspendarea executării titlului, potrivit art. 148 din O.G. nr. 92/2003 republicată, privind Codul de procedură fiscală.

Toate aceste probleme de practică judiciară neunitară au fost rezolvate la nivelul Secţiei a II-a civilă în cadrul întâlnirilor judecătorilor acestei secţii, în şedinţele destinate acestui obiect, precum şi în cadrul întâlnirilor cu judecătorilor secţiilor/completelor specializate din cadrul tribunalelor arondate Curţii de Apel Timişoara.

c) Secţia penală
În cadrul secţiei penale, activitatea de unificare a practicii judiciare s-a concretizat în organizarea lunar a şedinţelor de învăţământ profesional în cadrul cărora au fost prezentate lucrări teoretice cu privire la temele de interes major în raport cu modificarea recentă a legislaţiei penale sau cu noile modificări ale Codului penal sau a Codului de procedură penală printre care amintim: Interceptarea comunicaţiilor în Noul Cod penal; Noţiunea, Conţinutul, Scopul şi procedura aplicării măsurilor asigurătorii în cadrul procesului penal; Infracţiunea de constituirea a unui grup infracţional organizat, prev. de art.367 din Codul penal; Aspecte teoretice şi practice prind stabilirea vinovăţiei în procesul penal; Acordul de recunoaştere a vinovăţiei; Probe şi procedee probatorii în Noul Cod de procedură penală; Excepţiile de neconstituţionalitate şi consecinţele acestora asupra procedurilor judiciare în materia confiscării extinse; Practica în materia confiscării extinse a Curţii Europene a Drepturilor Omului, standarde de probă. Raportul de proporţionalitate dintre scopul confiscării şi dreptul de proprietate; Sarcina probei în materia confiscării extinse. Balanţa probabilităţilor versus probe certe; Continuarea procesului în situaţia procedurii simplificate în ce priveşte confiscarea extinsă

În cadrul şedinţelor de învăţământ profesional ale secţiei penale s-au analizat lunar soluţiile care evidenţiază eventualele aspecte de practică neunitară între completele de judecată precum şi practica de casare rezultată din analiza hotărârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În cursul anului 2015 au fost organizate 3 întâlniri cu judecătorii de la judecătorii şi tribunalele din raza curţii, prilej cu care au fost discutate problemele de drept care au generat aplicarea unor soluţii diferite.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 29¹, lit. d) din regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, în cadrul secţiei penale au fost discutate o serie de probleme de practică neunitară, cu care a fost sesizată de alte curţi de apel fiind formulate şi comunicate puncte de vedere cu privire la aspectele puse în discuţie.

În acelaşi context se înscrie şi participarea preşedintelui secţiei penale , în lunile iunie şi septembrie 2015, la întâlnirea reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii cu preşedinţii secţiilor penale de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel la care s-au discutat probleme concrete în vederea unificării practicii la nivelul instanţelor judecătoreşti din ţară.
d) Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale
Principala activitate care s-a urmărit la nivelul Secţiei Litigii de muncă şi asigurări sociale a fost identificarea problemelor de drept care pot genera practică neunitară şi discutarea acestora anterior soluţionării cauzelor.

Identificarea acestor probleme s-a făcut cu ocazia rezoluționării dosarelor, a studiului pentru pregătirea şedinţei sau la deliberare.

În cauzele repetative în mod deosebit, în măsura în care s-au identificat probleme de drept de acest gen şi nu au fost puse în discuţia secţiei anterior şedinţei de judecată s-a recurs la amânarea pronunţării şi a avut loc şedinţă de secţie în care s-a stabilit opinia majoritară.

Fiecare complet şi fiecare judecător deîndată ce a identificat o problemă de drept care putea conduce la soluţii neunitare, a adus-o la cunoştinţa preşedintelui de secţie şi celorlalte complete după care această problemă a fost analizată atât în cadrul unor întâlniri informale cât şi în cadrul şedinţelor organizate chiar săptămânal dacă a fost cazul.

Problemele de drept au fost analizate şi în cadrul şedinţelor lunare de învățământ profesional desfăşurate conform planificării.

În cadrul întâlnirilor trimestriale de unificare a practicii cu participarea tribunalelor, desfăşurate conform planificării s-au analizat problemele de drept care pot genera practică neunitară, şi aspectele de practică neunitară comunicate de ridicate de tribunale, existente la nivelul acestora.

Pentru ca judecătorii din cadrul completelor specializate în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale să cunoască jurisprudenţa instanţei de control judiciar în vederea unificării practicii proprii, în anul 2014 s-a luat măsura comunicării săptămânal, către fiecare tribunal a tuturor hotărârilor pronunţate de Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a Curţii de Apel Timişoara prin care s-au modificat, anulat, casat sentinţele, sub forma unui extras din condica de şedinţă.

S-a constatat în cadrul întâlnirilor cu judecătorii tribunalelor că această metodă este eficientă şi că de motivarea deciziilor pronunţate în calea de atac pot lua la cunoştinţă din programul „ECRIS”, iar până la motivare prin comunicări informale cu judecătorii secţiei sau preşedintele de secţie.

Urmare acestui mod de lucru nu s-au identificat la nivelul secţiei aspecte de practică neunitară.
e) Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Activitatea de unificare a practicii judiciare s-a derulat pe mai multe planuri, atât pe verticală, ţinând seama de ierarhia instanţelor de judecată, cât şi pe orizontală, la nivelul secţiei sau Curţii de Apel, astfel:

- preşedintele secţiei, conform atribuţiilor sale, a selectat şi centralizat problemele de practică judiciară neunitară comunicate de către instanţele inferioare şi constatate în soluţiile pronunţate la nivelul secţiei, care au fost analizate în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional;

- ca urmare a solicitărilor formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii sau a altor curţi de apel, au fost dezbătute în secţie şi comunicate argumentat puncte de vedere cu privire la problemele de drept soluţionate neunitar la nivel naţional, fie în vederea promovării unui recurs în interesul legii, fie pentru soluţionarea unui astfel de recurs aflat deja pe rol;

- se realizează periodic o comunicare a problemelor de practică neunitară identificate, care se comunică vicepreşedintelui instanţei, şi apoi centralizate, se transmit la Consiliul Superior al Magistraturii, în format electronic, pe portalul instanţei;

