Evaluarea Resurselor Umane

INVENTARUL DE PERSONALITATE FREIBURG (FPI)
Chestionarele de personalitate pun în evidenţă diverse dimensiuni ale personalităţii. De obicei, ele se elaborează în raport cu: (a) un sistem psihologic clasic (de ex. chestionare de extraversiune-introversiune, de dominanţă-supunere etc); (b) un sistem psihologic derivat din nosologia psihiatrică (sindroamele psihiatrice fiind considerate ca exagerări morbide ale trăsăturilor normale) sau în raport cu (c) factorii de personalitate definiţi prin analiză factorială (Pichot, 1978).

Inventarul de personalitate Freiburg - eleborat de J. Fahrenberg, H. Selg şi R. Hampel (1978) - este un chestionar multifazic, construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic cu unul extras din nosologia psihiatrică. FPI poate fi utilizat atât în domeniul clinic, cât şi în cel neclinic.

FPI cuprinde 212 itemi, grupaţi în nouă scări, la care - pentru a obţine o imagine mai completă a personalităţii celui investigat - s-au mai adăugat încă trei scări. Pornind de la forma completă a chestionarului (FPI-G), au mai fost construite, în scop de triere rapidă sau examinare repetată a acelei persoane, încă trei forme paralele : FPI-K (76 itemi), FPI-HA (114 itemi) şi FPI-HB (114 itemi).

Recent König şi Schmidt (1982) au realizat o formă prescurtată a FPI-ului (54 itemi).

FPI-ul se administrează în grup sau individual, fără limită de timp (obişnuit completarea chestionarului durează 30-40 minute).

Pe fişa de răspuns subiectul marchează cu "X" rubrica "DA" sau "NU". Chestionarul se administrează persoanelor cu nivel educaţional mediu şi cu dezvoltare intelectuală medie, ele fiind capabile să surprindă semnificaţia itemilor. Pentru corectarea fişei de răspuns se utilizează un set de grile sau calculatorul.

Conţinutul întrebărilor chestionarului se referă la stări psihice şi comportamente, la atitudini, la obiceiuri şi acuze corporale.

Construcţia FPI-ului se bazează pe analiza factorială a itemilor şi gruparea lor în nouă factori care descriu dimensiunile de personalitate din componenţa chestionarului. Mai recent, F. König şi J.U. Schmidt (1982) efectuează o reevaluare factorială şi analiză de item a FPI-ului pe un lot de 545 elevi de liceu. Autorii constată că pentru scările standard FPI-1 - FPI-8 rezultatele analizei (corelaţiile item-scor total/scară aferentă, fidelitatea şi intercorelaţiile), corespund cu datele obţinute de Fahrenberg, Selg şi Hampel. Rezultatele sunt însă nesatisfăcătoare pentru scara FPI-9 şi scările adiţionale FPI E, N şi M. În contrast cu cele 9 dimensiuni originale ale FPI se propune o variantă compusă din 7 scări.

Arătăm că FPI-ul, în varianta originală se compune din 9 scări, în mare măsură independente (toate referirile se vor face la această variantă). Diferenţele individuale privind valoarea celor nouă cote corespunzătoare scărilor, reprezintă diferenţele interindividuale în intensitatea factorilor ce stau la baza lor. Cotele permit, aşadar, ierarhizarea cantitativă sau, cel puţin ordonarea după rang a indivizilor de-a lungul dimensiunii respective.

Denumirile celor două dimensiuni bipolare ale FPI-ului şi semnificaţia lor este următoarea :

FPI 1 (Nervozitate; cu tulburări psihosomatice - fără tulburări psihosomatice).

Scara FPI 1 conţine 34 itemi dintre care unul este polat negativ.

FPI 2 (Agresivitate; agresivitate spontană, imaturitate emoţională, lipsă de agresivitate, stăpânire de sine).

Scara FPI 2 conţine 26 itemi dintre care 2 sunt polaţi negativ.

FPI 3 (Depresie; prost dispus, nesgur de sine - mulţumit, sigur de sine).

Scara FPI 3 conţine 28 itemi dintre care unul este polat negativ.

FPI 4 (Excitabilitate; iritabil, sensibil la frustrare - liniştit, insensibil).

Scara FPI 4 conţine 20 ietmi dintre care unul este polat negativ.

FPI 5 (Sociabilitate; sociabil, voios - nesociabil, reţinut).

Scara FPI 5 conţine 28 itemi dintre care 16 sunt polaţi negativ.

FPI 6 (Calm: încrezător în forţele proprii, bine dispus - iritabil şovăitor).

