Evaluarea Resurselor Umane

ADAPTAREA AUTOHTONĂ A FPI

FPI a fost tradus în limba română şi utilizat în diferite contexte.Iată câteva rezultate comparative menite să ne facem o imagine asupra valorii pe care acest chestionar o are, când este utilizat în alt mediu socio-cultural.

Chestionarul FPI a fost administrat unui lot de 132 subiecţi de sex feminin şi la două loturi a câte 117 şi respectiv 550 subiecţi de sex masculin.Toţi subiecţii sunt studenţi de profil realist (institut politehnic). Performanţele psihometrice atât ale loturilor cu care am lucrat noi, cât şi ale celor de referinţă raportate de autorii chestionarului sunt sintetizate în tabelul 4.

Simpla inspectare a tabelului 4 relevă diferenţe destul de mici între scoruri, cauzate, credem, mai mult de dispersia în ce priveşte vârsta subiecţilor din lotul de referinţă (15-30 ani), subiecţii noştri situându-se pe o plajă mai restrânsâ de 19-25 ani.

Această situaţie a performanţelor medii ne permite să utilizăm etaloanele furnizate de către autorii chestionarului în mod, fireşte, orientativ.

Mai multe date care servesc la interpretarea profilelor ne sunt oferite de studiul intercorelaţiilor dintre scările FPI. În tabelul 5 sunt prezentate intercorelaţiile scărilor FPI pe lotul de referinţă, iar în tabelul 6 pe lotul nostru.

Pentru interpretări de fineţe se poate apela şi la intercorelaţiile pe care le oferă loturile de femei şi bărbaţi luate separat.

Ne vom opri numai asupra intercorelaţiilor din lotul nostru combinat, aceasta deoarece datale sunt comparabile cu cele ale loturilor de referinţă.

În ceea ce priveşte loturile de referinţă, aşa cum se poate observa din tabelul 5, nu apar diferenţe mari între coeficienţii de intercorelaţie obişnuiţi. Acest lucru vine în sprijinul fidelităţii chestionarului. Notăm că eşantionul pe care a lucrat KONIG şi SCHMIDT este mai omogen ca vârstă fiind compus din elevi de liceu.

Referitor la populaţia noastră pe care s-a experimentat FPI-ul, aceasta, de asemenea a fost omogenă ca vârstă şi nivel de şcolarizare. Şi în acest caz corelaţiile interscări între cele două tipuri de subiecţi sunt, cu mici variaţii, similare. Aşa cum am amintit, le putem utiliza seperat numai în efectuarea unui diagnostic de mare fineţe.

Vom analiza în continuare intercorelaţiile oferite de cele două loturi combinate, ele fiind dătătoare de ton într-o analiză calitativă.

În primul rând se impune o comparare a datelor pe care le-am obţinut cu acelea ale autorilor . Desigur interesează numai valorile mari ale coeficienţilor de corelaţie ( peste R xy= o,40 ; P < . oo1 ) , acestea consemnând anumite tendinţe cu o oarecare semnificaţie pentru scara analizată .

Din studiul matricilor de intercoleraţie , rezultă că în loturile de referinţă avem 14 (lotul lui Konig şi Schmidt) şi 12 (lotul autorilor) corelaţii cu valoarea mai mare de 0,40 .(s-au avut în vedere numai scările FPI 1-9 , fără cele adiţionale). In cazului lotului nostru , 12 coeficienţi depăşesc valoarea de 0,40 .

Examinarea celor două loturi raportate de autorii chestionarului şi Konig şi Schmidt , indică o concordanţă . Referitor la cu care am operat noi , în 9 cazuri a apărut o concordanţă cu ambele loturi de referinţă. Concordanţa cu lotul lui Konig şi Schmidt este evidenţiată de două ori ( nu am luat în considerare şi scările auxiliare ).

In concluzie , atunci când se lucrează cu FPI-ul , ne putem aştepta ,

în mod normal la următoarea configuraţie a profilului .