- deciziile relevante pronunţate de Secţia de contencios administrativ şi fiscal se publică în culegerile de jurisprudenţă, în Buletinul Curţilor de Apel şi trimestrial în Buletinul Jurisprudenţei Curţii de Apel Timişoara;

- au fost organizate întâlniri comune ale judecătorilor Secţiei de contencios administrativ şi fiscal şi judecătorilor specializaţi în litigii cu profesionişti şi procedura insolvenţei pentru dezbaterea problemelor de practică judiciară neunitară şi adoptarea de rezoluţii de unificare a jurisprudenţei;

- au fost organizată o întâlnire la nivel naţional, respectiv la Bucureşti, unde au participat preşedintele de secţie şi un judecător din cadrul acesteia, în cadrul cărora, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii, au fost puse în discuţie probleme de practică judiciară, în materiile de competenţă ale Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, stabilindu-se de cele mai multe ori puncte de vedere comune, menite să cristalizeze soluţiile pronunţate în materiile respective, care apoi au fost diseminate la nivelul instanţelor.

În cursul anului 2015 s-au identificat relativ puţine probleme de practică neunitară la nivelul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal şi a secţiilor specializate sau completelor specializate arondate Curţii de Apel, însă au continuat eforturile în direcţia unificării practicii judiciare la nivelul secţiei.

Trimestrial, au avut loc întâlnirile judecătorilor ce funcţionează în materia contenciosului administrativ şi fiscal de la nivelul Curţii de Apel Timişoara, cu preşedinţii secţiilor de profil de la tribunalele arondate Curţii.

Discuţiile cu privire la problemele de drept generatoare de practică neunitară nu s-au limitat însă la acele întâlniri trimestriale organizate în urma hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, ci, lunar, la întâlnirile de învăţământ profesional, au fost discutate astfel de chestiuni. Mai mult, de fiecare dată când judecătorii secţiei au observat hotărâri care au rezolvat diferit aceeaşi problemă de drept, au semnalat acest lucru, ocazie cu care, în cadrul unor întâlniri informale, acele chestiuni au fost luate în discuţie.

Menţionăm în acest sens, că în perioada ianuarie – decembrie 2015 au fost organizate un număr de 8 şedinţe de practică neunitară la nivelul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal (la 20.01, 20.03, 20.04, 23.04, 5.05, 12.06, 30.09, 2.11.2015).

I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adaptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar

Potrivit datelor statistice oferite de Raportul statistic al cauzelor aflate pe rolul jurisdicțiilor Curţii Europene a Drepturilor Omului – întocmit de această instanţă pentru perioada 01.01.2015 – 31.12.2015 şi publicat în ianuarie 2016 -, rezultă că România, în mod îmbucurător, nu mai ocupă o poziţie de top.

În concret, din numărul total al cauzelor înregistrate în perioada menţionată, respectiv de circa 66.500, doar 3.550 ( adică 5,5%) privesc cererile formulate împotriva Statului român, ceea ce-l situează pe acesta pe poziţia a 6 – a clasamentului, înaintea Georgiei, Poloniei, Sloveniei, Azerbaidjanului şi a celorlalte state cu mai puţine cereri dar după Ucraina ( cu 21,4 % din cauze), Rusia ( cu 14,2 % din cauze), Turcia ( cu 13 % din cauze), Italia ( cu 11,6 % din cauze) şi Ungaria (cu 7,1 % din cauze).

Explicaţia ce poate fi dată acestui regres constă în aceea că, de mai bine de cinci ani de când s-a pronunţat Hotărârea pilot din cauza Atanasiu şi alţii contra României (Hotărârea din 21.10.2010), numărul majoritar al cererilor pe rol îndreptate împotriva Statului român s-a diminuat substanţial în aşteptarea momentului evaluării noilor dispoziţii de drept naţional menite a rezolva, de o manieră echilibrată şi într-un termen rezonabil, problema sistemică a măsurilor reparatorii cuvenite persoanelor cărora, anterior anului 1990, statul le-a preluat imobilele, în mod abuziv.

În intervalul 01.01.2015-15.12.2015, din informaţiile postate pe site-ul oficial al Curţii Europene a Drepturilor Omului, rezultă că au fost pronunţate un număr de 73 de hotărâri (majoritatea vizând rezolvarea tuturor petitelor din cererile adresate Curţii, iar, o parte, statuând doar asupra despăgubirilor acordate reclamanţilor, a căror discutare a fost amânată pentru o dată ulterioară, la momentul în care s-a discutat fondul solicitărilor).

Din cele 73 de hotărâri, un număr de 49 privesc încălcarea unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanelor implicate în procedurile penale iar celelalte 24, ale persoanelor implicate în proceduri judiciare civile.

În materie penală, cele mai multe din hotărâri au constatat:

a) Încălcarea art. 3 al Convenţiei – care interzice utilizarea torturii şi a tratamentelor inumane sau degradante ale persoanelor arestate sau condamnate, situaţiile vizând condiţiile improprii din locurile de detenţie, violenţele exercitate asupra persoanelor deţinute precum şi lipsa unei anchete efective în privinţa acestora.

Un exemplu în acest sens îl constituie recenta Hotărâre din 15.12.2015 din cauza Şerban Marinescu contra României.

Alte motive de condamnare a Statului român în această materie au vizat:

b) Încălcarea dreptului la un proces echitabil ( art. 6 par. 1 al Convenţiei) ca, de exemplu, în cauza Irimia contra României (Hotărârea din 06.10.2015) în care s-a constatat o atare încălcare pentru declanşarea anchetei penale abia la circa un an după săvârşirea faptelor sau în cauza Moinescu contra României ( Hotărârea din 15.09.2015) în care constatarea încălcării acestui articol s-a datorat condamnării reclamantului de către instanţa de recurs în absenţa administrării directe a unor probe în condiţiile în care, pe baza aceloraşi probe din dosar, instanţele inferioare dispuseseră achitarea sa.

3. 
   Încălcarea art. 6 par. 2 al Convenţiei care prevede că orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită.
   

În acest sens poate fi amintită Hotărârea din 21.07.2015 din cauza Neagoe contra României în care nesocotirea acestui drept s-a constatat a fi datorată comunicatului dat publicităţii de către purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Galaţi prin care, datorită modalităţii de expunere a informaţiilor, publicul a fost determinat să creadă în vinovăţia reclamantului, în condiţiile în care această instanţă nu pronunţase încă o hotărâre în cauză.

d) Încălcarea art. 4 al Protocolului 7 care garantează dreptul de a nu fi judecat de două ori pentru aceeaşi faptă.

