De-crearea si virtualizarea lumii reale prin tehnica o cale spre sfarsitul ei? Abordare tehnica, socio-economica si duhovniceasca a utilizarii documentelor electronice si a tehnicii fara granite morale Autori

Anexa 4 - Ingineria genetica si inteligenta artificiala – un spatiu al experientelor infricosatoare

Cercetatorul Ray Kurzweil: Bazandu-ne pe stiinta, in 20 de ani vom putea fi nemuritori ⁹⁰

Cercetatorul Ray Kurzweil afirma ca oamenii ar putea deveni nemuritori in mai putin de 20 de ani, datorita nanotehnologiei si a unei intelegeri crescande a modului in care functioneaza organismul.

Americanul de 61 de ani, cel care a anticipat descoperirea noilor tehnologii, afirma ca studiile asupra genelor noastre precum si dezvoltarea tehnologica sunt din ce in ce mai avansate. 

Conform spuselor sale, teoretic, datorita cresterii intelegerii noastre, nanotehnologiile capabile sa inlocuiasca multe dintre organele noastre vitale ar putea fi disponibile intr-o perioada de 20 de ani.

Ray Kurzweil adauga faptul ca, cu toate ca afirmatiile sale pot parea fortate, pancrease artificiale si implanturi neuronale deja sunt disponibile.

Kurzweil denumeste teoria sa Legea Rezultatelor Accelerate. In articolul sau din The Sun, el afirma: “Atat eu cat si multi alti cercetatori suntem convinsi ca in maxim 20 de ani vom avea mijloacele pentru a ne reprograma softurile vechi ale organismelor noastre pentru a sari peste si apoi pentru a reversa imbatranirea. Atunci, nanotehnologia ne va ajuta sa fim nemuritori.“

“In cele din urma, nanobotii vor fi capabili sa inlocuiasca chiar si celulele sangelui si sa faca acest lucru de mii de ori mai eficient.“

“In 25 de ani vom putea alerga la Olimpiada timp de 15 minute fara sa ne pierdem suflarea, sau sa ne scufundam in ocean ore intregi fara oxigen.“

“Victimele atacurilor cardiace - cei care nu au profitat de gata disponibilele inimi bionice - vor conduce calm până la chirurg pentru o operaţie minoră, în timp ce sangviboţii lor îi vor ţine în viaţă.”

“Nanotehnologia ne va extinde capacităţile mentale astfel încât vom putea să scriem un roman în numai câteva minute.“

“Dacă vom dori să intrăm în realitatea virtuală, nanoboţii vor închide semnalele creierului şi ne vor duce oriunde vrem. Sexul virtual va deveni banal. Iar în traiul de zi cu zi, personaje holografice ne vor apărea în minte pentru a ne explica ce se întâmplă.“

“Aşa că putem să aşteptăm cu nerăbdare o lume în care oamenii vor fi cyborgi, cu membre şi organe artificiale.“

Intr-un alt articol se afirma nici mai mult nici mai putin ca:

Bogatii ar putea evolua intr-o specie complet diferita⁹¹.

Cei mai bogati oameni ai planetei ar putea evolua intr-o specie complet diferita in viitor, gratie biotehnologiei si ingineriei genetice, a afirmat futurologul american Paul Saffo.

Cei bogati ar putea deveni cyborgi in viitor.

Paul Saffo, din San Francisco, afirma ca, in viitor, oamenii vor putea sa-si schimbe organele interne bolnave sau imbatranite cu altele noi, sa aiba acces la medicamente adaptate si sa foloseasca cercetarile genetice pentru a sti din timp daca sufera de vreo boala ereditara.

Conform spuselor sale, lumea viitorului va reprezenta o fuziune intre biologie si tehnologie, unde munca va fi efectuata de roboti, masinile se vor conduce singure si organele artificiale vor fi mai bune decat cele reale.

