De-crearea si virtualizarea lumii reale prin tehnica o cale spre sfarsitul ei? Abordare tehnica, socio-economica si duhovniceasca a utilizarii documentelor electronice si a tehnicii fara granite morale Autori

Anexa 6 - Efectele nocive ale televizorului

Studiu: 120 de minute petrecute în faţa unui ecran de televizor sau de calculator au efecte dramatice asupra psihicului unui copil. Despre violenta din desenele animate¹⁰⁰

Calculatorul sau privitul la televizor reprezintă recompensa pe care majoritatea copiilor o primesc din partea adulţilor. Evadarea în lumea de dincolo de ecran are însă efecte nebănuite asupra psihicului unui copil, avertizează specialiştii. Potrivit unui studiu recent, mai mult de 120 de minute petrecute zilnic în faţa monitorului unui computer sau televizorului provoacă copiilor traume psihologice, informează ediţia electronică a publicaţiei britanice Daily Mail. Efectele negative ale privitului excesiv la tv nu pot fi şterse şi nici compensate de exerciţiile fizice, susţin realizatorii studiului.

Cercetarea, realizată pe un eşantion de 1.000 de copii cu vârste între 10 şi 11 ani, arată că un copil ţinut departe de telecomandă este un copil mai fericit decât cel care are televizorul sau calculatorul la discreţie.

Dr. Angie Page de la Centrul de Sport, Nutriţie şi Sănătate al Universităţii din Bristol şi autor al studiului recomandă limitarea timpului petrecut de către un copil în faţa unui monitor sau ecran de televizor la maximum două ore pe zi. Mai mult, cercetătoarea susţine că, indiferent dacă un copil face sau nu mişcare, el este victima calculatorului sau a televizorului, datorită efectelor pe care acestea le au asupra psihicului.

“Am descoperit că un copil poate suferi traume psihice, chiar dacă face mişcare în aer liber. Copiii trebuie încurajaţi să aibă activităţi fizice şi să-şi reducă timpul petrecut în faţa computerului sau a micului ecran”. Sigur, este greu să-i spui unui copil: «Ajunge cu televizorul», susţine dr. Page, dar “privitul timp de patru – cinci ore la televizor sau la calculator este nociv”. Cercetarea, efectuată pe eşantionul sus-menţionat, a relevat că minorii au la dispoziţie între programul de şcoală şi ora de culcare un timp liber de patru – cinci ore în medie, timp pe care şi-l petrec în faţa unui ecran. În acest caz, “limitarea timpului de vizionare la jumătate nu este de neconceput”, susţine dr. Page.

“Sunt puţine desenele animate care educă. De regulă, ele creează o stare de irascibilitate, de nervozitate sau chiar de depresie. Luăm bine-cunoscutele personaje Tom şi Jerry. Sunt copii care se bucură atunci când motanul Tom ia bătaie, dar de cele mai multe ori aceste conflicte între cele două personaje le provoacă celor mici starea de depresie”, a declarat pentru gândul Lena Rusti, psihoterapeut.

Campionii violenţei animate

Potrivit studiului “Măsurarea gradului de violenţă prezent în programele audiovizualului românesc”, realizat de Centrul de Studii Media şi Noi Tehnologii de Comunicare (CSMNTC), realizat în ianuarie 2009, violenţa fizică apare frecvent în programele de desene animate. Cercetarea a monitorizat posturile Cartoon Network, Jetix (actual Disney Channel, n.r.) şi Minimax timp de o săptămână (13 – 19 octombrie 2008).

Conform cercetării, Cartoon Network era cel mai violent post de televiziune pentru copii dintre cele trei analizate: Cartoon Network, Jetix şi Minimax. Astfel, în programele Cartoon Network, în perioada monitorizată, s-au înregistrat 673 de acte de violenţă, la Jetix – 533 de acte de violenţă, iar la Minimax – 317. În ceea ce priveşte numărul de acte de violenţă per emisiune, cel mai violent canal era Jetix, urmat de Cartoon Network şi Minimax.