Încălcarea acestui articol s-a reţinut, de exemplu, în cauza Butnaru şi Bejan – Piser contra României pentru aceea că, după o primă judecată finalizată definitiv prin hotărârea din data de 24.01.2006 a tribunalului de achitare pentru infracţiuni de violenţă, într-o a doua procedură de judecată ulterioară, acelaşi tribunal, la data de 07.03.2006, i-a condamnat pe reclamanţi pentru tâlhărie (adică de furt prin violenţă exercitate prin aceleaşi fapte pentru care însă el fusese achitat în urmă cu aproape două luni).

5. 
   Încălcarea art. 2 alin. 1 al Convenţiei care garantează dreptul la viaţă al oricărei persoane.
   

În acest sens, în Hotărârea din 21.04.2015 din cauza Cătălina Filip contra României (ca şi în alte speţe similare) Curtea a constatat încălcarea acestui drept, sub aspect procedural, pentru faptul că moartea soţului reclamantei, produsă în timpul evenimentelor din Decembrie 1989, nu a făcut până în prezent obiectul anchetării şi tragerii la răspundere a celor vinovaţi de acest lucru.

În materie civilă, s-au constatat, în general, aceleaşi aspecte de încălcări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale protejate de Convenție, ca şi în anii anteriori, respectiv:

1. 
   Încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraf 1 al Convenţiei pentru refuzul de executare a unor hotărâri, de executare a lor cu larga depăşire a unui termen rezonabil sau pentru durata excesivă a procedurilor judiciare.
   
2. 
   Încălcarea dreptului la viaţă privată a reclamanţilor – art. 8 al Convenţiei.
   

Ca exemplu în acest sens poate fi dată Hotărârea din 28.04.2015, din cauza Ferrari contra România în care încălcarea acestui drept s-a produs datorită duratei îndelungate a procedurilor ( 13 luni) desfăşurate în faţa instanţelor române pentru returnarea în Argentina a copilului minor al reclamantului, fapt considerat a fi generat ruperea legăturilor familiale cu acesta.

3. 
   Nesocotirea dreptului de vot prevăzut de art. 3 al Protocolului 1, fapt constatat în hotărârea din 27.10.2015 din cauza Brânduşe contra României pentru aceea că, aflat în penitenciar în executarea unei pedepse, reclamantului nu i-a fost permis să voteze cu ocazia alegerilor parlamentare din noiembrie 2008.
   

Încălcarea aceluiaşi articol a fost constatată şi prin Hotărârea din 15.12.2015 din cauza Ofensiva Tinerilor contra României (organizaţie non profit a cetăţenilor români de etnie poloneză) pentru aceea că, cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2008, a fost împiedicată să participe la acestea întrucât, la acel moment, dispoziţiile legale privind contestarea candidaturii sale ca reprezentant al minorităţilor naţionale erau lipsite de claritate şi nu ofereau suficiente garanţii de imparţialitate a organelor competente să examineze cererea sa de candidatură.

4. 
   încălcarea art. 14 al Convenţiei care interzice discriminarea bazată pe diverse criterii s-a constatat, de exemplu, în cauza Danis şi Asociaţia Etnicilor Turci contra României pentru aceea că, prin modificarea legislaţiei electorale cu 7 luni înainte de alegerile parlamentare din anul 2008, autorităţile române nu le-au oferit reclamanţilor posibilitatea de a-şi organiza activitatea de aşa manieră încât să obţină recunoaşterea statutului de utilitate publică pentru a putea îndeplini, în acest fel, condiţia de eligibilitate cerută de noua lege electorală. Curtea a considerat că impunerea acestei noi condiţii de eligibilitate, în raport cu organizaţiile minorităţilor naţionale deja reprezentate în Parlament, este o măsură disproporţionată cu scopul urmărit şi discriminatorie. De menţionat este şi aceea că, odată cu încălcarea art. 14 al Convenţiei a fost constatată şi încălcarea art. 3 al Protocolului 1 al Convenţiei, menţionat anterior.
   
5. 
   încălcarea dreptului la liberă exprimare – art. 10 al Convenţiei a fost constatată de exemplu prin Hotărârea din data de 10.02.2015 din cauza Cojocaru contra României pentru faptul că, prin sancționarea sa pentru calomnie ( generată de articolele scrise, bazate pe dovezi ale acestui jurnalist la adresa primarului unei localităţi), libertatea sa de exprimare a fost îngrădită, considerându-se şi că sancţiunea nu era necesară într-o societate democratică.
   
6. 
   discuţii despre încălcarea dreptului de proprietate garantat de art. 1 al Protocolului al Convenţiei.
   

Întrucât majoritatea cererilor cu care a fost sesizată Curtea Europeană a Drepturilor Omului din momentul ratificării de către România a Convenţiei prin Legea nr. 30/1994 şi până în prezent, vizează problema sistemică a restituirii proprietăţilor preluate abuziv de statul comunist anterior anului 1990 şi pentru că, după pronunţarea, în 21.10.2010, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii pilot din cauza Atanasiu şi alţii contra României, toate cauzele având un asemenea obiect au fost suspendate în vederea evaluării, după un anumit interval de timp, a impactului noilor dispoziţii cu caracter reparator adoptate în materie de Statul român, în anul 2015 au fost luate în discuţie doar foarte puţine solicitări referitoare la încălcarea acestui drept însă sub alte aspecte decât cele avute în vedere prin amintita hotărâre pilot.

Cu titlu de exemplu poate fi dată hotărârea din 15.12.2015 din cauza S.C. Antares Transport SA şi SC Transroby SRL contra României în care încălcarea art. 1 al Protocolului 1 al Convenţiei a fost reţinută pentru aceea că retragerea nelegală a tuturor licenţelor de transport ale firmelor reclamante de către consiliul local în locul doar a uneia din ele – astfel cum fusese dispus anterior printr-o hotărâre judecătorească – a condus la restrângerea nejustificată a activităţii lor şi la pierderi economice semnificative.

Important de remarcat în materie civilă este aceea că în anul 2015, CEDO a procedat la schimbarea jurisprudenţei sale în problema stabilirii situaţiei juridice a lăcaşurilor de cult preluate de statul comunist din patrimoniul Cultului greco-catolic.

