Echipa de elaborare: S. C. Regional Consulting & Management S. A
Caracteristicile generale ale microregiunii Odorhei
Yüklə 1,6 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 2.3Determinarea zonelor de dezvoltare
- 2.3.1Centrul istoric
- 2.3.2Teritoriul administrativ al municipiului Odorheiu Secuiesc
- 2.3.3Odorheiu Secuiesc, centru microregional
2.2Caracteristicile generale ale microregiunii OdorheiMicroregiunea Odorhei, împreună cu filiala Cristur este situată în partea de sud-vest a judeţului Harghita. Studiile şi analizele de specialitate arată că unitatea administrativ-teritorială a luat fiinţă odată cu stabilirea secuilor pe teritoriul actual, iar datele exacte ale acestor evenimente constituie tema dezbaterilor permanente în rândul istoricilor. Hrisoavele secolelor 15-16 atestă că Scaunul Odorhei era scaunul cel mai important al secuilor din punct de vedere administrativ şi jurisdicţional. 
Ajungând în regiune din direcţia localităţii Sângiorgiu de Pădure, adică dinspre est la vest1, prima microregiune întâmpinată este valea pârâului Küsmöd, iar locuitorii satelor acestei microregiuni trăiesc din creşterea animalelor şi gospodărie. La sud se află regiunea Cristur, respectiv valea pârâului Goagiu, unde găsim gospodării ţărăneşti izolate. Aici se află oraşul Cristuru-Secuiesc, al doilea oraş cel mai considerabil al regiunii Odorhei. Importanţa acestui oraş este întărită de faptul că localitatea constituie punctul de întâlnire a celor trei drumuri regionale principale (unul prin valea pârâului Goagiu, altul prin valea pârâului Nyikó, iar al treilea prin râul Târnava-Mare). Dezvoltarea şi starea contemporană a localităţii Cristuru Secuiesc se datorează în mare parte industrializării forţate a regimului comunist, însă în urma decăderii regimului nu a avut loc o privatizare completă: unităţile de producţie existente s-au desfiinţat parţial sau total. La vest, dinspre Cristuru Secuiesc, reţeaua apelor curgătoare definesc structura localităţilor: pârâul Nyikó şi râul Târnava Mare. Aici se află aşezări mai mici, unde principala sursă de venit este constituită de creşterea animalelor şi de industriile tradiţionale locale. Regiunea sării se află în partea nordică a regiunii Odorhei şi este alcătuită din comunele Corund şi Praid, respectiv de localităţile care intră în componenţa lor. La est se află localităţile montane: comunele Vârşag, Dealu, Zetea, Brădeşti, Satu Mare, Căpâlniţa şi satele aparţinătoare comunelor. Principala sursă de venit în aceste localităţi este păşunatul liber, respectiv exploatarea forestieră şi prelucrarea lemnului. Zona colinară a regiunii Odorhei este constituită de comunele Ulieş şi Dârjiu, precum şi satele care intră în componenţa lor. De asemenea, această zonă este caracterizată de umbră din punctul de vedere al geografiei transporturilor, ceea ce determină în mare parte posibilităţile localităţilor din zonă. Singurul oraş în valea pârâului Homorod este Vlăhiţa. Oraşul a fost centru metalurgic înainte şi în timpul perioadei comuniste, însă odată cu decăderea regimului comunist această ramură de industrie s-a desfiinţat, iar populaţia oraşului şi-a regăsit sursele de venit tradiţionale ale zonei: exploatarea forestieră şi creşterea animalelor. În valea Homodului Mic şi Mare – cu excepţia câtorva localităţi, ca de exemplu Lueta, Mărtiniş, Ocland – este caracteristică existenţa localităţilor mai mici, cu un număr mediu de populaţie între 100-150 de persoane. 2.3Determinarea zonelor de dezvoltareÎn prezenta strategie integrată de dezvoltare urbană durabilă am stabilit obiectivele generale şi tematice din perspectiva celor trei zone geografice definite:
