De-crearea si virtualizarea lumii reale prin tehnica o cale spre sfarsitul ei? Abordare tehnica, socio-economica si duhovniceasca a utilizarii documentelor electronice si a tehnicii fara granite morale Autori

Anexa 5 – Biotehnologia si efectele asupra sanatatii oamenilor

Organismele modificate genetic⁹⁶ sunt acele organisme vii,  în care materialul genetic (ADN), a fost  schimbat într-un mod nenatural.  OMG-uri pot conţine fragmente de ADN de la orice alte organisme vii.

 Organismele modificate genetic au apărut la sfarsitul anilor 80 a secolului al XX-lea.  În 1992, China a început să cultive un soi de  tutun, caruia nu-i era “frică” de insecte dăunătoare.

Dar, începutul producţiei în masă a OMG a fost pus în 1994, când în SUA au fost create prin inginerie genetică rosiile  care nu se deterioreaza timpul transportului.

Scopul declarat al crearii organismelor modificate genetic este îmbunătăţirea caracteristicilor utile organismului original (rezistenţa la dăunători, rezistenţa la îngheţ, randament, valoare calorică, şi altele) pentru a reduce costurile sale de producţie.

OMG se impart in trei grupe distincte:

• 
  Microorganisme modificate genetic (MMG);
  
• 
  Animalele modificate genetic (AMG);
  
• 
  Plante modificate genetic (PMG) – grupul cel mai raspandit.
  

Tehnica de transfer genetic, care permite extragerea unei gene din genomul unui organism şi reimplantarea ei în genomul unui alt organism, aparţinând unei alte specii sau chiar altui regn, se numeşte transgeneză. Gena care codifică un caracter pe care se  doreşte a-l transfera unui alt organism se numeşte genă de interes, denumiă în momentul transferului transgenă, iar organismul receptor va fi numit organism transgenic.

Datorită limbajului universal al genelor (codul genetic), oamenii de ştiinţă au reuşit să transfere gene între diferite specii care nu sînt înrudite (animale, plante, microorganisme).   

   De exemplu, genele unui peşte cu corpul plat marin au fost transferate la unele specii de tomate şi căpşuni, pentru a le conferi o rezistenţă sporită la temperaturi foarte scăzute.

Roşiile şi căpşunile obţinute prin astfel de tehnici de inginerie sînt forţate să producă substanţele chimice ale peştelui, tocmai datorită acestui limbaj universal, ele ajungând să elaboreze, de pildă, o substanţă pe care peştii o produc, în mod normal, pentru a supravieţui în apă rece. Un alt exemplu sunt cartofii transgenici, care conţin genele bacilului turingiensis, care au fost inserate in informatia genetica a cartofului. In felul asta, cartoful incepe sa produca o toxina care ucide gandacul de Colorado, cartofii devenind astfel rezistenţi la acest tip de dăunători;  grâul rezistent la seceta, în care gena implantata responsabila de această proprietate este de la un scorpion; soia cu gene, preluate de la bacterii.

În lumea de astăzi, există câteva zeci de linii de culturi modificate genetic. Majoritatea sunt de primă importanţă din punct de vedere economic – soia, cartofii, porumbul, sfecla de zahăr, orezul, rosiile, rapita, graul, pepenii, andivele, papaya, squash, bumbacul, inul şi lucerna. În SUA s-a ajuns la cultivarea în masa de soia, porumb, rapiţă şi bumbac, modificate genetic, care au înlocuit soiurile convenţionale..

Suprafetele plantatiilor cu culturi transgenice cresc în mod constant. .

În 2006, culturile modificate genetic au fost cultivate în 22 de ţări, inclusiv în Argentina, Australia, Canada, China, Germania, Columbia, India, Indonezia, Mexic, Africa de Sud, Spania, Statele Unite ale Americii. Producători mondiale majore a produselor care conţin OMG-uri - SUA (68%), Argentina (11,8%), Canada (6%), China (3%).
. 

OMG – argumente pro şi contra 

Specialiştii independenţi apreciază că, prin utlizarea tehnicilor de inginerie genetică, se alterează grav hotarele pe care speciile le-au stabilit în mod firesc între ele de-a lungul evoluţiei. În opinia unora, combinând genele speciilor care nu se înrudesc, prin modificarea permanentă a codului genetic, este foarte posibil ca noile organisme create să transmită urmaşilor, prin ereditate, schimbările genetice induse.