Înţelegerea acestei probleme presupune o prezentare a legislaţiei şi jurisprudenţei naţionale şi CEDO în materie.

Pentru reglementarea problemei juridice în materie, statul român, după adoptarea Decretului lege nr.9/1989 ( prin care a fost abrogat – printre altele - şi Decretul nr. 358/1948 prin care fusese declarat în afara legii Cultul greco-catolic), a adoptat şi Decretul lege nr. 126/1990, referitor la modalitatea de restituire a bunurilor (cu excepţia moşiilor) şi a lăcaşurilor ce au aparţinut acestui cult.

Situaţia juridică a acestor din urmă a făcut obiectul de reglementare al dispoziţiilor art. 3 din decret.

Prin modificarea şi completarea sa succesivă (prin OG nr. 64/2004 şi prin Legea nr. 182/2005), acest articol prevede actualmente că:

„ Situaţia juridică a lăcaşurilor de cult şi a caselor parohiale care au aparţinut Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică) şi au fost preluate de Biserica Ortodoxă Română se va stabili de o comisie mixtă, formată din reprezentanţii clericali ai celor două culte religioase ţinând seama de dorinţa credincioşilor din comunităţile care deţin aceste bunuri.

Partea interesată va convoca cealaltă parte, comunicându-i în scris pretenţiile sale şi punându-i la dispoziţie dovezile pe care se sprijină aceste pretenţii.

(…) Dacă la termenul stabilit pentru convocarea acestei comisii, aceasta nu se întruneşte sau dacă nu se ajunge la nici un rezultat în cadrul comisiei, ori decizia nemulţumeşte una dintre părţi, partea interesată are deschisă calea acţiunii în justiţie, potrivit dreptului comun”, desemnat în atare situaţie fiind tribunalul ca instanţă de fond.

Acest articol a fost declarat ca fiind în acord cu Constituţia, aspect ce rezultă din hotărârilor pronunţate în această privinţă de Curtea Constituţională ( decizia nr. 23/1993 în şnur cu decizia de recurs nr. 127/1994 şi decizia nr. 804/2012).

Hotărârea a făcut obiectul controlului de convenţionalitate cu ocazia soluţionării cererii privind-o pe reclamanta Parohia Greco-Catolică Sâmbăta Bihor contra României.

Prin Hotărârea din 12.01.2010 pronunţată în cauză, Curtea de la Strasbourg a constatat că, potrivit dreptului intern, controlul judiciar exercitat de instanţă asupra hotărârilor comisiilor prevăzute de art. 3 din Decretul Lege nr. 126/1990 era limitat doar la verificarea respectării criteriilor prevăzute de lege, din care principalul îl constituia cel al respectării voinţei majorităţii enoriaşilor.

Ori, în opinia Curţii, pentru ca o instanţă să poată decide în privinţa unei cereri ce poartă asupra drepturilor cu caracter civil în conformitate cu dispoziţiile art. 6 par. 1 al Convenţiei, trebuie să aibă competenţa de a decide asupra tuturor chestiunilor de fapt şi de drept pertinente litigiului cu care a fost investită.

S-a reţinut că în cauză, instanţele interne nu aveau competenţa de a statua asupra temeiniciei unei hotărâri emise de comisiile mixte care să ţină seama de drepturile şi interesele protejate în discuţie, motiv pentru care controlul exercitat de instanţe, nefiind suficient pentru scopul art. 6 par. 1 al Convenţiei, s-a constatat încălcarea acestuia.

Curtea a mai reţinut cu acea ocazie că art. 3 al Decretului-Lege nr. 126/1990, după momentul discutării sale de către instanţele naţionale în cauza privind-o pe reclamantă, a fost modificat prin OG nr. 64/2004 şi prin Legea nr. 182/2005, devenind posibil pentru instanţe să tranşeze litigiile privind lăcaşurile de cult şi casele parohiale, potrivit dreptului comun.

Prin hotărârea din 19.05.2015 pronunţată într-o cauză cu problematică similară – cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni contra România (în care reclamanta pierduse procesul în faţa instanţei naţionale în acţiunea în revendicare prin comparare de titluri, titlul pârâtei Biserica Ortodoxă fiind considerat preferabil datorită numărului majoritar de enoriaşi)-, Curtea de la Strasbourg a considerat că nu s-a încălcat dreptul reclamantei de acces la instanţă prevăzut de art. 6 par. 1 al Convenţiei.

S-a constatat că, în cauză, reclamanta a beneficiat de o examinare pe fond a solicitării sale de către instanţe şi că simplul fapt că ea apreciază ca injust criteriul prevăzut de legea specială (respectiv voinţa enoriaşilor din comunitatea ce deţine bunul) nu este suficient pentru a se considera lipsit de eficienţă dreptul ei de acces la o instanţă.

Această hotărâre nu este definitivă întrucât, ca urmare a deciziei completului de cinci judecători al Marii Camere (autoritatea ce exercită controlul judiciar al hotărâri că CEDO - în fapt, doar în situaţiile excepţionale, respectiv atunci când se consideră necesară o reexaminare a cauzei generată de o problemă serioasă referitoare la interpretarea Convenţiei sau de un risc de contrariere a unei hotărâri anterioare pronunţate de Curte), a decis sesizarea acestei instanţe superioare, fiind fixat ca prim termen de audiere data de 02.03.2016.

Ca impact al recentei jurisprudenţe CEDO asupra practicii judiciare a instanţei,din parcurgerea hotărârilor pronunţate in materie de către judecătorii Secţiei I Civile se poate constata că în cursul anului 2015 unii dintre judecători au dat deja efect Hotărârii din data de 19.05.2015 pronunţate de Curtea de la Strasbourg în cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni contra România(ca,de exemplu, în dos. nr. 3287/115/2014 finalizat prin decizia civilă nr. 195/29.10.2015 ).Anterior acestui moment a existat-aşa cum s-a menţionat anterior - o altă abordare a art. 3 al Decretului-lege nr. 126/1990 care a fost interpretat în considerarea Hotărârii din 12.01.2010 pronunţate de aceeaşi Curte Europeană a Drepturilor Omului în cauza privind-o pe reclamanta Parohia Greco - Catolică Sâmbăta Bihor contra României ( la care s-a şi făcut referire expres în anumite hotărâri), reţinându-se în această din urmă ipoteză că cerinţa criteriului enoriaşilor majoritari este relevantă pentru solicitarea de revendicare a imobilelor ce au aparţinut Cultului Greco – Catolic a criteriului enoriaşilor majoritari doar în faza prealabilă sesizării instanţei.