Aceasta se explica, potrivit autorilor studiului, şi prin faptul că Jetix avea cele mai lungi emisiuni (emisiunea medie – de 27 minute, faţă de 18 minute pe Cartoon Network şi 17 minute pe Minimax). Cartoon Network era cel mai violent canal, nu doar prin frecvenţa actelor de violenţă, ci şi prin durata acestora (atât în ceea ce priveşte durata medie a unui act, de 18 secunde, cât şi în ceea ce priveşte cel mai lung act de violenţă), în timp ce Minimax rămânea cel mai puţin violent sub ambele aspecte. La nivel general, predomina violenţa de tip fizic, în peste 50% dintre cazuri.

Singurul canal cu violenţa verbală majoritară a fost Minimax. Tot acesta a fost canalul cu cea mai multă violenţă de tip psihologic. În privinţa violenţei fizice, Cartoon Network se situa pe primul loc, iar Jetix, pe ultimul loc. Cea mai frecventă formă a violenţei fizice pe canalele de desene animate este “bătaia” (29%), urmată de “agresare/ ciocnire” (21%), “rănirea cu obiecte contondente” (10%) şi “rănirea cu arme de foc” (9%).

Studiu: Luaţi-i pe copii din faţa televizorului

Exerciţiile fizice dezvoltă minţi mai sănătoase¹⁰¹

(NaturalNews) Vreţi să creşteţi copii sănătoşi şi inteligenţi? Atunci nu le permiteţi să fie sedentari. Exerciţiile fizice, după cum reiese, fac mai multe decât să ajute corpul şi să ofere sănătate – exerciţiile fizice clădesc şi creiere mai sănătoase la tineri.

Acestea sunt noutăţile unui studiu publicat recent în Brain Research. Cercetătorii au folosit imaginile cu rezonanţă magnetică (MRI) pentru a măsura dimensiunea relativă a unor structuri specifice din creierele a 49 de copii, toţi cu vârste cuprinse între 9 şi 10 ani. Echipa de cercetători a descoperit că hipocampusul (parte a creierului din lobul temporal care joacă un rol important în memorie şi învăţare) tinde să fie semnificativ mai mare la copiii care aveau o formă fizică bună. Mai mult, copiii în formă au avut rezultate mai bune la un test de memorie în comparaţie cu tinerii de aceeaşi vârstă care nu sunt în formă fizică bună.

”Acesta este primul studiu pe care îl ştiu care a folosit măsurătorile MRI pentru a căuta diferenţele între creierele copiilor care sunt în formă fizică şi care nu sunt în formă. În afară de asta, face legătura dintre structurile cerebrale şi cogniţie”, Art Kramer, profesor de psihologie la Universitatea din Illinois şi director la Institutul Beckman, a spus într-o declaraţie către presă. Dr. Kramer a condus studiul cu doctorandul Laura Chaddock şi profesorul în kinetoterapie şi sănătate publică Charles Hillman.

Cercetătorii au redus la hipocampus căutările pentru că se ştie de mult timp că această sructură cerebrală este strâns implicată în învăţare şi memorie şi că un hipocamp mărit este asociat cu o mai bună performanţă cu privire la orientarea în spaţiu şi alte sarcini cognitive. Mai mult, cercetările precedente la adulţi mai în vârstă şi animale au arătat că exerciţiul fizic poate creşte dimensiunea hipocampului.

Pentru noul studiu, cercetătorii de la Universitatea Illinois au măsurat nivelurile de formă fizică ale copiilor prin urmărirea gradului de eficienţă pe care tinerii îl au în folosirea oxigenului în timp ce aleargă pe banda electrică. „Copiii care aveau o formă fizică bună au fost mult mai eficienţi decât copiii mai puţin în formă în utilizarea oxigenului”, a spus Dr. Kramer.

Atunci când cercetătorii au analizat informaţiile MRI despre subiecţii tineri, au descoperit că tinerii cu formă fizică bună au tendinţa să aibă un hipocamp cu volum mai mare. De fapt, această parte a creierelor aflate în formă fizică bună era cu 12 procente mai mare, comparativ cu dimensiunea totală a creierului, faţă de hipocampul copiilor care nu erau în formă fizică bună. Mai mult, copiii care aveau o formă fizică mai bună au avut rezultate mai bune la teste de memorie relaţională (capacitatea de a-ţi aminti şi integra tipuri variate de informaţie) decât copiii mai „sedentari”.
”Copiii cu o formă fizică mai bună au avut rezultate mai bune la testul de memorie relaţională, aceştia aveau hipocampul cu un volum mai mare şi, în general, copiii cu hipocampul mai mare au avut o memorie relaţională mai bună”, a concluzionat Dr. Chaddock în declaraţia pentru presă.