SCARA FPI 1 ( nervozitate ) , cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 3,4,8,N şi cote mici pe FPI M .

SCARA FPI 2 (agresivitate ) , cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 4,7,9,E,şi N.

SCARA FPI 3 (depresie ) , cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 1,4,7,8,9,N şi cote mici pe FPI M.

SCARA FPI .4 (excitabilitate ) , cote mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 1,2,3,7,N.

SCARA FPI 5 ( sociabilitate ) ,cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scara FPI E şi cote mici pe FPI 8 .

SCARA FPI 6 (calm ) ,apare ca fiind o scară independentă , ea nu corelează cu niciuna din celelalte scări .

SCARA FPI 7 (dominare ) , cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 2,3,4,N.

SCARA FPI 8 ( inhibiţie ) , cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 1,3,N şi cotele mici pe FPI 5 şi

SCARA FPI 9 ( sinceritate ) cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 2,3,N.

SCARA FPI E ( extraversiune ) , cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 2,5.

SCARA FPI N ( labilitate emoţională ), cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 1,2,3,4,7,8,9,şi cote cote mici pe FPI M

SCARA FPI M ( masculinitate )cotele mari sunt asociate cu cote mici pe scările FPI 1,3,8, N

Datele expuse mai sus se utilizează în interpretarea profilului oricărui subiect ; el reflectă patternul, structura funcţională a scărilor chestionarului , aşa cum rezultă ca din adaptarea acestuia la mediul nostru socio-cultural .

Putem suplimenta informaţiile asupra validităţii chestionarului FPI

prin inspectarea corelaţiilor cu variabilele altor chestionare .S-a utilizat ast-

fel chestionarul CPI .In tabelul 7 prezentăm corelaţiile dintre variabilele

FPI şi CPI .

Examinarea tabelului de corelaţie evidenţiază existenţa a 52 coeficienţi de corelaţie cu valoare de peste 0,35 .Majoritatea coeficienţilor au valori negative .In general coeficienţii de corelaţie sprijină ceea ce se spera , anume că scările celor două chestionare exprimă într-adevăr ceea ce s-a afirmat că măsoară . A nu se uita faptul că CPI -ul este utilizat la populaţii cu comportamente normale , neafectate de afecţiuni patologice, în timp ce FPI -ul este un chestionar care şi-a dovedit utilitatea în mediul clinic Aşa cum se prezintă corelaţiile dintre cele două chestionare , ele explică pe deplin reacţia scărilor CPI la scările FPI-ului. Pe scurt , iată comportamentul scărilor celor două chestionare în discuţie;

SCARA FPI 1 (nevrozitate ), corelează negativ cu Wb , Ie şi pozitiv

cu Fe.

SCARA FPI 2 ( agresivitate ) , corelează negativ cu Wb , Re,Sc,To,

Gi,Ac.

SCARA FPI 3 (depresie ) corelează negativ cu Wb, Sc, To,Gi,Ac, Ie.

SCARA FPI 4 (excitabilitate ) corelează negativ cu Wb, Sc, To, Gi,Ac.

SCARA FPI 5 ( sociabilitate ) corelează pozitiv cu Sv , Sp, Sa,

TABELUL 7 (Corelaţiile dintre FPI şi CPI).
SCARA FPI 7(tendinţă de dominare ) corelează negativ cu WB, Re, Sc,

Tc, Gi, Ai,

SCARA FPI 8 ( inhibiţie ) corelează negativ cu Sv, Sp. Wb, Ie , şi pozitiv cu Fe,

SCARA FPI 9 ( sinceritate ) corelează negativ cu Wb, Sc, Gi, Ac,

SCARA FPI E ( extraversiune 0 corelează pozitiv cu Sv, Sp , Sa, şi nega-

tiv cu Sc.