Valorificarea în practica judiciară a instanţei a noilor abordări din jurisprudenţa CEDO denotă,deci,seriozitatea şi responsabilitatea cu care judecătorii secţiei se raportează la activitatea de continuă perfecţionare profesională şi la propriul statut,de notorietate fiind,de altfel ca,de-a lungul timpului,instanţele timişorene au demonstrat deschidere şi aplicaţie pentru toate aspectele ce ţin de reforma justiţiei.

I.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi a personalului auxiliar

I.3.5.1. Pregătire profesională a judecătorilor

Obligaţie instituită prin lege [art.4 alin. (1) al Legii nr. 303/2004], dar şi manifestare a responsabilităţii cu care judecătorii Curţii înţeleg să fie permanent conectaţi la schimbările legislative şi la aplicarea, în mod constructiv, a efectelor acestor schimbări, în scopul dorit de reformare a justiţiei, şi în cursul anului 2015 - ca şi în anii anteriori – activitatea organizată de pregătire şi perfecţionare profesională a rămas o constantă a preocupărilor acestora.

Activitatea de învăţământ profesional a judecătorilor Curţii s-a desfăşurat, în primul rând, în cadrul şedinţelor lunare de învăţământ profesional, organizate conform programărilor făcute de fiecare secţie la începutul anului, cu ocazia acestor întâlniri fiind discutate teme de interes actual şi de impact major asupra jurisprudenţei, în special cele impuse de noile coduri, generatoare de diferite interpretări, multe din ele clarificate, de altfel, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin deciziile de dezlegare a unor chestiuni de drept şi prin decizii de recurs în interesul legii sau de Curtea Constituţională ca urmare a admiterii excepţiilor de neconstituţionalitate.

Pregătirea profesională a judecătorilor la nivel centralizat s-a materializat prin participarea acestora la seminariile organizate de Institutul Naţional de Magistratură, ca urmare a exprimării opţiunilor lor la începutul anului 2015.

La aceste întâlniri profesionale (unele organizate în colaborare cu Curtea de Apel Timişoara, la nivel descentralizat) au fost selectaţi să participe următorii judecători:

• 
  doamna judecător dr. Carmen Pârvulescu la sesiunea de formare privind combaterea discriminării din 08-10 aprilie 2015;
  
• 
  doamna judecător Codrina Martin la seminarul din 23-24.04.2015 având ca temă „Noul Cod Penal”;
  
• 
  doamnele judecător Maria Ofelia Gavrilescu şi Diana Lăsconi la seminarul din 25-26.05.2015 având ca temă NCPC;
  
• 
  domnii judecători Adrian Romulus Stoian, Lucian Ciucur, dr. Anca Cristina Buta, dr. Petruţa Micu şi Ana-Maria Nica, la seminarul din 25-26.08.2015 având ca temă NCC;
  
• 
  domnii judecători Dorin Ilie Ţiroga şi Ramona Ioţcovici, la seminarul din 25.09.2015, având ca temă „Insolvenţa”;
  
• 
  doamna judecător Maria Lăpădat, la seminarul din 12-13.10.2015, având ca temă „Dreptul familiei”;
  
• 
  doamna judecător Diana Lăsconi, la seminarul din 15-16.10.2015, având ca temă „Dreptul Bancar”;
  
• 
  doamna judecător Flavia Maria Cristina Florenţa, la seminarul din 5-6.11.2015, având ca temă „ Drepturile procedurale în legislaţia penală europeană”;
  
• 
  domnii judecători dr. Marian Bratiş şi Dorin Ilie Ţiroga, la seminarul din 11.12.2015, având ca temă „Insolvenţa”.
  

În afara activităţilor înscrise în Calendarul întâlnirilor în materie, programate la începutul anului 2015, judecătorii Curţii au mai participat şi la seminarii, conferinţe sau schimburi de experienţe cu ocazia unor reuniuni interne şi internaţionale, ca de exemplu:

1. 
   În plan intern:
   

• 
  domnul judecător Cristian Pup la seminarul din octombrie 2015, organizat la Alba Iulia, având ca temă „ Dreptul Uniunii Europene”;
  
• 
  doamnele judecători Camelia Lucaciuc şi Ruxandra Codrea la seminarul din 22-23-10.2015, organizat la Sibiu, având ca temă „Unificarea practicii judiciare în materia achiziţiilor publice”;
  
• 
  doamna judecător Aurelia Schnepf la seminarul organizat la Bucureşti în data de 9.12.2015, având ca temă „Noul Cod Fiscal şi Noul Cod de Procedură Fiscală”;
  
• 
  doamna judecător dr. Carmen Pârvulescu la Conferinţa internaţională „Practical exercises in implementing the judicial cooperation instrument in civil and commercial matters”, desfăşurată la Bucureşti, în perioada 22-23 octombrie 2015, şi organizată de către Institutul Naţional al Magistraturii în cadrul proiectului Just/2013/JCIV/AG/46, şi la seminarul privitor la „Formarea membrilor comisiilor de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor”, organizat de către Institutul Naţional al Magistraturii la Bucureşti în perioada 9-10 decembrie 2015.
  
• 
  doamna judecător Maria Bacău, la conferinţa organizată la Bucureşti în perioada 18-19.09.2015, având ca temă „Insolvenţa la un nou nivel”;
  
• 
  domnul judecător Dorin Ilie Ţiroga, la seminarul organizat la Geoagiu-Băi în perioada 16-18.10.2015, având ca obiect „Dreptul insolvenţei”.
  
• 
  domnul judecător Adrian Romulus Stoian, la seminarul organizat în perioada 15-16.10.2015 la Sinaia, având ca temă „Dreptul bancar”;
  
• 
  domnul judecător dr. Ştefan Lucaciuc a participat la mai multe activităţi de perfecţionare profesională după cum urmează: în perioada 18-19.09.2015 la Conferinţa Regională de insolvenţă – Insolvenţa la un nou nivel, prezentând lucrarea „Interdicţia băncilor de a dispune de fondurile debitoarei insolvente în condiţiile art. 86 din Legea nr. 85/2014; la data de 20.11.2015, la Timişoara, la Conferinţa „Nulitate absolută în legislaţia românească modernă – Legea insolvenţei persoanei fizice unde a prezentat lucrarea „Rolul instanţelor judecătoreşti în insolvenţa persoanei fizice”; la data de 3.07.2015, la seminarul organizat la Timişoara având ca temă „Executarea silită în practică”.
  
