Drept comercial român lector Universitar Doctor: Ioana Nely Militaru

Participanţii la şedinţele adunării generale

La adunarea generală participă acţionarii, personal sau prin reprezentare. Acţionarii pot fi reprezentaţi de alţi acţionari, în baza unei procuri speciale. Procura specială poate fi dată şi altui coproprietar ,în următoarele cazuri:

- dacă acţiunea este nominativă şi devine proprietatea mai multor persoane, acestea vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultând din acţiune ,respective pentru a participa la şedinţele adunării generale;

- dacă acţiunea este la purtător şi aparţine mai multor persoane, acestea trebuie să desemneze un reprezentant comun.

Acţionarii care nu au capacitate legală şi persoanele juridice pot fi reprezentaţi prin reprezentanţii lor legali, care la rândul lor, pot da procură specială altor acţionari (art. 125 alin.2).
›Exercitarea dreptului la vot

Potrivit art. 120, acţionarii exercită dreptul lor de vot în adunările generale, proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă . Cu toate acestea ,actul constitutiv poate limita numărul voturilor aparţinând acţionarilor care posedă mai mult de o acţiune .

Există şi situaţii speciale în privinţa exercitării dreptului la vot:

1. în cazul acţiunilor grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste acţiuni, aparţine :

- uzufructuarului ,în adunările generale ordinare ;

- nudului proprietar,în adunările generale extraordinare .

2. în cazul acţiunilor asupra cărora sunt constituite garanţii reale mobiliare, dreptul de vot, aparţine

- proprietarului .

Legea instituie o interdicţie în privinţa exercitării dreptului de vot al administratorului şi anume ,,administratorii nu pot vota în baza acţiunilor pe care le posedă, nici personal ,nici prin mandatar, descărcarea gestiunii lor sau o problemă în care persoana sau administraţia lor ar fi în discuţie ( art.126 alin.2). Pot vota însă situaţia financiară anuală, dacă, deţinând cel puţin jumătate din participarea la capitalul social, nu se poate forma majoritatea legală fără votul lor.

La adunarea generală, acţionarii care posedă acţiuni la purtător au dreptul de vot numai dacă le-au depus la locurile arătate prin actul constitutiv sau prin înştiinţarea de convocare, cu cel puţin 5 zile înainte de adunare. Depunerea la timp a acţiunilor va fi constatată de către cenzori printr-un proces verbal. Actiunile vor ramane printr-un proces verbal. Actiunile vor rămane depuse cel mult 10 zile de la data adunării generale.

Acţionării indreptăţiţi sa exercite dreptul de vot (si celelalte drepturi )sunt cei înscrişi in evidenţele societăţi sau în cele furnizate de registrul indepedent privat al acţionarilor corespunzătoare datei de referinţă. Data de referinţă este stabilită de aministratorul unic sau consiliul de administraţie pentru acţionarii care au dreptul să fie înştiinţaţi şi să voteze în cadrul adunărilor generale. Această dată nu va depăşi 60 de zile înainte ziua la care adunarea generală este convocată pentru prima oară (art.123 alin. 2 ).

Acţionarul va trebui să se abţină de la deliberările privind operaţiunea în care ,are,fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane un interes contrar aceluia al societăţii (art. 127 alin.1). Nerespectarea acestei dispoziţii atrage răspunderea acţionarului de daunele produse societăţii, dacă, fără votul său,nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.

În sfârşit, dreptul de vot nu poate fi cedat. Astfel că, este nulă orice convenţie care priveşte exercitarea într-un anumit fel a dreptului de vot (art.128).
›Desfăşurarea şedinţei

Şedinţa adunării generale se va deschide de către prezedintele consiliului de administraţie sau de către acela care îi ţine locul, în ziua şi la ora arătate în convocare.

Adunarea generală va alege dintre acţionarii prezenţi, unul până la trei secretari.Secretarii au în cadrul adunării generale următoarele atribuţii :

- verifică lista de prezenţă a acţionarilor;

- indică capitalul social pe care îl reprezintă fiecare;

- indică procesul-verbal întocmit de cenzori, pentru constatarea numărului acţiunilor depuse;

- indică îndeplinirea formalităţilor cerute de lege şi de actul constitutiv pentru ţinerea adunării generale.

Adunarea generală are dreptul să decidă ca operaţiunile ce intră în competenţa atribuţiilor secretarilor să fie supravegheate sau îndeplinite de un notar public ,pe cheltuiala societăţii .