Ştiam că experienţa şi factorii de mediu şi statutul socio-economic au un impact mare asupra dezvoltării creierului”, a adăugat Dr. Kramer. „Dacă ai gene leneşe de la părinţii tăi, nu poţi face cu adevărat ceva în privinţa aceasta şi nu este uşor să faci ceva cu privire la statusul economic. Dar iată ceva ce putem face.”

Pe scurt: încurajându-i pe copii să iasă din casă şi să practice sporturi, de exemplu ciclism, sau să fie pur şi simplu activi din punct de vedere fizic pot avea un efect important asupra dezvoltării creierului şi chiar a inteligenţei.

Anexa 7 - Eliminarea banilor lichizi este pe cale de a deveni realitate

Suedia ar putea fi prima ţară fara bani lichizi¹⁰²

Suedia este pe cale să se transforme într-o societate care nu mai lucrează cu bani lichizi, relatează „The New American". Plata cu cardul devine aproape normă, iar guvernanţii de la Stockholm încurajează cetăţenii să nu mai folosească bani lichizi ca să evite jafurile. Şoferii de autobuz au renunţat să mai vândă bilete pasagerilor pentru că au fost ţinta mai multor furturi.

Pasagerii mijloacelor de transport public pot utiliza cardul bancar sau telefonul mobil la urcare. Numeroşi oficiali de la Stockholm fac presiuni ca operaţiunile de plată să nu mai fie făcute cu cash argumentând că „banii în mână" sunt legaţi de infracţionalitate şi de „economia gri". Şi sindicatele susţin ideea unei Suedii fără bani lichizi.

„Dacă putem reduce volumul tranzacţiilor cu bani în numerar, noi, băncile, şi ­populaţia în general, vom contribui la diminuarea numărului de furturi", a declarat, pentru BBC, Marie Look, reprezentantă a sindicatului funcţionarilor din bănci.

„Nu este deloc practic să umbli cu monede şi bancnote. E mai bine să scapi de ele. Suedia ar putea fi prima ţară care renunţă la cash", comenta pe un blog Bjorn Ulvaeus, membru al celebrei trupe „ABBA". Renunţarea la bani lichizi are însă nevoie de mai mulţi ani de tranziţie.

O astfel de decizie va distruge reţelele de cerşetorie, obişnuinţa bacşişului lăsat la restaurant, dar va duce şi la concedierea unor funcţionari care lucrează la ghişeele băncilor sau la casieriile diverselor instituţii.

Inca un pas spre epoca fara bani lichizi: e-moneda¹⁰³

V-aţi săturat de mărunţiş? Vreţi ca zornăitul monedelor din buzunare să dispară? Avem soluţia. Nu, nu este o ofertă de finanţare. Este... e-moneda.

Politicianul Benjamin Disraeli, fost premier al Marii Britanii, spunea, odată: "Schimbarea e inevitabilă. Schimbarea este constantă". Probabil că se plângea de zornăitul monedelor din buzunare. Nimic nu ne displace mai mult decât să ne încărcăm buzunarele cu zornăitorii bănuţi, foarte folositori, de altfel, în anumite situaţii.

Din această nevoie a apărut e-moneda. Gândiţi-vă la ea ca fiind un portmoneu digital, care stochează o reprezentare digitală, fireşte, a anumitor sume de bani. Cum funcţionează? Nimic mai simplu: când ai nevoie să cumperi ceva, selectezi preţul, apeşi butonul SEND şi banii sunt trimişi către unitatea corespondentă deţinută de comerciant.

Acest dispozitiv este prevăzut cu un display LCD de dimensiuni reduse, câteva butoane şi un transceiver pe infraroşu. Întreaga "maşinărie" funcţionează graţie unei baterii pe bază de litiu, evident, de mărimea unei monede.