Evaluarea Resurselor Umane

Paralel au fost elaborate etaloane in 11 clase normalizate pentru baieti elevi (tabelul 2).

Cercetarile lui Bonnardel s-au axat si pe studiul performantelor la testul B.22 in functie de varsta, de la 14 la 60 ani. Ca subiecti s-au utilizat muncitori necalificati.

In tabelul 3 sunt redate medianele (Me), quartilele (Q1 si Q3) si decilele extreme (D1 si D9) corespunzatoare diferitelor grupe de varsta.

Tabelul 2

Etaloane (11 clase) (Franta)

	150 baieti - 13-14 ani - anul I	273 baieti - 13-14 ani -sfarsitul studiilor elementare	206 baieti - 13-14 ani - sfarsitul studiilor elementare
1	16’14	10’22	19’18
2	21’14 - 16’13	9’35 - 10’21	15’10 - 19’17
3	9’19 - 12’13	8’16 - 9’34	11’41 - 15’9
4	7’37 - 9’18	6’55 - 8’5	9’ - 11’40
5	5’50 - 7’36	5’32 - 6’54	7’6 - 8’59
6	4’39 - 5’49	4’28 - 5’31	5’25 - 7’5
7	4’60 - 4’38	3’47 - 4’27	4’8 - 5’24
8	3’39 - 4’5	3’20 - 3’46	3’42 - 4’7
9	3’15 - 3’38	3’ - 3’19	3’7 - 3’41
10	3’2 - 3’4	2’20 - 2’59	2’32 - 3’6
11	3’1	2’19	2’31

Tabelul 3
Evolutia rezultatelor în raport cu vârsta pentru grupele de muncitori necalificati (Franta)

Nr. de ordine al grupelor	Grupele (V#RST~)	Nr. cazurilor	D1	C1	Mo	Q3	D9
1	14-15	291	25’	14’71	8’11	5’48	3’80
2	16-17	1.150	15’63	8’11	5’03	3’59	2’72
3	18-19	1.746	16’15	8’22	4’97	3’53	2’62
4	20-25	2.561	17’86	9’59	5’99	4’09	3’09
5	26-30	1.461	25’	12’50	6’91	4’51	3’27
6	31-35	863	27’78	13’89	6’90	4’34	3’23
7	36-40	966	27’78	15’63	7’89	4’77	3’43
8	41-45	835	35’71	17’86	7’87	5’09	3’66
9	46-50	529	35’71	17’86	8’84	5’35	3’76
10	51-60	259	51’67	22’73	11’90	6’75	4’66

Din examinarea tabelului rezulta ca performantele cele mai bune sunt obtinute între 18-19 ani.

Paralel s-au studiat performantele pe o populatie de sex feminin. Astfel, în tabelul 4 sunt date rezultatele la testul B. 22 în functie de vârsta la o populatie feminina fara calificare profesionala.

Tabelul 4

Evolutia performantelor în raport cu vârsta pentru

grupul de muncitoare necalificate (Franta)

Grupe de vârsta	Nr. Cazurilor	D1	Q1	Mo	Q3	D9
16 - 17	157	31’25	15’63	9’78	5’79	3’65
18 - 19	343	25’	15’63	8’44	5’34	3’78
20 - 25	615	27’78	16’67	8’71	5’26	3’65
26 - 30	288	27’78	17’86	9’04	5’51	3’90
31 - 35	180	35’71	22’73	11’36	6’10	4’
36 - 40	207	41’67	22’73	14’71	8’10	5’43
41 - 50	290	62’5	35’71	17’86	9’41	6’25

Şi în acest caz, performantele cele mai bune sunt obtinute de catre pesoanele în vârsta de 18 - 19 ani.

O alta observatie rezultata din compararea muncitorilor calificati cu a muncitoarelor necalificate, este aceea ca, în general, rezultatele femeilor sunt inferioare fata de cele ale barbatilor. De fapt, cercetarile au evidentiat ca acolo unde intervin reprezentari spatiale performantele femeilor sunt mai slabe decât ale barbatilor. In ceea ce priveste testul B.22, curba performantelor mediane a femeilor se învecineaza cu aceea a primelor quartile ale barbatilor, iar curba quartilului 3 la femei se apropie de aceea a valorii mediane a barbatilor. Performantele din zona quartilelor 1 la femei corespunde primelor decile la barbati.

O alta problema care a fost remarcata este punctul de la care performanta este în scadere. La barbatI, performantele scad net începând cu vârsta de 20 ani, în timp ce la femei între 20 - 30 ani, scaderea este moderata si numai dupa 30 ani apare o cadere progresiva.

Administrarea testului B.22 unei populatii mari a dat posibilitatea efectuarii unei comparatii a performantelor la test în functie de dierite nivele de calificare (Tabelul 5).