Procesul-verbal al şedinţei adunării generale va fi întocmit de către unul dintre secretari.

Preşedintele va desemna dintre funcţionarii societăţii unul sau mai mulţi secretari tehnici pentru a lua parte la executarea operaţiunilor prevăzute în sarcina celorlalţi secretari, aleşi iniţial de adunare.

Preşedintele şi unul dintre secretari vor semna un proces-verbal care constată îndeplinirea formalităţilor de convocare:

- data şi locul adunării generale;

- acţionarii prezenţi;

- numărul acţiunilor;

- dezbaterile în rezumat;

- hotărârile luate;

- declaraţiile făcute de ei în şedinţa la cererea acţionarilor (art.37 alin.).

La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum şi listele de prezenţă a acţionrilor .

Procesul-verbal va fi trecut în registrul adunării generale.

›Hotărârile adunării generale

Hotărârile luate de adunările generale,n limitele legii sau actului constitutiv, sunt obligatorii pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

Hotărârile vor fi executate numai după îndeplinirea formalităţilor ,care le face,în acelaşi timp, şi opozabile faţă de terţi:

1. hotărârile vor fi depuse în termen de 15 zile la oficiul registrului comerţului, pentru a fi menţionate în registru, după care

2. vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Dacă aceste hotărâri implică modificarea actului constitutiv, se va publica numai actul adiţional ce cuprinde textul integral al clauzelor modificate.

Anularea hotărârilor

În termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, hotărârile contrare legii sau actului constitutive pot fi atacate în justiţie de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se însereze în procesul-verbal al şedinţei acest lucru (132 alin. 2).

Dacă se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil ,iar cererea poate fi formulată şi de orice persoană interesată.

Acţiunea în anularea hotărârii adunării generale se va introduce la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are sediul societatea. Dacă au fost introduse mai multe acţiuni în anulare, ele pot fi conexate. Cererea se va judeca în camera de consiliu.

Pentru a fi opozabilă terţilor hotărârea irevocabilă de anulare va fi menţionată în registrul comerţului şi publicată în în Monitorul Oficial al României.

Instanţa, la cererea reclamantului, suspendă pe calea ordonanţei preşedenţiale, executarea hotărârii atacate, odată cu intentarea acţiunii în anulare. Preşedintele, încuviinţând suspendarea, poate oblige pe reclamant la o cauţiune. În termen de 15 zile de la pronunţare, se poate face recurs împotriva ordonanţei de suspendare.

›Retragerea din societate a acţionarilor

Dacă acţionarii nu sunt de acord cu hotărârile luate de adunările generale referitoare la schimbarea obiectului pricipal, la mutarea sediului sau la forma societăţii au dreptul să se retragă din societate.

Odată cu retragerea din societate acţionarii au dreptul să obţină de la societate contravaloarea acţiunilor pe care le posedă, la valoarea medie determinată de către un expert autorizat, prin folosirea a cel puţin două metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (E.V.S) ( art. 134).

Acţionarii, odată cu declaraţia de retragere, vor preda societăţii acţiunile lor (art. 134 alin. 3), pe care societatea le va dobândi în condiţiile art. 103 alin. 7.

................................................................................................................................................................................................................

►Administraţia societăţii pe acţiuni

Legea nr. 441/2006 a adus o serie de modificări substanţiale ale structurii consiliului de administraţiei al societăţilor pe acţiuni şi statutului administratorilor acestui tip de societăţi.

1. Crearea a două sisteme de administrare a societăţilor pe acţiuni: sistemul unitar şi sistemul dualist (ultimul, opţional):

A. Sistemul unitar (administrarea societăţii este realizată de consiliul de administraţie).

Notăm o serie de caracteristici ale acestuia:

- separaţie între funcţia neexecutivă, de control (administrator neexecutiv) şi cea executivă (directori) – separaţie obligatorie, în cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de audit;

- consiliul de administraţie are o serie de competenţe de bază care, pe de o parte, nu îi pot fi retrase prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale a acţionarilor1 şi pe care, pe de altă parte, consiliul nu le poate delega directorilor societăţii – art. 142 alin (2);

- în cazul delegării funcţiei executive către directori, administratorii neexecutivi constituie majoritatea în Consiliul de administraţie (art. 1381);