SCARA FPI N ( labilitate emoţională ) corelează negativ cu Wb, Sc,To, Gi, Ac, Ie,

SCARA FPI M (masculinitate ) corelează pozitiv Sp, Wb, Ie şi negativ cu

Fe,

Considerăm că administrarea paralelă a celor două chestionare, FPI şi CPI , ar fi o măsură dorită aceasta dând posibilitatea unei mai rapide clarificări a diagnosticului psihologic , mai precis a punctelor neclare şi

a semnelor de întrebare ce apar inerent pe parcursul acţiunii de psihodiagnoză propriu- zise.

Sistemul de etalonare si trasare a profilului

In mod firesc , când se lucrează cu un test pshihologic sau chestionar , se impune operarea cu un sistem de standarde. Autorii testului operează cu două tipuri de standarde, în stanine sau nouă clase normalizate si cote T. Manualul original al testului contine etaloane pentru

toate formele chestionarului, separat pentru populatia feminină si masculină. Este prezentat si un etalon general pe ambele populatii.

In situatia noastră s-a considerat util un etalon în stanine , separat pentru populatia feminină şi masculină. Precizăm că etalonarea în nouă clase normalizate este un sistem foarte precis de repartizare a claselor proportional cu curba lui Gauss. Intr-un astfel de etalon media se situează la nivelul clasei a cincea , între clasele 4 şi 6 fiind cuprinsă 54 % din populatie-aceasta este zona în care oscilează comportamentul normal-mediu. Orice abatere de la această zonă este interpretată ca tendintă (clasele 2-3 şi 7-8 ) sau ca notă dominantă (clasele 1 şi 9).

In tabelele 8 şi 9 sunt prezentate etaloanele realizate pe populatia românească.

Trasarea profilului este o actiune simplă. După ce chestionarul este corectat şi s-au obtinut cotele brute , acestea se raportează la etalon marcându-se pe foaia de profil punctul (clasa) în care se încadrează subiectul în cauză .Unirea punctelor duce la opţinerea profilului psihologic care trebuie interpretat

Tabelul 8 (Etalon FPI bărbaţi 19-25 ani).

Tabelul 9 (Etalon FPI femei 19-25 ani).

Analiză de cazuri
V.B. 22 ani , 10 clase , de profesie izolator - termist .Este internat pentru tendindinţă de suicid . Din anamneză rezultă următoarele .

Provine dintr-o familie în care tatăl este alcoolic .Are şapte fraţi ,şcoala şi calificarea s-au desfăşurat în condiţii dificile .De copil este în conflict cu familia , a părăsit de mai multe ori domiciliul.

Evenimente deosebite din viaţa lui V.B. :

-tentativă de omor cu premeditare , a încercat în

copilărie să-şi suprime un frate dându-i să con-

sume o mare cantitate de alcool .

- patru tentative de suicid , toate survenite în ur-

ma unor conflicte familiale , 3 prin spânzurare ;

-opoziţia părinţilor la căsătorie i-a produs un şoc

-instabilitate profesională mare din cauza perma-

nentelor conflicte la locul de muncă, atât cu co -

legii cât şi cu superiorii .

La testul Matricii Progresive Standard a obţinut performanţe care îl plasează în rândul persoanelor cu inteligenţă de limită .

Inspectarea zig-zagurilor profilului la FPI relevă într-adevăr o persoană sever tulburată pe plan psihic ( fig 1 .)Examenul psihologic a avut loc imediat după tentativa de suicid .

Cu excepţia scării FPI 9 , toate celelalte sunt plasate spre extreme , accentuând starea puternică de dezechilibru psihic în care se găseşte subiectul.Scara FPI 9indică o uşoară tendinţă spre demonstrivitate , de exagerare a propriilor trăiri (acest lucru explică şi tendinţa de suicid cu nuanţă demonstrarivă ) .De fapt , dorinţa subiectului de a şoca , de a-şi exagera situaţia , se observă şi din polarizarea profitului psihologic la extreme.