• 
  domnul judecător Costea Constantin, la seminarul organizat la Predeal în perioada 22-24.04.2015 având ca temă „Impactul reglementărilor din dreptul penal asupra regimului juridic al străinilor”;
  
• 
  domnul judecător dr. Florin Moţiu la „Întâlnirea Reţelei judiciare române în materie civilă şi comercială”, organizată la Bucureşti în data de 30.10.2015;
  
• 
  doamna judecător Anca Nacu, la seminarul organizat în luna februarie 2015 la Bucureşti, având ca temă „Cooperarea judiciară europeană în materie penală”;
  
• 
  d-na judecător Florentina Pârvu, la seminarul organizat în noiembrie 2015 la Bucureşti având ca temă „Cooperarea judiciară europeană în materie penală”.
  

Demn de menţionat este şi faptul că, urmare a bunei pregătiri profesionale a judecătorilor instanţei, aceştia au fost cooptaţi în elaborarea unor proiecte comune cu alte profesii juridice complementare.

În acest sens, se remarcă participarea domnilor judecători: dr. Anca Buta, dr. Petruţa Micu şi dr. Nasz Csaba Bela, alături de coordonator ştiinţific profesor universitar dr. Radu Bufan şi editori coordonatori: av. Andreea Deli-Diaconescu şi judecător conf. univ. dr. Florin Moţiu, la colectivul de autori ce au elaborat lucrarea „ Tratat practic de insolvenţă”, ce a fost premiată de către Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România şi de către Editura Universul Juridic.

În lunile martie-mai 2015, d-na judecător dr. Anca Buta a fost şi tutore de practică în proiectul „Ai dreptul la o carieră de succes. Stagii profesionale din domeniul juridic” implementat de Institutul Notarial Român în parteneriat cu Universitatea de Vest Timişoara, Coop Operations şi Economic Confort.

2. 
   În plan internaţional:
   

• 
  doamna judecător Monica Istrate a participat la un stagiu de 10 zile în Franţa – Paris, în luna noiembrie 2015 în cadrul Programului de schimb între autorităţile Judiciare 2015 organizat de către EJTN şi INM.
  
• 
  domnul judecător Cristian Pup a participat la două astfel de evenimente, respectiv: la seminarul din aprilie 2015, desfăşurat la Singapore, având ca temă „Managementul Judiciar”; la seminarul din septembrie-octombrie 2015, desfăşurat la Riga-Letonia în cadrul proiectului Programul de schimb între autorităţile judiciare 2015 organizat de către EJTN şi INM.
  

La nivel descentralizat, activitatea de perfecţionare a pregătirii profesionale a judecătorilor Curţii şi a celor din instanţele din raza ei, la fel ca şi în anul anterior, s-a realizat atât prin organizarea proprie a instanţei cât şi prin colaborarea cu INM, a unor seminarii înscrise în tematica obligatorie stabilită de CSM, precum conferinţe organizate cu alte organizaţii profesionale şi cu instituţiile de învăţământ superior, după cum urmează:

- Conferinţa regională de insolvenţă, organizată în parteneriat cu UNPIR, Filiala Timiş şi Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, în perioada 18-19 septembrie 2015, la Timişoara, având tema „ Insolvenţa la un nou nivel”;

- Seminarul preşedinţilor secţiilor I civile de la curţile de apel, pentru unificarea practicii judiciare, organizat de INM în colaborare cu Curtea de Apel Timişoara, în perioada 19-20 noiembrie;

• 
  Seminarul organizat la Timişoara în perioada 9-10.03.2015, moderat de domnii formatori INM Mihai Udroiu şi Simona Franguloiu, având ca temă „Noul Cod de procedură penală”;
  
• 
  Seminarul organizat la Timişoara, în perioada 23-24.04.2015, moderat de d-nii formatori INM Mihai Udroiu şi Marian Drilea, având ca temă „Noul Cod penal”;
  
• 
  Seminarul organizat la Timişoara în perioada 25-26.05.2015 moderat de doamna judecător Gabriela Răducan – formator INM, având ca temă „Noul Cod de procedură civilă”;
  
• 
  Seminarul organizat la Timişoara în perioada 25-26.06.2015, moderat de doamna judecător Nicoleta Ţăndăreanu şi d-nul judecător Emilian Meiu formatori INM, având ca temă „Noul Cod civil”;
  
• 
  Seminarul organizat la Timişoara la data de 17.09.2015, moderat de d-na judecător dr. Gabriela Florescu, având ca temă „Cooperarea judiciară în materie civilă – aspecte de dreptul familiei şi minori”;
  
• 
  Seminarul organizat la Timişoara în perioada 12-13.10.2015, moderat de doamnele judecător dr. Gabriela Florescu şi Ionica Ninu, formatori INM, având ca temă „Noul Cod civil – Dreptul familiei”;
  
• 
  Seminarul „Cooperarea judiciară în cadrul Uniunii Europene şi jurisprudenţa relevantă a instanţelor europene – Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene”, organizat la Timişoara la data de 18.12.2015, în cadrul căruia au fost prezentate următoarele teme:
  

1. 
   Jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului în anul 2015, în cauzele privind România – referent judecător Daniela Calai;
   
2. 
   Aspecte privind transferul de proceduri în materie penală – referent judecător Florentina Pârvu;
   
3. 
   Rolul judecătorului în implementarea dreptului unional european - referent judecător Cristian Pup.
   

I.3.5.2. Pregătirea profesională a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţei

În cursul anului 2015 a constituit o coordonată prioritară pentru asigurarea calităţii actului de justiţie, fiind evident că atribuţiile specifice ale grefierului au dobândit un plus de varietate, complexitate şi responsabilitate.

Programul de pregătire profesională a grefierilor s-a desfăşurat sub îndrumarea unui colectiv de coordonatori, alcătuit din doamna judecător Maria Lăpădat, doamna judecător Petruţa Micu, iar din partea personalului auxiliar de specialitate, doamna Liliana-Simona Cioabă grefier-şef secţie (primul trimestru) şi doamna Floare Nyiredi – prim grefier (trimestrul II, III şi IV). Alegerea temelor de dezbatere s-a realizat, ca şi în anii precedenţi, după consultarea cu persoanele implicate în acest program de pregătire şi care, ca în anii precedenţi, au dovedit o receptivitate crescută şi o implicare deosebită.