- noţiunea de director (un concept nou) reprezintă administratorul sau persoana din afara Consiliului de administraţie căreia i-au fost delegate din partea Consiliului de administraţie atribuţii de conducere a societăţii (noua lege înlocuieşte comitetul de direcţie - organ colegial, cu reguli stricte, rigide de întrunire şi luare a deciziei – cu directorii - activitate şi răspundere individuală, nu colegială – art. 143 alin. (5);

- număr minim de administratori (în cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare) – art. 137 alin. (2);

- prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale a acţionarilor se poate prevedea că unul sau mai mulţi membri ai consiliului de administraţie trebuie să fie independenţi (legea prevede, cu titlu exemplificativ, criterii de evaluare a independenţei administratorilor) – art. 1382

a) În domeniile de competenţă expres rezervate de lege în sarcina consiliului de administraţie adunarea generală poate interveni doar indirect, prin numirea sau revocarea administratorilor şi prin stabilirea, în acest fel, a componenţei consiliului de administraţie.

b) Crearea de comitete consultative în cadrul consiliului de administraţie (ex. comitet de audit, comitet de remuneraţie) – comitetul de audit este obligatoriu pentru societăţile supuse auditării; comitetul de audit include un administrator independent, aşadar societăţile supuse obligaţiei de auditare, aşadar consiliul de administraţie al societăţilor pe acţiuni obligate la auditare trebuie să aibă şi un administrator independent – art. 1402 - raporturile dintre societate şi administratori (directori sau administratori neexecutivi) sunt guvernate de regulile mandatului, neputându-se încheia pentru îndeplinirea acestui mandat un contract de muncă.

B. Sistemul dualist (administrarea societăţii este realizată de Directorat şi Consiliul de Supraveghere).

Notăm o serie de caracteristici ale acestuia:

i. Directoratul

- membrii directoratului sunt numiţi de consiliul de supraveghere; ei nu pot fi concomitent membri ai consiliului de supraveghere – art. 1532;

- membrii directoratului pot fi revocaţi oricând de către consiliul de

supraveghere, sau dacă se prevede astfel în actul constitutiv, de către adunarea generală a acţionarilor;

- asigură, în exclusivitate, conducerea societăţii pe acţiuni - art. 1532 alin. (1);

- exercită funcţia de reprezentare legală – art. 1533;

Poate avea calitatea de membru al comitetului de audit oricare dintre administratorii neexecutivi, dar legea impune ca măcar unul dintre ei să aibă „experienţă în aplicarea principiilor contabile sau în audit financiar.” (art. 1402 alin.2).

Termenul „experienţă” folosit de lege nu implică, în mod necesar, ca această persoană să aibă calitatea de auditor, expert contabil, întrucât sarcina comitetului de audit nu este cea de a realiza auditul intern sau de a întocmi situaţiile financiare, ci de a organiza activitatea de audit intern, audit financiar, raportând în acest sens şi formulând recomandări şi propuneri către Consiliul de Administraţie şi AGA, propuneri ce vor fondamenta decizia acestora de numire a auditorului financiar, de contractare a auditului intern, de alegere a măsurilor menite a îmbunătăţi performanţa economică a societăţii. Experienţa relevantă va fi apreciată de Consiliu în momentul numirii administratorului în poziţia respectivă, Consiliul urmând să informeze Adunarea generală a acţionarilor cu privire la alegerea sa.

Administratorii care vor forma comitetul pot fi remuneraţi suplimentar, în raport cu ceilalţi membri ai Consiliului de administraţie, pentru activitatea desfăşurată în cadrul acestui comitet (care nu constă în derularea activităţii de audit intern, ci în organizarea auditului intern şi financiar al societăţii, în monitorizarea şi raportarea către Consiliul de administraţie şi Adunarea generală a acţionarilor cu privire la activitatea şi concluziile auditorilor interni). Remuneraţia administratorilor este stabilită prin actul constitutiv sau prin hotărâre a Adunării generale, dar remuneraţia suplimentară (inclusiv pentru atribuţii în cadrul unui comitet) poate fi fixată şi prin decizie a Consiliului de administraţie.

Legea nr. 31/1990, în varianta anterioară adoptării Legii nr. 441/2006, prevedea că „Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziţiile referitoare la mandat şi de cele special prevăzute în această lege„ în consecinţă elementul de noutate al reglementării recent adoptate este extinderea acestui tip de contract la directori (insă, director în sensul legii 441/2006, administratori sau persoane din afara Consiliului de administraţie cu competenţe de conducere delegate de la Consiliul de Administraţie) .