2.3.1Centrul istoricCentrul administrativ, istoric, educaţional, cultural al municipiului Odorheiu Secuiesc este alcătuit din teritoriul înconjurat de strada Târgului, malul râului Târnava-Mare, străzile Tamási Áron, Hunyadi János, Kuvar, Baróti Szabó Dávid, Şcolii, Sântimbru, Bethlen Gábor2. Acest teritoriu reprezintă nucleul istoric baroc al localităţii cuprinzând mai multe monumente istorice şi zone protejate din punct de vedere istoric, unităţi sportive, spaţii publice, respectiv trei cartiere (Sziget, Kuvar şi Tomcsa Sándor). Piaţa de legume şi fructe orăşenească aflată pe strada Târgului are o semnificaţie importantă atât pentru fermierii zonei cât şi pentru locuitorii municipiului. În această zonă se găsesc majoritatea unităţilor bancare. Totodată, cafenelele culturale şi terasele centrale asigură locul desfăşurării vieţii civice şi publice. Punctul de întâlnire al drumurilor dinspre Sighişoara, Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş defineşte şi determină semnificativ aspectul zonei atât din punct de vedere urbanistic, arhitectural, dar, pe de altă parte, astfel rezultă traficul intens şi congestionarea acestuia. Punctul de întâlnire al celor trei drumuri are loc la Piaţa Primăriei, cea mai extinsă, cea mai mare piaţă a municipiului. 2.3.2Teritoriul administrativ al municipiului Odorheiu SecuiescTeritoriul administrativ al municipiului Odorheiu Secuiesc este învecinat cu comunele Dealu, Brădeşti, Mărtiniş şi Feliceni, cuprinzând în total 4.779 ha3 
Pe lângă centrul istoric al oraşului se pot delimita următoarele zone ale municipiului Odorheiu Secuiesc: Sâmbăteşti, partea sudică, zona Beclean, Cădişeni, cartierele Beclean şi Taberei, Csalóka – Tabăra Saşilor, Cserehát.4 Zona Sâmbătesti a fost anexată oraşului în anul 1895. Actual este considerată ca fiind un cartier străbătut de drumul 13A în direcţia oraşului Sovata; iar acest drum este considerat ca fiind drum de tranzit pentru transport de marfă. Tocmai din această cauză populaţia acestei zone se confruntă cu probleme legate de curăţenie publică, trafic aglomerat, starea drumurilor. Totodată, chiar din perspectiva ameliorării curăţeniei publice, este inevitabilă reabilitarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de apă pluvială. În partea estică a zonei Sâmbăteşti există o zonă industrială: aici, în anii 1950, s-au stabilit întreprinderi naţionale, iar în urma decăderii regimului comunist şi a procedurilor de privatizare s-au înfiinţat şi s-au instalat noi unităţi de producţie. Zona sudică – purtând denumirea de Rókaváros în limbaj curent – dispune în acelaşi timp de funcţie economică, dar este semnificativă şi din punctul de vedere al aspectului locuinţelor: partea mai apropiată de centru (mijlocul străzii II. Rákóczi Ferenc, prima parte a străzii Budvar, străzile Băilor Sărate şi Borsairét) are aspectul unei zone rezidenţiale (cu excepţia clădirilor fabriciide confecţii Ikos Conf care se află în vecinătatea cartierului Kuvar), iar punctele de lucru industriale, unităţile de producţie de comerţ instalate la marginea oraşului, reprezintă mai degrabă caracterul industrial al zonei. Trebuie menţionat că în această zonă, în strada Budvar, se află comunitatea cea mai segregată a romilor din municipiul Odorheiu Secuiesc, în cartierul situat în vecinătatea zonei industriale. Zona Beclean se află la marginea nord-estică a municipiului, la marginea drumului naţional DN13A. A fost anexată municipiului în anul 1952 în consecinţa unirii naturale geografice. Cu excepţia unităţilor de producţie şi de comerţ instalate la marginea municipiului, unitatea urbanistică poartă caracteristicile generale ale cartierelor, însă exercită funcţia zonelor industriale. Terenurile se află la marginile drumului principal, perpendicular pe drum şi în linie regulată.5 În această zonă se găseşte o altă comunitate romă în teritoriul aflat între strada Recoltei şi marginea oraşului. Cădişeni a fost anexată la municipiu tot în anul 1952. Zona se află la marginea drumului judeţean 134A spre Dealu, iar aspectul rural al zonei variază cu casele moderne recent construite, iar la marginea zonei urbanistice, în anii 1990, s-au stabilit întreprinderi tipografice astfel crescând traficul străzilor care erau de altfel deja înguste. Cartierul Beclean şi cartierul Taberei constituie zonele cele mai aglomerate ale oraşului. Cele două cartiere alcătuite din blocurile de locuinţe cu mai multe etaje au fost înfiinţate şi edificate în anii 1960-1980. Cartierul Csalóka – Tabăra Saşilor s-a înfiinţat la marginea cartierelor Beclean şi Taberei începând din anii 1990 în urma construcţiilor private de mare însemnătate. Unitatea urbanistică reprezintă o imagine contrastantă deoarece amenajarea pieţelor, locurilor publice, acoperirea şi asfaltarea străzilor aflate în vecinătatea caselor moderne s-a finalizat doar parţial. Cartierul Cserehát s-a înfiinţat la marginea estică a municipiului începând din anii 2000, iar dezvoltarea cartierului s-a demarat prin construirea blocurilor de locuit în cadrul programului de construcţii locuinţe pentru tineret. Pe lângă blocurile de locuit s-au ridicat şi alte case particulare formându-se astfel un cartier cu aspect modern. 