Cota la scara FPI 9 fiind în clasa a 6-a poate însemna şi o uşoară tendinţă de nepăsare , de indiferenţă.

Tabel pag.113 (Profilul psihologic al unui subiect).
Subiectul acuză tulburări psihosomatice generale şi cu rezonantă somato-afective argumentată (Scara 1 ). Este depresiv , trăieşte un sentiment de pericol şi de singurătate , este incapabil de concentrare şi trăieşte un complex de inferioritate şi un sentiment de culpabilitate (Scara 3 ). Pe acest fond, apare o iritabilitate crescută datorită stării de tensiune şi a sensibilitătii sale exagerate. Toleranta sa la frustrare este scăzută, aceasta traducându-se printr-o agresivitate extremă mai putin manifestă, orientată mai mult asupra propriei persoane ( Scara 4 combinată cu 7 ) .In fata unor evenimente sau emotii puternice are trac, face blocaje afective.Este timid, stingher şi inhibat în relatiile cu alte persoane.Vointă slabă (Scara 8 şi 5 ),tendintă spre izolare. Este persoană hipersensibilă, sovăielnică , pesimistă , depresivă. Subiectul nu doreşte să domine, ci doar

să atragă atentia asupra sa. Natura agresivitătii sale (Scara 2 ) este preponderent spontană , rezultat al imaturitătii afective. Apare o tendintă de regresie a mecanismelor voluntare de autocontrol.

Scările auxiliare (FPI E, N, M , ) confirmă cele mentionate anterior. Din punct de vedere psihologic se poate recomanda includerea subiectului V.B. într-un program de recuperare care să fie axat cu preponderentă pe terapia de grup. Aceasta ar facilita modificarea perceptiei sale sociale a mediului înconjurător , încrederea în oameni si în

propriile-i forte. O întegrare profesională adecvată şi tinerea sub observatie până la obtinerea unei ameliorari substantiale se impune .

Să analizăm un alt profil.

C.M. , 39 ani, studii superioare,profesoară.A solicitat un examen psihologic , fără un motiv declarat.

Anamneza : provine dintr-o familie echilibrată a avut o copilărie liniştită , lipsită de griji.Are o soră mai mică cu care se întelege bine.Dotată cu inteligentă peste medie a reusit să se realizeze atât ca elevă apoi studentă şi în final profesional.

Este la a doua căsătorie , nu are copii dar îşi doreşte. A doua căsătorie este fără problemă.

I s-a administrat chestionarul FPI şi SPI, la intervale mari unul de altul (figura 1 si figura 2 ).

FPI-ul exprimă un comportament în linii generale normal.

Atrag atentia câteva dintre scări ce se abat semnificativ fată de media grupei de vârstă resspective. Este vorba de FPI 6 , FPI 7 FPI 9 , FPI E , şi FPI M .

Scara FPI 9 ne indică o cotă situată -în clasa a7 a ceea ce nu afectează validitatea profilului. O falsificare a răspunsurilor în sensul dezirabilitătii sociale este improbabilă.

Din punct de vedere psihologic ni se oferă un comportament retinut, chiar tensionat, mereu în stare de “alarmă”. Fie iritabilă , uşor de impresionat şi descurajat , hipersensibilă, şovăielnică, mereu în expectativă (Scara 6). Această stare de tensiune, de permanentă nemultumire o conduce spre adoptatrea , ca formă de protejare , a unui comportament agresiv -reactiv, impunerea propriilor dorinte , egocentrism , neâncredere în altii înclinatie spre o gândire autoritar -conformistă. Acest comportament este certificat de o deplasare a scării E spre polul introversiunii care este interpretată aici ca nesociabilitate. Scara M confirmă ideea că subiectul are o dispozitie deprimantă , este lipsit de încredere în sine cu tulburări psihosomatice generale.