Prima întâlnire de învăţământ profesional a debutat cu participarea, în calitate de invitat a domnului judecător dr. Marian Bratiş – preşedintele Secţiei a II-a civilă la acea vreme, actualmente vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara, care a prezentat coordonatele pe care le vizează în ceea ce priveşte îmbunătăţirea activităţii grefierilor de şedinţă cu referire, în principal la grefierii din cadrul Secţiei a II-a Civilă.

În ceea ce priveşte colaborarea cu alte compartimente menţionăm că a existat o colaborare permanentă cu specialiştii IT din cadrul instanţei, domnul Radu Roiescu, domnul Adrian Suru şi domnul Daniel Ghercea, cu Compartimentul documentare şi bibliotecă, prin doamna Ecaterina Mateovici şi nu în ultimul rând cu psihologul instanţei - doamna Cristina Afilipoaie-Menghea.

Noile exigenţe impuse de modificările legislative, dar şi de aşteptările tot mai mari ale publicului au impus o colaborare tot mai strânsă cu specialiştii IT, implicaţi direct în prezentarea modificărilor aplicaţiei ECRIS, a unor noi programe implementate şi a modalităţii de exploatare a lor, activitate care s-a derulat pe tot parcursul anului şi care a impus o serie de întâlniri suplimentare cu acest personal specializat. Astfel a avut loc o serie de întâlniri cu privire la instruirea practică a grefierilor realizată de domnul Radu Roiescu specialist IT împreună cu domnul Ştefan Lucaciuc judecător coordonator al Departamentului IT, cu privire la:

• 
  remedierea deficienţelor constatate prin intermediul aplicaţiei StatisECRIS;
  
• 
  procedura de evidenţiere în aplicaţia ECRIS a dosarelor cu element de extraneitate.
  
• 
  scanarea documentelor şi aplicarea ştampilei cu menţiunea „SCANAT”.
  
• 
  comunicarea actelor prin TDS.
  
• 
  prezentarea Ghidului de utilizare a portalului EMAP, secţiunea Unificare practică.
  

Modificările legislative intervenite au presupus prezentarea succintă, la zi, cu ocazia fiecărei întâlniri, a celor mai relevante noi apariţii sub acest aspect. De asemenea, au fost prezentate recursurile în interesul legii publicate în perioada de referinţă. Necesitatea acestui demers, confirmată de pregătirea profesională derulată în anii anteriori, s-a resimţit tot mai mult, astfel că realizarea sa, în concret, a fost posibilă şi în cursul anului 2015 prin implicarea doamnei grefier Ecaterina Mateovici, care au răspuns cu profesionalism şi promptitudine solicitărilor care le-au fost adresate. Iniţiativa proprie a celor două colege a constat în aceea că materialele puse la dispoziţie grefierilor în format electronic, conţin o serie de link-uri care permit accesarea rapidă a principalelor surse de documentare. Au fost utilizate mijloacele moderne de documentare implementate la nivelul instanţei.

Colaborarea cu psihologul instanţei a permis şi în cursul anului 2015 descoperirea de către grefieri a unor instrumente noi de gestionare corectă a situaţiilor şi a factorilor de stres pentru valorificarea resurselor personale şi pentru dobândirea tehnicilor necesare obţinerii eficienţei maxime în activitatea profesională.

În acest sens pentru stimularea muncii în echipă (judecător-grefier) este necesară şi implicarea în mod direct a psihologului Curţii de Apel Timişoara în realizarea unor teme cu referire la relaţionarea între membri colectivului, la comunicarea între ei, respectiv la comportamentul grefierului în timpul şedinţei de judecată – aspecte ce vizează în ultimă instanţă activitatea socio-profesională a acestora.

Astfel, intervenţiile tematice ale psihologului s-au materializat în abordarea următoarelor teme:

• 
  „Importanţa climatului socio-profesional pozitiv în cadrul instanţei”
  
• 
  „Dezvoltarea încrederii în sine”
  
• 
  „Interacţiunea cu persoanele dificile în desfăşurarea activităţii profesionale”
  
• 
  „Antrenamentul voinţei”
  

În cadrul fiecărei întâlniri trimestriale, abordarea tematică a principalelor probleme de interes teoretic şi practic a fost realizată de grefieri, într-o manieră interactivă, prin alternarea temelor de interes general, comun, cu cele specializate pe materii.

Astfel, programul de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate a vizat:

I. Abordarea principalelor modificări legislative intervenite, cu precădere cele privind Noul Cod de procedură civilă, precum şi implicaţiile de ordin practic în activitatea grefierilor (ca problemă prioritară), tematica fiind următoarea:

• 
  Întâmpinarea şi cererea reconvenţională (referent Maria Mare, grefier în cadrul Secţiei a II-a civilă)
  
• 
  Încheierile de şedinţă şi căile de atac ale acestora (referent Otilia Duceag – grefier şef Secţia a II-a civilă)
  
• 
  Noua lege a insolvenţei aspecte teoretice şi practice (referent Nae Felicia – grefier în cadrul Secţiei a II-a civilă – formator SNG)
  
• 
  Modificările aduse Regulamentului de ordine interioară prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 473/2015 cu privire la rezultatul deliberării şi condica ședințelor de judecată (referent Liliana Popa – grefier în cadrul Secţiei I civilă)
  
• 
  Responsabilitatea profesională a grefierului de şedinţă. Dificultăţi şi vulnerabilităţi (referent Cioabă Simona – grefier Secţia I civilă, formator SNG)
  
• 
  Deontologie profesională (referent – Badea Octavian – grefier arhivar)
  
• 
  Atribuţiile grefierului arhivar (referent Niţulescu Margareta Maria – grefier arhivar)
  

• 
  Reprezentarea părţilor în judecată – (referent Diana Kalinin – grefier în cadrul Secţiei Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale)
  
• 
  Aspecte privind citarea părţilor în Noul Cod de procedură civilă – (referenţi – Andra Nicoleta Sporea şi Cristina Mariana Loghin – grefieri în cadrul Secţiei de Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale)
  