Tabelul 5

Compararea grupelor cu diferite calificari profesionale (Franta)

Nr. crt.	Formatia profesionala	Nr. de cazuri	Q1	Mo	Q3
1.	Ingineri stagiari	424	3’00	2’49	1’98
2.	Desenatori tehnici sub 30 ani	77	3’78	2’80	2’22
3.	Ucenici din anul I	320	3’89	3’00	2’37
4.	Muncitori calificatI sub 30 ani	760	3’95	2’96	2’35
5.	Muncitori selectionati sub 30 de ani studii elementare	552	5’22	3’78	2’81
6.	Muncitori calificatI peste 30 ani	55	5’18	4’00	2’95
7.	Muncitori sub 30 ani, propusI pentru avansare	304	5’57	4’00	3’09
8.	Muncitori selectionatI sub 30 ani, fara studii elementare	227	5’94	4’85	3’26
9.	CandidatI la scolile profesionale	1679	8’76	5’70	4’05
10.	Muncitori peste 30 ani, propusI pentru avansare	440	8’38	5’49	3’66
11.	Muncitori necalificatI între 20 sI 30 ani	4022	10’65	6’32	4’24
12.	Muncitoare necalficate între 20 sI 30 ani	903	17’24	8’77	5’35

In manualul testului nu figureaza studii de fidelitate si validare cu un criteriu extern. Figureaza însa câtiva coeficienti de corelatie eneachorici a lui Coumetou, obtinuti între testele B.22 si B.101 (Tabelul 6).

Tabelul 6

Corelatiile între B.22 si B.101 (Franta)

Grupe	Vârsta	Nr. de cazuri	Corelatie eneachorica
CandidatI pentru scoli profesionale	14 - 15	481	0,65
Muncitori necalificatI	20 - 25	600	0,76
Conducatori de vehicule sI macarale	Vârsta constanta	336	0,72
Ingineri stagiari	21 - 26	219	0,70

Unele studii pe care le-am întreprins cu ajutorul testului B.22 au condus la concluzia generala ca este o proba utila pentru selectia în scoli cu caracter industrial si la angajare în intreprinderi pentru posturi care nu sunt prea pretentioase dar în care reprezentarile spatiale au un rol mare.

Astfel, testul B.22 a fost utilizat într-o cercetare care urmarea studiul relatiei existente între vârsta, aptitudini, experienta si performanta profesionala la mecanicii de locomotiva. Lotul experimental a cuprins trei grupe de vârsta: 20 - 29 ani, 30 - 39 ani si 40 - 49 ani. Fiecare grup a fost compus din 40 mecanici de locomotiva. Media performantelor a fost urmatoarea:

Grupa	Vârsta	Performanta medie
I	20 - 29	3’12’’
II	30 - 39	6’15’’
III	40 - 49	7’00’’

Diferenta dintre performante este semnificativa la pragul de P  0,01, element care certifica sensibilitatea probei la vârste diferite, testul B.22 indicând corect degradarea reprezentarilor spatialepe masura ce vârsta creste.

Examinarea a doua loturi de subiecti cu proba B.22, de candidati la postul de operator la calculatorul FELIX C-256 (31subiecti, vârsta medie 24,13 ani, abaterea standard 1,78) si operatori la calculator cu experienta (21 subiecti, 25,61 ani, abaterea standard 10,20), a condus la obtinerea urmatoarelor rezultate:

Grupa	Media	Abaterea standard
Candidati la postul de operator la calculator	215,71	176,06
Operatori la calculator	243,71	246,62

Se observa ca operatorii cu experienta nu au reusit sa obtina rezultate mai bune decât candidatii, explicatia ar consta în aceea ca cele doua loturi nu erau omogene ca vârsta (variabila la care testul este sensibil). De fapt, B.22 nu este un test predictiv al reusitei profesionale pentru functia de operator. El a fost utilizat numai ca proba de familiarizare cu situatia de examen psihologic.

Testul B.22 a fost inclus într-un studiu relativ la determinarea potentialului intelectual al elevilor liceului energetic Cluj-Npoca si predictia reusitei scolare cu ajutorul unor teste de inteligenta practica. Lotul de subiecti a fost de 106, performanta medie obtinuta este de 305,62 cu o abatere standard de 150,82. Corelatiile testului B.22 cu celelalte probe ale baterie de teste experimentale si materiile scolare sunt urmatoarele:

Matematica:	- 0,204	D 48:	- 0,224
Fizica:	- 0,185	D 70:	- 0,251
Centrale, statii sI retele:	- 0,255	Raven:	- 0,123
Rezistenta materialelor::	- 0,105	B53:	- 0,270
Tehnologia meseriei:	- 0,167	B20-s:	- 0,298
Desen tehnic:	- 0,189	B101:	- 0,402

IV. Etalonare

In functie de situatia concreta se pot alcatui etaloane în 5, 7, 9 sau 11 clase normalizate. Ne rezumam la a oferi un etalon orientativ în 9 clase normalizate (stanine), construit pe un lot de 106 elevi de la liceul energetic din Cluj-Napoca.

Categoria: elevi

Locul de munca: Liceul energetic Cluj-Napoca

Anul de studii: II

Vârsta: 16 - 17 ani.

Clase	B.22	Procentaje
		Teoretice	Cumulate
1	599	4,0	4,0
2	598 - 566	6,6	10,6
3	565 - 428	12,1	22,7
4	427 - 301	17,5	40,2
5	300 - 236	19,6	59,8
6	235 - 181	17,5	77,3
7	180 - 154	12,1	89,4
8	153 - 146	6,6	96,0
9	145	4,0	100,0
Media	305,62
	150,82
N	106

Este recomandabil ca fiecare utilizator al testului B.22 sa-si elaboreze etalonul propriu pe grupe de vârsta si nivel de pregatire.

BIBLIOGRAFIE
1. Bonnardel, R. Le test B.22 representation spatiale. Manuel d’instruction, E.A.P. - France, 1972
2. Tiffin J., McCormick, E.J., Psychologie industrielle. P.U.F., Paris, 1967