Directorul general şi/sau alţi directori (dacă aceştia deţin atribuţii delegate din partea Consiliului de administraţie) vor încheia cu societatea un contract de administrare (management), contract încheiat nu pentru ca sunt cumulate două atribuţii de administrator şi de director general/director, ci pentru că funcţia de director general/director implică delegarea unor atribuţii din partea Consiliului de administraţie, care obligă la stabilirea unor raporturi caracterizate de principiul revocabilităţii.

ii. Consiliul de supraveghere:

- membrii consiliului de supraveghere sunt numiţi de către adunarea generală a acţionarilor - art. 1566 alin. (1);

- numărul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv, neputând fi mai mic de 3 şi nici mai mare de 11 - art. 1566 alin. (3);

- membrii consiliului de supraveghere pot fi revocaţi oricând de adunarea generală a acţionarilor - art. 1566 alin. (4);

- membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului art. 1538 alin. (1); în cadrul consiliului de supraveghere pot fi create comitete consultative (ex.: audit, remunerare, nominalizare); în cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare financiară, crearea unui comitet de audit în cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie –art. 153.

Efecte ale modificării regimului juridic al raporturilor între administratori/directori şi societatea comercială pe acţiuni Potrivit art. 1371 alin. 3, administratorii şi directorii, în sensul Legii nr. 31/1990 nu pot încheia cu societatea un contract de muncă pentru îndeplinirea mandatului, ci un contract de administrare/management.

Această modificare a regimului juridic atrage o serie de consecinţe în plan fiscal şi al modului de percepere/virare a contribuţiilor la sistemele de asigurări sociale.

►Auditul financiar ,auditul intern, cezorii

Precizări prealabile .Potrivit art.160 alin.1,situaţiile financiare anuale ale societăţilor comerciale ,care intră sub incidenţa reglementărilor contabile armonizate cu directivele europene şi standardele internaţionale de contabilitate vor fi audiate de către auditorii financiari –presoane fizice sau juridice ,în condiţiile Legii nr.31/1990 rep.În acest sens, Legea societăţilor comerciale distinge două aspecte :

- societăţile comerciale ,ale căror situa ţii financiare anuale sunt supuse ,potrivit legii ,auditului financiar.Societăţile comerciale vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România în acest scop.

- societăţile comerciale ale căror situaţii financiare nu sunt supuse ,potrivit legii ,auditului financiar.În acest caz ,adunarea generală ordinară a societăţilor comerciale vor hotărî contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor după caz .

›Desemnarea cenzorilor .La început ,cenzorii sunt aleşi de adunarea constitutivă (art.159 alin.1),iar după constituire vor fi numiţi de adunarea generală (art.162 alin.3).Societatea pe acţiuni va avea trei cenzor şi tot atâţea supleanţi ,dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare .În toate cazurile însă numărul cenzorilor trebuie să fie impar.

›Calitatea cenzorilor .Cenzorii pot fi acţionari ,cu excepţia cenzorului expert contabil sau contabil autorizat ,care poate fi terţ ce exercită profesia individual ori în forme asociative. Astfel,poate fi cenzor o persoană fizică sau o persoană juridică.

Dintre cenzorii societăţii pe acţiuni ,cel puţin unul dintre ei trebuie să fie contabil autorizat,în condiţiile legii sau expert contabil.

›Incompatibilităţi în raport de calitatea cenzorilor(art.161alin.2). Nu pot dobândi această calitate ,iar dacă au fost aleşi ,decad din mandatul lor :

a. rudele sau afinii până la al patrulea grad inclusiv sau soţii administratorilor ;

b. persoanele care primesc sub orice formă pentru alte funcţii decât aceea de cenzor ,un salariu sau remuneraţie de la administratori sau de la societate sau ai căror angajatori sunt în raporturi contractuale sau se află în concurenţă cu aceasta ;

c. persoanele care potrivit legii sunt incapabili sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă ,abuz de încredere ,fals,uz de fals ,înşelăciune ,delapidaremărturie mincinoasă ,dare sau luare de mită,precum şi alte infracţiuni prevăzute de Legea nr.31/1990 (persoanele cărora le este interzisă funcţia de administratorşi calitatea de fondator ,potrivit art.138);

d. persoanele care ,pe durata exercitării atribuţiilor conferite de această calitate ,au atribuţii de control în cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii publicecu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege .

›Mandatul cenzorilor. Mandatul cenzorilor este de 3 aniputând fi realeşi .Legea prevede ca cenzorii să-şi exercite persoal mandatul lor .

›Pierderea calităţii de cenzor. În caz de deces ,împidicare fizică sau legală , încetare sau renunţare la mandat a unui cenzor ,supleantul cel mai în vârstă îl înlocuieşte ( art.162 alin.1). Dacă în modul arătat numărul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii rămaşi numesc alte persoane în locurile vacante ,până la întrunirea celei mai apropiate adunări generale .Dacă nu mai rămâne în funcţie nici un cenzor, administratorii vor convoca de urgenţă adunarea generală ,care va proceda la numirea altor cenzori.

› Drepturile şi obligaţiile cenzorilor.Cenzorii au următoarele drepturi :

- să fie convocaţi la şedinţele consiliului de administraţie ( art.151 alin.5);

- să participe la adunările administratorilor fără dret de vot ( art.164 alin.2) ;

- să fie remuneraţi cu o îndemnizaţie fixă, determinată prin actul constitutiv sau de adunarea generală care i-a numit (art.161 alin.3);

- să li se acorde orice alte sume sau avantaje, pe lângă remuneraţie – ca şi administratorilor, numai în baza unei hotărâri a adunării generale ( art.153 alin.1) ;

- să obţină lunar de la administratori o situaţie despre mersul operaţiunilor ( art.164 alin.1).

Pentru îndeplinirea mandatului lor cenzorii au următoarele obligaţii ( art.154 alin.2 şi 3):

- să depună, înainte de preluarea funcţiei ,a treia parte din garanţia cerută pentru administratori. Sunt exceptaţi de la această obligaţie cenzorii experţi conabili sau contabili autorizaţi, dacă fac dovada încheieii asigurării de răspundere civilă profesională (art.159 alin.5) ;

- să supravegheze gestiunea societăţii ;

- să verifice • dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele ,

• dacă registrele sunt ţinute regulat,

• dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare ( art.163 alin.1). Referitor la obiectul acestor atribuţii de control şi asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunării generale un raport amănunţit (art.163 alin. 2). Situaţiile financiare anuale pot fi aprobate de adunarea generală numai dacă aceste sunt însoţite de raportul cenzorilor ,sau după caz, al auditorilor financiari ( art.163 alin.3).

Potrivit art. 163 alin 4,cenzorii sunt obligaţi :

- să facă, în fiecare lună şi pe neaşteptate,inspecţii casei şi să verifice existenţa titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societăţii sau au fost primite în gaj, cauţiune ori depozit;

- să convoace adunarea ordinară sau extraordinară ,când n-a fost convocată de administratori ;

- să ia parte la adunările ordinare şi extraordinare ,putând face să se insereze în ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare ;

- să constate regulata depunere a garanţiei din partea administratorilor ;

- să vegheze ca dispoziţiile legii şi ale actului constitutiv să fie îndeplinite de administratori şi lichidatori.

- să aducă la cunoştinţa administratorilor neregulile în administraţie şi încălcările dispoziţiilor legale şi ale prevederilor actului constitutiv pe care le constată;

- să aducă la cunoştinţa adunării generale cazurile considerate mai importante.

Cenzorilor le este interzis să comunice acţionarilor în particular sau terţilor datele referitoare la operaţiunile societăţii constatate cu ocazia exercitării mandatului lor (art.164 alin.3) .

›Modul de lucru al cenzorilor .Potrivit art 159 alin.3 ,,Cenzorii trebuie să-şi exercite personal mandatul lor. Cenzorii pot lucra ,împreună sau separat .

Cenzorii vor delibera împreună pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute de art.163 alin.2, iar în caz de neînţelegere cenzorii au dreptul să facă rapoarte separate ,cu obligaţia de a le prezenta adunării generale (art. 165 alin. 1).

Pentru toate celelalte obligaţii ,cenzorii au dreptul să lucreze separat (art.165 alin.2).Deliberările şi contestările făcute în exerciţiul mandatului lor ,cenzorii le vor trece într-un registru special.

›Răspunderea cenzorilor. Potrivit art.166 alin.1,,întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului ,,.Răspunderea cenzorilor este prin urmare contractuală .