Scara FPI 6 conţine 20 itemi toţi polaţi pozitiv.

FPI 7 (Tendinţă de dominare: agresivitate reactivă, caută să se impună - îngăduitor, moderat).

Scara FPI 7 conţine 20 itemi dintre care unul este polat negativ.

FPI 8 (Inhibiţie: inhibat, încordat - degajat capabil la contact).

Scara FPI 8 conţine 20 itemi dintre care 5 polaţi negativ.

FPI 9 (Sinceritate: deschis, autocritic - închis, necritic).

Scara FPI 9 conţine 14 itemi dintre care nici unul nu este polat negativ.

Suplimentar, cu scopul extinderii paletei de dimensiuni de personalitate investigate, sau adăugat pe bază empirică, prin simplă analiză de itemi, scările:
FPI-E (Extraversiune: extravertit - introvertit).

Scara FPI-E conţine 24 de itemi dintre care 5 sunt polaţi negativ. Aceşti itemi provin de la cinci scări ale FPI-ului, mai ales de la scara FPI 2 şi FPI 5.

FPI-N (Labilitate emoţională; emoţional labil - emoţional stabil).

Scara FPI-N conţine 24 itemi dintre care 3 sunt polaţi negativ.

FPI-M (Masculinitate; autocaracterizare tipic masculină - tipic feminină).

Scara FPI-M conţine 26 de itemi dintre care 14 sunt polaţi negativ. Itemii sunt derivaţi de la şapte scări ale FPI-ului, mai ales de la FPI 1 şi FPI 8.

Descrierea scărilor FPI porneşte de la conţinutul itemilor structuraţi în cei nouă factori. Denumirea scărilor este de "Scara FPI 1", "Scara FPI 2", etc. în paranteză fiind trecută eticheta scării respective (nervozitate, agresivitate, calm, etc.) şi perechile de antonime (cu tulburări psihosomatice - fără tulburări psihosomatice, etc.). Reţinem că aceste denumiri au destinaţia de a surprinde numitorul comun al scării în cauză.

Pentru a avea o imagine sintetică asupra distribuţiei itemilor chestionarului, a modului de alcătuire a grilelor şi apartenenţei itemilor la o anumită variantă a chestionarului, redăm în tabelul 1 o sinteză.

Adăugăm în continuare şi noua structură a chestionarului propusă de König şi Schmidt (1982) (Tabel 2).
Tabel 1

Cheie pentru întocmirea grilelor de cotare

Apartenenţa şi polarea itemilor

(Prelucrarea după tabelul 5, p. 20-26 şi tab. 15a, 15b, p. 36-37)

(Fahrenberg, Selg Hampel, 1978)
+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

Nr. Fact. Fact. Formele Nr. Fact.

item. de Polare suplim. Polare H-A item. în Obs.