Pe de altă parte avocaţii organismelor modificate genetic, susţin că OMG-urle reprezinta singura salvare a omenirii de la foame. Oamenii de ştiinţă au estimat ca populaţia Pământului până în 2050 ar putea ajunge la 9.11 miliarde de oameni. Neeexistănd resurse naturale pentru un numar atat de mare de locuitori, apare nevoia de dublarea sau chiar triplarea producţiei mondiale de produse agricole.

În acest scop, crearea soiurilor de plante modificate genetic, mai bine adaptate la mediu - rezistente la boli şi de vreme, cu timp de coacere mai rapid şi depozitare mai îndelungată, sau capabile să producă în mod independent insecticide împotriva dăunătorilor este, spun ei, pe deplin justificată.

Toate bune şi frumoase, dacă nu am ţine cont de un detaliu  interesant:

OMG-urile şi produsele care le conţin

Proclamate drept panaceu împotriva foamei şi salvatoare ale ţărilor sărace din Africa şi Asia în ultimi 5 ani nu sunt permise penru import pe teritoriul majorităţii statelor africane. Nu vi se pare ciudat?…oare nu cumva, acoperite de sloganuri frumoase, aceste produse au fost create , de fapt , doar pentru a creşte profiturile celor care le comercializează?….iar statele africane nu se pot lăuda cu o putere prea mare de cumpărare. Si mai îngrijorător este faptul, că  peste 90% din totalul de brevete pentru  seminţele de culturi  modificate genetic din lume sunt deţinute de doar trei giganti: “Syngenta» (Syngenta, Elveţia), şi filialele sale “Syngenta Seeds” (Franţa), Monsanto »(Monsanto, SUA) şi Bayer CropScience ( Germania). Printre companiile importante care produc mai OMG-uri, ar trebui menţionate  Du Pont şi Advanta.

Care sunt produsele de care să ne ferim? Din păcate, în acest moment, nu avem nici macar un singur laborator in Romania care sa poata spune cu certitudine, pe baza analizelor, daca un organism, o planta sau un aliment este sau contine OMG” Totuşi, desprte multe dintre ele aflăm datorită scandalurilor, în care au fost implicate în străinătate, sau de pe etichete; o parte dintre producători includ în codul de bare al produsului informaţia despre conţinutul de OMG; prezenţa lor este indicată de cifra 8, la începutul codului de bare.

Soia modificată genetic, care  poate face parte din paine, biscuiti, alimentele pentru copii, Margarină, supe, pizza, mâncăruri fast-food, produse din carne, (crenvusti, pateuri), făină, bomboane, inghetata, chipsuri, ciocolata, sosuri, lapte de soia , etcPorumbul modificat genetic poate fi regăsit în produse fast-food, supe, sosuri, condimente, chips-uri, guma, amestecuri pentru prăjituri.

Amidonul modificat genetic poate fi conţinut de o gamă foarte largă de produse, inclusiv cele preferate de copii, cum ar fi iaurtul şi îngheţata.

70% dintre mărcile populare de produse alimentare pentru sugari conţin OMG-uri.

Desigur cu totii ati citit de ravagiile ce le face foametea in lumea a treia, de cei peste 800 milioane de malnutriti de pe glob si ati vazut dramatice fotografii cu copilasi scheletici. Cum s-a ajuns aici? De cand este omul pe pamant, n-au existat perioade atat de lungi de foamete precum cea din actualele tari sarace. Singurele momente de lipsuri alimentare extreme se petreceau in perioadele relativ scurte de timp de dupa o seceta cumplita sau o inmultire peste masura a unor daunatori naturali. Dar nici acestea pe zone atat de extinse precum se intampla astazi. Este o intamplare sau un act criminal premeditat?

Observam in ultimii ani ca biotehnologiei i se face o foarte sustinuta dar mincinoasa reclama, cum ca ar rezolva problema foametei.