• 
  Raportarea legislaţiei naţionale a muncii şi securităţii sociale la dispoziţiile directivelor şi regulamentelor comunitare – (referent Izabela Bistrian – grefier în cadrul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal)
  
• 
  Caracterele juridice ale Contractului individual de muncă – (referent Nicoleta Martin – grefier în cadrul Secţiei de Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale)
  
• 
  Principiul dreptului la un proces echitabil în termen optim şi previzibil, în lumina Noului Cod de procedură civilă (referent Oana Suba – grefier în cadrul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal)
  
• 
  Procedura audierii martorilor în procesul penal – (referent Otilia Diana Ioţcovici – grefier în cadrul Secţiei Penale)
  
• 
  Procedura în camera preliminară, în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 (referent Angelica Schneider – grefier în cadrul Secţiei penale)
  
• 
  Aspecte practice cu privire la activitatea desfăşurată de grefierul de şedinţă în sistemul ECRIS – referent Felicia Nae – grefier în cadrul Secţiei a II-a Civilă.
  

• 
  Identificarea principalelor mijloace de consolidare a echipei judecător-grefier, posibilă prin caracterul deschis al discuţiilor tematice, prin raportare la aspectele de ordin practic intervenite în activitatea profesională;
  

• 
  Susţinerea activităţilor cuprinse în programul de pregătire profesională continuă, organizat de Şcoala Naţională de Grefieri, program materializat în seminarii, sesiuni de pregătire, conferinţe, prin prezentarea referatelor informative de către grefierii care au participat la aceste activităţi. Exemplificativ, referatul seminarului „Elemente de tehnoredactare” – (grefier documentarist Ecaterina Mateovici); referatul seminarului „STATIS ECRIS” organizat de Şcoala Naţională de Grefieri la sediul Curţii de Apel Timişoara în data de 28 mai 2015, Seminarul Arhivare şi registratură organizat în perioada 21 – 23 septembrie la Sovata.
  

A existat o preocupare constantă şi sprijin nemijlocit al conducerii instanţei cu privire la desfăşurarea activităţii de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate, manifestată, de altfel, în contextul mai larg al observării nevoilor şi problemelor cu care se confruntă grefierii în întreaga lor activitate.

În mod constant şi deschis, doamna judecător Maria Lăpădat şi doamna judecător Petruţa Micu, în calitate de coordonatori ai programului de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate, au răspuns în cadrul întâlnirilor programate, dar şi în afara acestora, tuturor problemelor sesizate şi analizate de grefieri. Este evident că experienţa doamnelor judecător, precum şi colaborarea de-a lungul anilor cu personalul auxiliar de specialitate în cadrul acestei activităţi, reprezintă un suport preţios pentru colaborarea pe linie profesională la cel mai înalt nivel.

Secretariatul şedinţelor de învăţământ profesional a fost asigurat de doamna Marcela Filip – grefier în cadrul Secţiei a II-a Civilă, care a întocmit procesele verbale ale fiecărei şedinţe.

Referatele prezentate de grefieri, ordinea de zi, precum şi procesele verbale au fost predate primului grefier – doamnei Floare Nyiredi, care s-a preocupat de întocmirea unei mape de învăţământ profesional. Un exemplar al acestei mape a fost înmânat domnului vicepreşedinte dr. Marian Bratiş, care la nivelul conducerii Curţii de Apel Timişoara coordonează activitatea de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate.

La finele anului 2015, colectivul de coordonatori încheia evaluarea activităţii de pregătire profesională cu propuneri de îmbunătăţire a acestei activităţi pentru anul 2016, potrivit următoarelor coordonate:

• 
  propunerea de teme care să vizeze, în special, o reflectare mai profundă a dificultăţilor intervenite în practică, în raport de noile reglementări prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al Instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;
  
• 
  participarea la şedinţele de învăţământ profesional, şi a altor persoane din cadrul colectivului de judecători, care să explice modul în care vor fi implementate în practică noile modificări legislative, având în vedere, cu precădere, materia dreptului penal şi procesul penal.
  
• 
  implicarea psihologului instanţei în prezentarea de teme care vizează activitatea socio-profesională a grefierului şi personalului auxiliar;
  
• 
  relansarea invitaţiilor de participare a conducerii instanţei şi a domnilor judecători la întâlnirile de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate;
  
• 
  introducerea în programul de pregătire a unei secţiuni permanente care să vizeze propuneri tematice din partea specialiştilor IT, în considerarea faptului că sunt primii sesizaţi cu modificările intervenite în programul ECRIS şi, totodată, acordă consultanţă pentru exploatarea noilor programe informatice;
  
• 
  Utilizarea de către referenţi a prezentărilor sub formă de proiecţii, diversificarea materialelor puse la dispoziţia colegilor (mini-ghiduri de utilizare a programelor informatice noi);
  
• 
  Stimularea completării programului de pregătire profesională cu întâlniri suplimentare, la nivel de secţie sau la nivel de instanţă, potrivit calendarului de priorităţi intervenite şi nevoilor reale de informare;
  
• 
  Realizarea unor schimburi de experienţă permanente între grefierii care activează în secţii diferite, prin lansarea unor subiecte concrete de dezbatere de interes comun şi prin identificarea celor mai bune practici;
  
• 
  Acceptarea unor teme suplimentare faţă de cele iniţial stabilite în programul anual de pregătire, prin colectarea permanentă a propunerilor la nivelul colectivului de coordonare şi completarea corelativă a ordinei de zi.
  

Având în vedere că şi anul 2015 s-a dovedit un an în care au survenit numeroase modificări legislative, cu impact în activitatea şi atribuţiile personalului auxiliar de specialitate, apreciem că, şi în continuare se impune a aborda cu maximă responsabilitate şi profesionalism atribuţiile ce revin personalului auxiliar de specialitate din cadrul Curţii de Apel Timişoara.

Întrucât creşterea calităţii actului de justiţie depinde şi de strategiile de pregătire a judecătorilor, respectiv a personalului auxiliar se impune susţinerea programului de pregătire profesională continuă a grefierilor, o pregătire susţinută la nivel pluridisciplinar, dat fiind că gestionarea cu succes de către grefieri a activităţii profesionale, presupune temeinice cunoştinţe legislative, informatice, exersarea abilităţilor practice specifice, concomitent cu valorificarea instrumentelor manageriale de ultimă generaţie.