Comentariile lui Saffo vin la cateva saptamani dupa ce omul de stiinta Ray Kurzweil afirmase ca nemurirea se afla la doar 20 de ani distanta, multumita vitezei cu care avanseaza cercetarile in nanotehnologie.

Dar Saffo afirma ca numai oamenii foarte bogati vor avea acces la aceste progrese. Si, astfel, evolutiile pot conduce la o separare a claselor, care va face ca super-bogatii sa evolueze intr-o specie complet diferita, care ii va lasa in urma pe cei mai putin instariti.

“In 1980, a aparut computerul personal si astfel a schimbat lumea. In 1990 a aparut internetul. Urmatoarea mare inventie care va intra in viata noastra va fi reprezentata de roboti“, a afirmat el catre Sunday Times.

“S-ar putea sa descoperim ca suntem total dependenti de aceste insecte electronice si ca nici macar nu suntem constienti de aceasta dependenta, pana cand nu se strica ceva.“

 “Cateodata ma intreb daca cei bogati pot trai, ca medie, cu 20 de ani mai mult decat cei saraci. Mai sunt 20 de ani pentru a castiga bani si a face economii. Ganditi-va la bogatia si la puterea si la avantajele pe care le transmiteti copiilor dumneavoastra.“

Comentarii:

Ray Kurzweil mai afirma ca:

“Evolutia biologica este prea inceata pentru specia umana. In urmatoarele cateva decade va fi lasata in mizerie.” si: “Pana in 2020 va fi un singur guvern mondial “

In februarie 2009, Kurzweil, considerat un “stalp” al transumanismului, a anuntat crearea Singularity University⁹², in cooperare cu Google si NASA Ames Research Center⁹³. Universitatea se autodefineste a avea misiunea de a pregati lideri capabili sa inteleaga avantajul folosirii tehnologiilor si care sa faciliteze aplicarea lor.

Adept new age, propovaduieste in cartea sa The Singularity is Near , o noua religie bazata pe respectul reciproc intre formele de viata si pe respectul cunoasterii.

Care este legatura dintre noua ordine mondiala si promovarea de catre oamenii de stiinta sau industria muzicala si a filmului, a conceptului de om nou, evoluat, robotizat? In primul rand se accepta astfel tehnologia implanturilor de orice fel, deci automat si a viitoarelor cipuri. Castigandu-se incredera maselor ca stiinta ii va face super oameni vor ajunge in final ca prin tehnologie sa-i faca sclavi controlabili si manipulabili. Si nu in ultimul rand, totul apartine unui concept mai larg, acela ca omul nu este creatia lui Dumnezeu si toate cele ce le stim din Facerea, ci produsul unui hazard al evolutiei, o fiinta oarecare inconjurata de creaturi extraterestre superioare si initiati illuminati. O fiinta care nu prin rugaciune la Creator isi poate rezolva problemele ci prin stiinta si prin fortele proprii pe care invata sa le dezvolte indrumati fiind de maestrii.

Iar aceasta noua “speranta” a acestei forme a nemuririi, aduce o ratacire in plus: aceasta viata, pe acest pamant, este tot ceea ce conteaza si trebuie s-o lungim la infinit. Nimic despre suflet. Nimic despre inviere. Nimic despre Judecata.

Raymond Kurzweil (cercetator), Sergey Brin (co-fondator Google) si viitorul om-robot⁹⁴

Sergey Brin, co-fondatorul Google, a devenit jumătate maşină, jumătate om. Aproape 40 de oameni au văzut cu ochii lor acest fapt. Sfârşitul lumii este inevitabil, dar nu ca-n filme. Minţi ilustre pregătesc renaşterea omenirii într-o cu totul altă formă: simbioza cu roboţi şi tehnologii integrate.

"Vom transcende limitările biologiei umane!... Vreau să trăiesc sute de ani şi să readuc oameni la viată, printre care şi pe tatăl meu... Asta înseamnă să fii uman, să-ţi depăşeşti limitele." Spune Raymond Kurzweil inventator şi purtător de cuvânt al Singularity.