La 11 martie 1955 Banca Mondiala anunta crearea Economic Development Institute cu finantare Rockefeller Foundation iar in 1956 Banca Mondiala crea International Finance Corporation si in 1960 International Development Association (IDA), ambele foarte controversate, deoarece au fost folosite pentru ingradirea dezvoltarii economice independente si reale a tarilor din lumea a treia. IDA a jucat si un rol determinant in implementarea "Green Revolution". Insa tot Rockefeller Foundation a declansat si finantat aceasta “revolutie verde”, constand din reforme in agricultura pe plan mondial, introducandu-se noi tehnologii pentru cresterea productivitatii, hibridizari, modificari genetice.

Un alt element cheie al ecuatiei este corporatia Monsanto Company, un gigant in domeniul ierbicidelor (Roundup), al semintelor modificate genetic, al hormonilor de crestere bovini (asociat cu unele forme de cancer). Cunoscuta pentru practicile sale de lobby si agresivitatea cu care isi rezolva problemele, compania a fost infiintata in 1901 si inca de la inceput s-a orientat dincotro bate vantul. Primele sale produse au fost livrate catre Coca-Cola. Din anii 1940 devine unul din liderii producatori de mase plastice. De asemenea DDT si vestitul agent orange folosit in Vietnam. A mai colaborat la Manhattan Project (construirea primei bombe atomice).

In 1985 Monsanto cumpara G. D. Searle & Company, producatorul de aspartam devenindu-i o subsidiara. De mentionat ca in urma procesului de metabolizare in organism, aspartamul se descompune in: fenilalanina (~50%), care are efecte neurotoxice si poate produce fenilcetonurie si stari de apoplexie; dicetopiperazina, care are potential cancerigen la nivelul creierului; acid aspartic (~40%), care afecteaza procesul de dezvoltare a creierului si functiile acestuia si metanol (~10%), care inhiba metabolismul oxigenului, produce orbire si a carui produsi secundari au efecte teratogene (pot produce mutatii genetice).

Incepand cu 1997 au inceput sa se orienteze catre biotehnologie, principalul lor colaborator fiind BASF.

Tot ei au sponsorizat multe atractii in cadrul Disneyland si Walt Disney World.

In iunie 2007 achizitioneaza Delta & Pine Land Company, cei care au dezvoltat tehnologia “terminator”, prin care se produc plante cu seminte sterile, astfel incat dupa recoltare nu se pot folosi semintele rezultate pentru o noua recolta, fiind necesara cumpararea de noi seminte de la Monsanto. Insa cea mai mare ingrijorare o starneste printre agricultori “efectul terminator”, caci prin polenizare si plantele normale capata noile “proprietati”. Iar co-proprietara a brevetului acestei napaste este guvernul SUA.

La noile plante este vorba si de folosirea anumitor virusuri si bacterii in crearea lor, fara a stii exact ce urmari are consumul acestora asupra organismului uman. Mai apare insa si o alta problema, folosirea markerului antibiotic, o gena rezistenta natural la un anumit antibiotic, pentru a putea testa mai tarziu daca grupul de gene dorit este exprimat. Aceasta chestiune au inceput s-o studieze la modul foarte serios unii cercetatori medicali deoarece s-a constatat ca de cand a inceput aceasta practica, eficienta antibioticelor asupra infectiilor la om este din ce in ce mai mica …

Cei de la Monsanto au brevetat de asemenea o gena care cauzeaza cancerul de san, astfel incat multor cercetatori care cautau tratamente pentru aceasta boala nu li s-a mai permis sa foloseasca acea gena in cercetarile lor decat in schimbul unor mari sume de bani.

Mai trebuie mentionata concentrarea productiei alimentare in mainile unui din ce in ce mai mic numar de corporatii. Dispare diversitatea reala … Ca si in cazul bancilor, avem de a face cu multe etichete dar putini stapani. 80% din produsele de carne de vita sunt procesate de doar 4 companii. Aproape toate semintele vin de la 4 conglomerate. Aceeasi tendinta o are si comertul cu amanuntul. Hipermarketurile s-au dezvoltat odata cu toata aceasta revolutie verde si nu este o coincidenta. Se estimeaza ca in scurt timp toate alimentele la nivel mondial sa fie controlate de cel mult 6 distribuitori.

Se doreste extinderea biotehnologiei si la regnul animal. Asta ca sa fie dezastrul cat mai mare. Daca de exemplu s-ar elibera in mediu doar 60 de somoni modificati genetic, toata populatia salbatica ar dispare in maxim 40 de generatii. Inchipuiti-va o planeta intreaga de brevete a tot ce este viu, toate ale lor.