în bază şi în forma

forma G H-B forma K K ___

1 2 3 4 5 6 7 8 9

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

1 I t e m d e c o n t r o l A,B 1

2 I t e m d e c o n t r o l A 2

3 5 - E - A

4 6 + A 3 6

5 7 - A

6 3 + A

7 5 - B 4 5

8 1 + B

9 1 + M - A 5 1

10 1 + B 6 1

11 4 + B 7 4

12 9 + A,B

13 5 - B

14 5 - M - A

15 8 + B 8 8

16 1 + A

17 4 + B

18 2 + A 9 2

19 8 + B 10 8

20 5 - E - A

21 1 + B

22 1 + A

23 7 + B 11 7

24 6 + B

25 2 + E,M + A 12 2

26 5 + E + A 13 E

27 1 + M - B

28 7 + A

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

1 2 3 4 5 6 7 8 9

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

29 7 + A

30 3 + N + B

31 1 + A

32 7 + B

33 7 + M + B 14 7

34 5 + E + B 15 5,7

35 8 + B 16 8

36 6 + B

37 1 + M - A

38 1 + B

39 3 + A

40 5 - B 17 5

41 3 + N + B 18 N

42 1 + A

43 1 + A

44 4 + A

45 2 + A

46 4 + A

47 9 + A,B

48 1 + B

49 1 + A 19 1

50 7 + A 20 7

51 7 + A

52 3 + N + A 21 N

53 8 + A 22 8

54 1 + A

55 3 + N + B

56 3 + N + B

57 6 + E + B 23 E

58 2 + A

59 2 + M + A

60 3 + B

61 4 - N - A

62 5 + E + A

63 1 + B

64 2 + M + B

65 8 - B

66 9 + A,B 24 9

67 1 + A 25 1

68 2 + B

69 7 + B

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

1 2 3 4 5 6 7 8 9

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

70 7 + A

71 6 + B

72 8 + A 26 8

73 5 - A

74 6 + A 27 6

75 6 + B

76 7 + B

77 3 + B 28 3

78 7 + A 29 7

79 1 + B

80 1 + A 30 1

81 1 + M - B

82 7 + B 31 7

83 9 + A,B

84 2 + B

85 5 + E + B

86 8 - E + A

87 8 + M - B

88 3 + B

89 3 + N + A 32 3,N

90 8 - A

91 1 - B

92 7 + A

93 2 + B 33 2

94 2 + A

95 2 + A

96 2 + A 34 2

97 9 + A,B 35 9

98

99 6 + N - A

100 5 - B

101 9 + A,B 36 9

102 5 + E + B 37 5,E

103 3 + N + B

104 1 + B

105 4 + E + B

106 6 + N - B

107 8 + B

108 3 + B

109 9 + A,B

110 1 + A

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

1 2 3 4 5 6 7 8 9

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

111 8 + A

112 1 + A

113 9 + N + A,B 38 9

114 2 + B

115 7 + B

116 1 + B

117 5 - E - B

118 6 + A 39 6

119 2 - A

120 5 + E + A

121 9 + M + A,B 40 9

122 4 + E + B

123 2 + E + A

124 8 - M + B

125 5 - B

126 1 + A

127 1 + M - B

128 2 + B

129 8 - M + A

130 3 + B

131 7 + B 41 7

132 6 + A

133 4 + B 42 4

134 5 - E - A

135 9 + A 43 8

136 4 + A 44 4

137 8 + A

138 3 + N + A 45 3,N

139 2 + E + B

140 3 + N + A

141 9 + A,B 46 9

142 5 - E - B

143 8 + M - A 47 M

144 8 + M - A 48 M

145 2 + A

146 4 + B

147 3 + M - A 49 M

148 8 + M - B 50 8,M

149 4 + B 51 4

150 7 + A

151 8 + M - B

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

1 2 3 4 5 6 7 8 9

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

152 3 + N + B 52 N

153 1 + B

154 1 + B

155 4 + N + A

156 6 + A

157 3 + N + B 53 3,N

158 3 + N + B

159 1 + A 54 1

160 1 + B

161 7 + B

162 4 + A

163 4 + N + A 55 4

164 3 + N + A 56 3

165 2 + E + A 57 2

166 6 + B 58 6

167 6 + M + A 59 6

168 9 + N + A,B

169 2 + A

170 1 + A

171 2 + B 60 2

172 5 + E + B 61 E

173 6 + B 62 6

174 5 + E + A 63 E

175 4 + N + A 64 4

176 5 - A

177 3 + A

178 3 - M + A 65 M

179 9 + A,B

180 2 + A 66 5

181 5 + E + A 67 5,E

182 2 + B 68 2

183 7 + A 69 7

184 7 + B

185 2 - B

186 5 + A

187 3 + A

188 5 - A 70 5

189 3 + N + B 71 3,N

190 9 + A,B

191 4 + B 72 4

192 2 + B

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

1 2 3 4 5 6 7 8 9

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

193 3 + A

194 4 + N + B

195 9 + A,B 73 9

196 1 + M - B 74 1,M

197 1 + M - A

198 6 + M + A

199 5 + E + B

200 4 + N + B

201 6 + B

202 8 + B

203 4 + B

204 6 + A

205 3 + A 75 3

206 3 + A

207 6 + M + B 76 6,M

208 2 + B

209 6 + A

210 4 + A

211 5 - B

212 2 + B

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

* Tabelul a fost alcătuit de psih. I. Czitrom

Tabel 2

Structura FPI după König şi Schmidt (1982)

(Cifrele corespund variantei originale a chestionarului=
+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

Starea Sociabi- Agresivi- Iritabili Tendinţa Perspi- Inhi-

Scara domi- litate tate tate spre re- cacitate biţie

nantă acţii

psiho-

somatice

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

1 2 3 4 5 6 7

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

Itemi 41+ 26+ 23+ 11+ 9+ 57+ 19+

52+ 34+ 50+ 136+ 21+ 65+ 35+

55+ 102+ 78+ 149+ 49+ 90+ 53+

89+ 172+ 93+ 175+ 112+ 132+ 135+

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

1 2 3 4 5 6 7

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+

147+ 181+ 95+ 191+ 127+ 156+ 151+

164+ 199+ 115+ ----+ 144+ 166+ 206+

----+ ----+ 162+ 5- 167+

71+ 3- 171+ 99-

178+ 7- 190+

198+ 40-

134-

+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+
Din tabelul 1 se poate obţine : numărul itemului, scara de apartenenţă, polarea (DA = +; NU = -) răspunsului care se cotează scara de apartenenţă (E, N, M) polarea scării suplimentare,cele două forme paralele (H-A, H-B), numărul itemului în forma scurtă (FPI-K) şi scara de apartenenţă în forma K.
Semnificaţia cotelor FPI şi relaţia dintre scări.