Transformarea lui Brin în semi-robot a avut loc în primăvara acestui an. Aproape 40 de oameni prezenţi la un curs NASA de la Universitatea Singularity, sponsorizată de Google, au asistat live la "minune", scrie The New York Times.

În timp ce versiunea în carne şi oase a lui Brin a stat la kilometri depărtare, lângă un computer capabil să dirijeze de la distanţă un robot, un ecran cu roţi ataşate afişa imaginea strălucitoare a feţei lui Brin. BrinBotul, cum a fost denumit, s-a supus comenzilor stăpânului său uman şi s-a plimbat printre grupurile de oameni, vorbindu-le despre Google şi despre alte subiecte, printr-un sistem de videoconferinţă.

BrinBotul nu a fost ceva spectaculos. Avea un design rudimentar, fără aspect sofisticat, reprezentând un amestec de tehnologii integrate. Totuşi, a dat oamenilor o idee despre viitor, dar şi despre momentul de peste câteva decenii sau mai puţin, când o inteligenţă superioară va domina, iar viaţa va lua o formă pe care nu o putem înţelege sau prezice în situaţia noastră actuală, limitată. În acel moment, fiinţele umane şi maşinile vor convieţui atât de natural, încât boala, bătrâneţea sau chiar moartea vor fi doar amintiri.

Unii dintre cei mai inteligenţi şi mai bogaţi oameni din Silicon Valey au împărtăşit această presupunere. Aceştia cred că tehnologia poate rezolva bolile mondiale, dar va şi permite oamenilor să deţină controlul asupra procesului evoluţionist. Cea mai cunoscută companie din Silicon Valley, Google, lucrează zilnic la crearea unui creier gigantic care să înglobeze atât de multă inteligenţă încât să o eclipseze pe cea umană.

Singularitatea tehnologică este un concept din futurologie care se referă la implicaţiile pe care în general le are progresul  tehnico-ştiinţific foarte accelerat pentru specia umană şi ceea ce înţelegem prin om.

Universitatea Singularity este o instituţie academică din Silicon Valley (SUA) al cărei program educaţional se concentrează pe dezvoltarea de noi tehnologii avansate. Printre co-fondatorii şi sponsorii Singularity se numără NASA şi Google. Mii de studenţi din toată lumea se bat pe cele 80 de locuri la cursurile de 10 săptămâni, care costă 25.000 de dolari. Seminariile cu liderii tehnologiei tratează nanotehnologie, inteligenţă artificială, energie, biotehnică, robotică şi programare.

Nu toţi cercetătorii sunt adepţii acestei viziuni revoluţionare. Mulţi militanţi pentru mediu condamnă eforturile de a manipula natura, iar unele grupuri religioase văd singularitatea drept o versiune a „Frankenstein", în care oameni se joacă de-a Dumnezeu. În plus, chiar şi unii tehnologi se tem de o inteligenţă artificială care ar subjuga omenirea.

Unii dintre adepţii singularităţii descriu un viitor în care specia umană va fi împărţită în două: Deţinătorii, care au inteligenţă superioară şi pot trăi sute de ani, şi Nondeţinătorii, care sunt încă blocaţi în formele antice, corporale de existenţă, pentru că noua etapă a omenirii poate depăşi nivelul de înţelegere al multor oameni.

La sfârşitul lunii august, Kurz­weil va începe un turneu multimedia prin SUA, pentru a promova „Omul transcendental", un documentar despre principiile şi viaţa sa. Alt proiect de-al său, „Singularitatea este aproape: o poveste adevărată despre viitor", a început deja să aibă succes în cadrul festivalurilor. Filmul este povestea unei fiinţe virtuale, Ramona, care treptat  devine din ce în ce mai umană.

Kurzweil a fost un copil-minune, a uimit audienţa în 1965, la 17 ani, când a inventat un computer care compunea muzică. Peste câţiva ani, în facultate, a dezvoltat un soft care căuta cea mai bună facultate pentru liceeni.