Cenzorii răspund solidar faţă de societate ,potrivit art. 73 alin.1 :

- realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi ;

- existenţa reală a dividentelor plătite ;

- existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere ;

- exacta îndeplinire a hotărârilor adunării generale ;

- stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea ,actul constitutive le impun.

Acţiunea împotriva cenzorilor aparţine şi creditorilor societăţii ,care o vor putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului ,republicată (art. 73 alin.2).

Potrivit art. 155 alin. 1, acţiunea în răspundere contra cenzorilor sau auditorilor financiari aparţine adunării generale, care va delibera în prezenţa acţionarilor care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social ,iar hotărârile să fie luate de acţionarii ce deţin majoritatea absolută a capitalului social reprezentat în adunare (dacă actul constitutiv nu prevede altfel).

Cenzorul răspunde penal:

-dacă nu convoacă adunarea generală în cazul în care este obligat prin lege să o facă (art.276); Răspund în aceleaşi condiţii persoana care a cceptat sau a păstrat însărcinarea de cenzor ,contrar art 161 alin.2.şi persoana care a acceptat însărcinarea de expert cu încălcarea art. 39 din L.S.C. (art. 277 alin.1).

-dacă încalcă dispoziţiile Legii 31/1990 referitoare la incompatibilitate -ca şi fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv (art. 277 alin.3).

Cenzorii răspund civil şi penal şi în condiţile Legii 85/2006, privind procedura insolvenţei

Experţii de gestiune

Legea 31/1990 ,prevede în art.136 alin.1,posibilitatea ,,pentru unul sau mai mulţi acţionari , deţinând cel puţin 10% din acţiunile reprezentând capitalul social, să ceară individual sau împreunăinstanţei să desemneze unul sau mai mulţi experţi ,însărcinaţi să analizeze anumite operaţiuni din gestiunea societăţii, şi să întocmească un raport, care să le fie înmânat şi, totodată, predat oficial cenzorilor societăţii, spre a fi analizat ,,şi a se propune măsuri corespunzătoare,,.

Prin urmare la cererea unei minorităţi de acţionari,,gestiunea societăţii poate fi analizată de experţi -desemnaţi de instanţă .Onorariile experţilor de gestiune vor fi suportate de societate, cu excepţia cazurilor în care sesizarea a fost făcută cu rea credinţă.
› Registrele societăţii pe acţiuni şi situaţiile financiare anuale

Societatea pe acţiuni trebuie să ţină următoarele registre (art.177 alin.1):

a. un registru al acţioarilor ,în care trebuie să se menţioneze, după caz ,numele şi prenumele ,codul numeric personal,denumirea,domiciliul sau sediul acţionarilor cu acţiuni nominative ,precum şi vărsămintele făcute în contul acţiunilor.Evidenţa valorilor mobiliare emise de o societate deţinută public ,tranzacţionte pe o piaţă reglementată ,va fi ţinută de o societate de registru autorizată de C.N.V.M.,potrivit Legii 297/2004.

b. un registru al şedinţelor şi deliberărilor adunărilor generale ;

c. un registru al şedinţelor şi deliberărilor consiliului de administraţie ;

d. un registru al şedinţelor şi deliberărilor comitetului de direcţie ;

e. un registru al deliberărilor şi constatărilor făcute de cenzori în exercitarea mandatului lor ;

f. un registru al obligaţiunilor ,care să arate totalul obligaţiunilor emise şi al celor rambursate ,precum şi numele şi prenumele denumirea,domiciliul sau sediul titularilor,cînd ele sunt nominative .Evidenţa obligaţiunilor emise în formă dematerializată şi tranzacţionte pe o piaţă organizată va fi ţinută potrivit Legii 297/2004.Registrele menţionate vor fi ţinute diferit ,după cum urmează :

- registrele prevăzute la alin.1 lit.a,b,c şi f vor fi ţinute prin grija consiliului de administraţie ;

- registrul prevăzut la lit.d prin grija comitetului de direcţie ;

- registrul prevăzut la lit.e prin grija cenzorilor.

Administratorii sau după caz registru independent au obligaţia (art.178 alin 1 şi 2):

-să pună la dispoziţia acţionarilor şi a oricăror solicitanţi registrele acţionarilor şi extrase de pe ele ,la cerere,pe cheltuiala acestora ;

-să pună la dispoziţia acţionarilor şi a deţinătorilor de obligaţiuni ,registrele şedinţelor şi deliberărilor adunării generale şi a obligaţiunilor .

Registrul acţionarilor şi registrul obligaţiunilor se pot ţine manual sau în sistem computerizat .