2.3.3Odorheiu Secuiesc, centru microregionalÎn secolele 15-16 adunările naţionale ale secuilor au avut loc la Odorheiu Secuiesc, sau într-o altă localitate înconjurătoare pe teritoriul Scaunului Odorhei. Pe plan jurisdicţional adunarea generală din Odorhei constituia instanţa de recurs a hotărârilor pronunţate de adunările altor scaune, iar instanţa imediat următoare era constituită chiar de persoana jupânului secuilor. Recursul în faţa regelui a avut loc numai în urma parcurgerii acestor paşi şi prevederi obligatorii. Scaunul Odorhei sub forma unităţii administrative s-a desfiinţat în epoca Imperiului Austro-Ungar. În urma formării judeţelor din 1876, Scaunul Odorhei a devenit comitat, cu reşedinţa Odorheiu Secuiesc. În perioada interbelică Odorheiul a menţinut statutul de judeţ, iar în urma celui de al doilea război mondial şi în prima etapă a regimului comunist constituia Raionul Odorhei în castrul Regiunii Mureş-Autonomă Maghiară (sau Regiunea Autonomă Maghiară). În urma divizării teritoriului statului în judeţe din anul 1968 Odorheiu Secuiesc era privat de rolul său administrativ făcând parte din teritoriul judeţului Harghita. Numărul total al populaţiei judeţului Harghita, în baza rezultatelor finale ale recensământului din anul 2011, este de 310.867 de persoane, iar populaţia microregiunii Odorhei reprezintă 37,84% din totalul populaţiei judeţului. Majoritatea (57,4%) populaţiei stabilite domiciliază în mediul rural, iar 42,6% domiciliază în mediul urban. Constatăm o scădere uşoară a populaţiei municipiului Odorheiu Secuiesc – precum şi în microregiunea Odorhei – în perioada 2002-2011, iar această scădere este mai mică decât cea stabilită în perioada anterioară 1992-2002. Emigrarea în Ungaria – fiind cea mai preferată dintre principalele destinaţii de emigrare – nu mai este atât de caracteristică, tipică faţă de perioada imediat următoare revoluţiei din anul 1989; iar în urma aderării României la Uniunea Europeană şi limitarea accesului pe piaţa de muncă în Ungaria, s-a schimbat ţara de destinaţie pentru emigrare. Putem afirma că Ţinutul Secuiesc nu s-a implicat în procesul de migraţie spre Europa de Vest (în special Spania, Italia, Marea Britanie, Franţa) special primului deceniu al secolului 21.6 Modificarea populaţiei municipiului Odorheiu Secuiesc şi comunelor înconjurătoare (perioada 1995-2011)
Atragem atenţia asupra faptului că,în timp ce populaţia municipiului Odorheiu Secuiesc a scăzut destul de remarcabil (cu un procent de 7,28%), populaţia comunelor înconjurătoare (Feliceni, Lupeni, Dealu, Brădeşti, Satu Mare) ori este stabilă ori este în creştere, ceea ce reprezintă rezultatul unui proces tipic de migrare dinspre urban spre rural8. Cu toate acestea, este firesc să nu putem nega existenţa migrării din municipiul Odorheiu Secuiesc în ultimul deceniu. Rolul de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc din perspectiva Scaunului Odorhei se evidenţiază în primul rând pe plan educaţional, cultural, servicii culturale, respectiv servicii sanitare. Deşi este localitatea cea mai reprezentativă pe plan economic a regiunii (şi a judeţului Harghita, aşa cum vom vedea), din punctul de vedere al ocupării forţei de muncă rolul său de centru microregional se evidenţiază numai într-o zonă de 20-30 km. Cu toate acestea, luarea în considerare a municipiului Odorheiu Secuiesc este necesară şi inevitabilă cu ocazia elaborării şi dezvoltării politicilor publice şi proiectelor vizând dezvoltarea economică a Scaunului Odorhei, deoarece este vorba despre o comunitate care numără 120 de mii de persoane. Yüklə 1,6 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||