Profilul FPI confirmă în linii generale ceea ce s-a constatat prin intermediul FPI-ului.Se relevă o capacitate de integrare socială apropiată de medie care denotă o oarecare neâncredere în fortele proprii si multă precautie. Ca si comportament general se manifestă ca o persoană shimbătoare , supărăcioasă , încăpătânată şi colerică. In mare măsură este influentată de prejudecăti personale , dogmatică şi impulsivă , bănuitoare. Lipsită de maleabilitate, devine dominatoare, fapt confirmat de relatiile din familie.Reuşeşte insă să-şi mascheze comportamentul negativ utilizând tactici inteligente de autocontrol, autoeducarea., i-a permis construirea unei “fatade “ acceptabile prin care cu greu se reuşeşte o penetrare.

Pe scurt , C.M reprezintă o personalitate cu notă dominantă de tensiune psihică, nervoasă ,dominată de prejudecăti personale şi dominantă fată de cei din imediata apropiere.

Integrarea într-o activitate cu continut intelctual pe măsura aspiratiilor şi posibilitătilor pe care le are ar reuşi să o echilibreze mai mult.

FPI - Repartitia itemilor pe scări

Scara 1

Itemi “ DA”

8, 9, 10, 16, 21, 22, 27, 31, 37, 38, 42, 43, 48, 49, 54, 63, 67, 79, 80, 81, 104, 110, 112, 116, 126, 127, 153, 154, 159, 160, 170, 196, 197,

Itemi “NU”

91,
Scara 2

Itemi “DA”

18, 25, 45, 58, 59, 64, 68, 84, 93, 94, 95, 96, 114, 123, 128, 139, 145, 165, 171, 182, 192, 208, 212,

Itemi “NU”

119, 185,

Scara 3

Itemi “DA”

6, 30, 39, 41, 52, 55, 56, 60, 77, 88, 89, 103, 108, 130, 138, 140, 147, 152, 157, 158, 164, 177, 187, 189, 193, 205, 206;

Itemi "NU"

178;
Scara 4

Itemi "DA"

11, 17, 44, 46, 105, 122, 133, 136, 146, 149, 155, 162, 163, 175, 191, 194, 200, 203, 210;

Itemi "NU"

61;
Scara 5

Itemi "DA"

26, 34, 62, 85, 98, 102, 120, 172, 174, 181, 186, 199;

Itemi "NU"

3, 7, 13, 14, 20, 40, 73, 100, 117, 125, 134, 142, 176, 180, 188, 211;
Scara 6

Itemi "DA"

4, 24, 36, 57, 71, 74, 75, 99, 106, 118, 132, 156, 166, 167, 173, 198, 201, 204, 207, 209;

Itemi "NU"

-
Scara 7

Itemi "DA"

23, 28, 29, 32, 33, 50, 51, 69, 70, 76, 78, 82, 92, 115, 131, 150, 161, 183, 184;

Itemi "NU"

5;
Scara 8

Itemi "DA"

15, 19, 35, 53, 72, 87, 107, 111, 135, 137, 143, 144, 148, 151, 202;

Itemi "NU"

65, 86, 90, 124, 129;
Scara 9

Itemi "DA"

12, 47, 66, 89, 97, 101, 109, 113, 121, 141, 168, 179, 190, 195;

Itemi "NU"

-
Scara E

Itemi "DA"

25, 26, 34, 57, 62, 85, 86, 98, 102, 105, 120, 122, 123, 139, 165, 172, 174, 181, 199;

Itemi "NU"

3, 20, 117, 134, 142;
Scara N

Itemi "DA"

41, 52, 55, 56, 89, 103, 113, 138, 140, 152, 155, 157, 158, 163, 164, 168, 175, 189, 194, 200, 30;

Itemi "NU"

61, 99, 106;
Scara M

Itemi "DA"

25, 33, 59, 64, 98, 121, 124, 129, 167, 178, 198, 207;

Itemi"NU"

9, 14, 27, 37, 81, 87, 127, 143, 144, 147, 148, 151, 196, 197;