Invenţiile mai cunoscute ale lui Kurzweil sunt sistemul de scanare care converteşte textul în discurs şi care permite orbilor să citească texte normale, dar şi tastaturile sofisticate cu recunoaştere a vocii.

Kurzweil şi-a început activitatea prosingularitate în 1980, când a realizat că unele informaţii tehnologice se îmbunătăţeau la rate previzibile şi exponenţiale. „În 25 de ani, un dispozitiv atât de puternic ca un smartphone de astăzi va fi de mărimea unei celule sanguine", a spus el.

Singularitatea nu este un concept nou. În anii '50, John von Neumann, matematician, a vorbit despre singularitate, un eveniment în care tehnologia ar schimba cursul evoluţiei umane. În 1993, Vernon Vinge, autor SF, programator şi profesor de matematică, a scris o lucrare de cercetare numită „Următoarea singularitate tehnologică: Supravieţuirea într-o eră post-umană".

„În 30 de ani, vom avea mijloacele tehnologice pentru a crea inteligenţă superioară celei umane. La scurt timp după aceea, era umană se va sfârşi", a spus Vinge. În „Singularitatea este aproape", Kurzweil a spus că progresul tehnologic din acest secol va fi de 1.000 de ori mai mare decât cel din secolul trecut. A scris despre creaturi microscopice care vor fi înglobate în corpul uman pentru a repara celulele.  Premisa de bază a singularităţii răspunde insecurităţii oamenilor cu privire la viteza schimbărilor tehnologice şi sociale în era calculatoarelor. Kurzweil este de părere că PC-urile şi internetul au schimbat societatea mult mai rapid decât electricitatea, telefonul sau televiziunea, iar următorul salt imens va apărea când industriile, precum medicina sau energia vor începe să se dezvolte ca domeniul IT.

Această fază va avea loc când vom învăţa să manipulăm mai eficient ADN-ul şi când vom avea computere capabile să înlocuiască creierul uman. Până în anii 2030, cei mai mulţi oameni vor fi capabili să atingă nemurirea mintală, a prezis Kurzweil. Totuşi, nu toţi adepţii mişcării sunt atât de optimişti.

Şcoala inovaţiei

Peter H. Diamandis, de 49 de ani, este un susţinător fervent al singularităţii şi un expert în tehnologie, cunoscut pentru rolul său în turismul spaţial.
Într-o conferinţă recentă la Universitatea Singularity, a ţinut un discurs cu care a şocat studenţii. „Scopul meu este să trăiesc 700 de ani şi vorbesc serios", a spus el.

„Nu cred că se pune problema dacă se va întâmpla, ci cum se va întâmpla. Noi avem o şansă decentă, dar pentru copiii care se vor naşte, va fi doar o chestiune de alegere", a spus Diamandis.

Kurzweil şi Diamandis inspiră studenţii să dezvolte proiecte care „să schimbe vieţile a miliar­de de oameni". Diamandis speră că universitatea va crea o reţea de absolvenţi îndrăzneţi şi inteligenţi, care să îşi pună ideile în acţiune. Fondatorii au dezvoltat o selecţie riguroasă a candidaţilor. Mai mult de 1.600 de oameni au aplicat pentru 40 de locuri în primul an al proiectului.

Devin Fidler, un fost student, are o companie care lucrează la invenţia unui aparat portabil ce va permite constructorilor să ridice o casă, strat cu strat. Astfel de tehnologii ar elimina costurile de producţie.

Robin Tedder, un scoţian bogat care deţine o podgorie, spune că a aflat de Universitatea Singularity de pe internet.

„Nu m-am gândit nici un moment că ar putea fi o păcăleală. M-am uitat la oamenii implicaţi şi mi-am dat seama că e o afacere bună. Acum, privind în urmă, constat că raportul calitate-preţ a fost excelent", a spus Tedder.