Trei tipuri de cereale modificate genetic, marca Monsanto, sunt toxice⁹⁷

Un studiu publicat in Jurnalul International al Stiintelor Biologice demonstreaza toxicitatea a trei feluri de cereale modificate genetic obtinute de la compania americana de seminte Monsanto, a anuntat vineri, 11 decembrie, Comitetul pentru Cercetari Independente si Informatii asupra Ingineriei Genetice (Criigen, conform Caen), care a participat la acest studiu.

"Pentru prima data in lume, am dovedit ca organismele modificate genetic nu sunt nici suficient de sanatoase, nici potrivite pentru a fi comercializate. [...] Pentru toate cele trei organisme modificate genetic, de fiecare data cand sunt consumate, rinichii si ficatul, care sunt principalele organe ce reactioneaza la intoxicarea cu hrana chimica, au avut probleme", a indicat Gilles-Eric Séralini, membru expert in Comisia pentru Reevaluarea Biotehnologiei, comisie creata de Uniunea Europeana in anul 2008.

Cercetatorii Caen si cei ai Universitatii Rouen, impreuna cu cercetatorii Criigen, s-au bazat in analizele lor pe datele furnizate de Monsanto catre autoritatile din domeniul sanatatii, furnizate pentru a obtine permisiunea de comercializare, dar acesti cercetatori au ajuns la concluzii diferite dupa noile calcule statistice. Conform spuselor profesorului Séralini, autoritatile din domeniul sanatatii s-au multumit a citi doar concluziile prezentate de Monsanto si nu au facut cercetari in acest domeniu. Cercetatorii au reusit sa obtina permisiunea pentru o documentare completa in urma unei decizii juridice.

"Testele efectuate de Monsanto, numai pentru o perioada de 90 de zile, sunt clar insuficiente si irelevante pentru a determina daca organismele modificate genetic cauzeaza boli cronice. De aceea cerem efectuarea unor teste pentru o perioada de cel putin doi ani", a explicat unul dintre cercetatori. In consecinta, acestia cer interzicerea importului si cultivarii organismelor modificate genetic.

Aceste trei organisme modificate genetic (MON810, MON863 si NK603) "sunt aprobate pentru consumul lor de catre animale si om in Uniunea Europeana si in special in Statele Unite", subliniaza profesorul Séralini. "MON810 este singura dintre cele trei care este cultivata in anumite tari din Uniunea Europeana (in special in Spania); celelalte sunt importate", a adaugat acesta. O intalnire a ministrilor Uniunii Europene, despre MON810 and NK603, este programata a avea loc luni.

Porumbul modificat genetic imbolnaveste ficatul si rinichii⁹⁸

Animalele hranite cu porumb modificat genetic au ajuns sa aiba probleme cu ficatul si rinichii in doar trei luni.

Aceasta realitate a iesit la iveala dupa ce o firma americana, Monsanto, care a facut experimentul, a fost obligata de Greenpeace sa isi publice rezultatele, relateaza Daily Mail⁹⁹. Acestea au fost studiate de oamenii de stiinta francezi, din cadrul Universitatii Caen, care au ajuns la concluzia ca cele cateva soiuri de porumb modificat genetic influentasera in rau starea de sanatate a cobailor care fusesera hraniti astfel.

Mai grav este ca trei dintre soiurile testate sunt cultivate la scara mare in SUA, iar un al patrulea se intalneste in Europa, mai cu seama in Spania. Potrivit cercetatorilor, ficatul si rinichii rozatoarelor au fost afectate in mod semnificativ.
Fiecare dintre soiurile testate a avut ca urmare concentratii neobisnuite de hormoni in sangele si urina cobailor, ceea ce sugereaza ca organele amintite nu functionau corespunzator.

Femelele cobai hranite cu unul dintre soiurile de porumb modificat genetic aveau un nivel mai mare al zaharului din sange si un nivel ridicat al trigliceridelor, dupa cum se mentioneaza in raportul publicat in International Journal of Microbiology.

Analiza conchide: "aceste substante nu au facut niciodata parte din dieta oamenilor sau a animalelor, iar de aceea consecintele asupra sanatatii pentru cei care le consuma, mai ales pe termen lung, nu poate fi cunoscuta".