Pentru ţinerea registrului acţionarilor respectiv al obligaţiunilor în sistem computerizat şi efectuarea înregistrărilor şi a altor operaţiuni legate de acest registru ,societatea comercială poate contracta cu o societate de registru independent privat.

Ţinerea celor două registre de către o societate de registru independent autorizat este obligatorie în cazurile prevăzute de lege .În cazul în care registrul acţionarilor este ţinut de către o societate de registru independent autorizată este obligatorie menţionarea în registrul comerţului a firmei şi a sediului acesteia precum şi a oricăror modificări intervenite cu privire la aceste elemente de identificare .

Situaţia financiară anuală

Situaţiile financiare anuale se vor întocmi,vor fi verificate sau auditate în condiţiile prevăzute de lege (art.182 alin.1 şi 2).

Administratorii sunt obligaţi să prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari,cu cel puţin o lună înainte de ziua stabilită pentru şedinţa adunării generale ,situaţia financiară anuală pentru exerciţiul financiar precedent ,însoţită de raportul lor şi de documentele justificative (art.181).

Situaţiile financiare anuale ,împreună cu rapoartele administratorilor ,cenzorilor sau ale auditorilor financiari vor rămâne depuse la sediul societăţii şi cel al sucursalelor ,în cele 15 zile care preced adunării generale ,pentru a fi consultate de acţionari .

Acţionarii au dreptul să ceară consiliului de administraţie ,pe cheltuiala lor,copii de pe situaţiile financiare anuale şi de pe celelalte rapoarte .

Administratorii au obligaţia ca,în termende 15 zile de la data adunării generale, să depună o copie de pe situaţiile financiare anuale ,însoţite de raportul lor,raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari,precum şi de procesul verbal al adunării generale la oficiul registrului comerţului, precum şi la Ministerul Finanţelor Publice în condiţiile prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991,republicată ,cu modificările ulterioare .

Pentru societăţile comerciale care au o cifră anuală de afaceri de peste 100 miliarde de lei, se va publica în Monitorul Oficial al României un anunţ prin care se confirmă depunerea acestor acte ,pe cheltuiala societăţii şi prin grija oficiului registrului comerţului.

Faptul că adunarea generală aprobă situaţiile financiare anuale, nu împiedică exercitarea acţiunii în răspundere împotriva administratorilor, directorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari.

D) Funcţionarea societăţilor în comandită pe acţiuni

Societatea în comandită pe acţiuni este asimilată în privinţa reglementării, societăţii pe acţiuni (art.187 din LSC), cu excepţia dispoziţiilor prevăzute de Legea 31/1990.

Particularitatea funcţionării societăţii în comandită pe acţiuni este dată de prezenţa celor două categorii de asociaţi ,comanditaţi ,care răspund nelimitat şi solidar pentru pasivul social ,şi comanditari ,a căror răspundere este limitată .

Asociaţilor comanditaţi din societatea în comandită pe acţiuni li se vor aplica dispoziţiile referitoare la drepturile şi obligaţiile asociaţilor în societatea în nume colectiv şi comanditaţilor în societate în comandită simplă (art.80-83 ).

Asociaţilor comanditari din societate în comandită pe acţiuni le sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la la drepturile şi obligaţiile asociaţilor comanditari din societate în comandită simplă (art. 89-90 ).

›Administraţia societăţii. Administratori ai societăţii în comandită pe acţiuni pot fi numai asociaţii comanditaţi .Administratorii pot fi revocaţi numai de adunarea generală a acţionarilor ,printr-o hotărâre luată cu majoritatea stabilită pentru adunările extraordinare .În locul administratorului revocat ,decedat sau pentru care a încetat exercitarea mandatului său adunarea generală ,cu aceeaşi majoritate alege o altă persoană .Numirea trebuie aprobată şi de ceilalţi administratori ,dacă sunt mai mulţi .Noul administrator devine comanditat.

Răspunderea administratorului revocat.Administratorul revocat răspunde nelimitat faţă de terţi pentru obligaţiile pe care le-a contractat în timpul administraţiei sale .Administratorul are însă dreptul să exercite acţiune în regres împotriva societăţii

Asociaţii comanditaţi ,care nu sunt administratori ,nu au dreptul să participe la deliberările adunărilor generale pentru alegerea cenzorilor ,chiar dacă posedă acţiuni ale societăţii .