Participanţii vin din toată lumea: John Mauldin, autor de bestseller-uri, Stephen Long, director de cercetare la Departamentul de Apărare, Fernando A. de la Viesca, CEO la firma argentiniană de investiţii TPGG Financial, Eitan Eliram, director new-media al biroului premierului israelian, Guy Fraker, director în inovaţie la State Farm Insurance şi alte nume mari.

„Ce vrem de fapt este să ameliorăm consecinţele nedorite", a spus Fraker. El speră că în viitor oamenii vor avea la dispoziţie modalităţi de evitare a catastrofelor. De exemplu, este încrezător în faptul că în curând se vor putea devia uraganele.

Daniel T. Barry, profesor la Universitatea Singularity, ţine cursuri despre costurile în scădere ale tehnologiei robotice şi despre cum ele vor intra în sfera privată. Barry are acasă un robot care poate lua pizza de la persoana care o livrează, apoi plăteşte şi duce mâncarea în bucătărie.

Hessel descrie un viitor radical diferit, în care oamenii îşi vor crea animale de companie hibride, cu părţi de animale şi părţi din plante, sau în care indivizii vor cultiva obiecte necesare, precum scaune sau mese. Hessel crede că oamenii vor folosi diverse tehnici pentru a crea carne, decât să o ia din animale moarte. „Asta se va întâmpla când vom prelua controlul asupra codului vital. Mai avem puţin până acolo".

Sonia Arrison, unul dintre fondatorii Singularity University, scrie o carte despre longevitate, „100 plus", în care spune că oamenii pot să îşi mărească speranţa de viaţă cu cel puţin 20 de ani. Arrison este de părere că lucrarea sa şi universitatea sunt încercări de a pregăti oamenii pentru inevitabil.

„Într-o zi ne vom trezi şi vom spune: 'Uau, pot să îmi regenerez un rinichi»' Se va întâmpla brusc, iar rolul acestei universităţi este să pregătească oamenii."

Willian Bainbridge, de la Fundaţia Naţională de Ştiinţă, este de partea scepticilor.

„Cred că suntem într-un moment în care progresul va fi mai dificil în multe domenii. Nu ar trebui să ne bazăm predicţiile pe ceea ce s-a întâmplat în trecut",  a spus el. Luna trecută, un concern biotehnic, Synthetic Genomics, a anunat că a creat un genom de bacterie de la zero. J. Craig Venter, un pionier în acest domeniu, a spus că este „prima replică a unei specii de pe planetă care are părinte un computer".

Steve Jurvetson, director la Synthetic Genomics, spune că astfel de progrese îl fac să fie încrezător în progresul biocombustibililor şi vaccinurilor. Totuşi, se teme că asemenea tehnologii ar  fi folosite maliţios.

Inteligenta artificiala este (aproape) realitate⁹⁵

Un computer care gandeste ca un bebelus; poate parea putin, dar reprezinta un mare pas inainte catre inteligenta artificiala. In luna martie a anului trecut, un software dezvoltat de Selmer Bringsjord, de la Rensselaer Polytechnic Institute din Troy (Statele Unite) a reusit sa treaca cu brio un test utilizat de psiholigi pentru a identifica varsta la care un copil dezvolta o modalitate de gandire adulta, adica invata sa se identifice cu cei din jur, cum fac adultii.

Este vorba despre asa-numitul "false belief test" (testul falsei convingeri) si decurge astfel: subiectul examinat este pus sa urmareasca un film in care un copil ascunde un obiect intr-un sertar si apoi iese din incapere; in acel moment apare mama, care scoate obiectul din sertar si il pune in alta parte. Incapabil sa vada lumea prin ochii protagonistului filmarii, un observator-copil are tendinta de a crede ca, odata reintrat in camera respectiva, copilul din film va cauta obiectul acolo unde l-a pus mama: adica el inca nu poate intelege ca ceea ce a vazut cu ochii lui poate fi diferit de ceea ce au vazut altii, aceasta abilitate fiind in mod normal dezvoltata intre 4 si 5 ani.