Cele 9+3 scări ale FPI sunt rezultatul unei structurări derivate prin analiză factorială. În baza acesteia, denumirilescărilor reprezintă doar nişte simple "etichete". În vederea unei utilizări eficiente în practică, se impune o acţiune de validare externă, lucru care a şi fost întreprins cu diferite ocazii.

Interpretarea chestionarului presupune utilizarea, fireşte cu multă precauţie, a descrierilor comportamentale care explică cei doi poli ai fiecărei scări (tabel 3).

Pe baza studiului intercorelaţiilor dintre scările chestionarului s-au stabilit anumite relaţii între ele, fapt ce permite o interpretare mai nuanţată a FPI-ului. De asemenea, au fost stabilite relaţiile scărilor FPI cu variabilele sex, nivel de şcolarizare şi locul de reşedinţă (mediu rural sau urban, ori localitate mică sau mare). În continuare prezentăm concluziile acestor studii:

Cota la FPI 1 nu este dependentă de vârstă, şcolarizare, mediul de reşedinţă, ea este însă influenţată de sexul subiecţilor. De obicei, femeile obţin cote mai mari comparativ cu bărbaţii. S-a constatat că FPI 1 corelează semnificativ (r= 0,40) cu FPI 3 (depresie), FPI 8 (inhibiţie) şi FPI 4 (excitabilitate).

Interpretarea scării FPI 1 ca o dimensiune a “nervozităţii” are în vedere caracterul subiectiv al tulburărilor psihosomatice respective. Această nervozitate poate fi o trăsătură de personalitate dobândită, sau consecinţa unei boli organice.

La FPI 2 cota este independentă de nivelul de şcolarizare şi mediul de reşedinţă, în mare măsură şi de sex, dar nu şi de vârstă. Tinerii prezintă, în general, cele mai ridicate cote, în timp ce persoanele vârstnice şi femeile, cele mai scăzute. Cotele mari la FPI 2 sunt corelate pozitiv cu FPI 9 (sinceritate), FPI 3 (depresie) şi FPI 4 (excitabilitate).

Eticheta “agresivitate”, atribuită acestei dimensiuni, nu este similară cu aprecierea că o cotă ridicată denotă agresiuni manifeste. Corelaţia cu FPI 9 (sinceritate) poate avea şi o altă semnificaţie, în sensul că o cotă ridicată exprimă faptul că subiectul poate să-şi recunoască unele slăbiciuni şi afecte.

Semnificaţia scărilor FPI

COTE MARI	SCARA	COTE MICI
Subiectul reclamă acuze corporale din diferite domenii funcţionale, vegetative (circulatorii, respiratorii, digestive) tulburări motorii, senzaţii de durere şi discenestenezie; tulburări psihosomatice generale (insomnii, moleşeală, epuizare însoţită de încordare, rezistenţă scăzută la efort, meteopatie, hipersensibilitate la diferiţi stimuli, anxietate); rezonanţă somatoafectivă mărită, este vorba de fenomene intense vegetative şi musculare ce apar în caz de excitaţie afectivă.	FPI 1 Nervozitate	Subiectul aminteşte puţine acuze corporale sau tulburări psihosomatice generale ; rezonanţă somato-afectivă redusă şi în general un grad redus de conştientizare a proceselor somatice reglatorii.
Subiectul recunoaşte comiterea unor acte agresive spontane corporale, verbale şi imaginare, îşi descarcă uneori afectele pe obiecte şi animale, se întoarce şi direct împotriva oamenilor cu feste nevinovate şi grosolane, cu atacuri şi maltratări, simţind uneori chiar plăcere de pe urma lor; impulsivitate şi lipsă de stăpânire de sine, anxietate, trebuinţă de varietate, dor de aventuri şi emoţii, bucurie de necazul altuia şi plăcere de pe urma unor pozne copilăreşti; imaginea imaturităţii emoţionale.	FPI 2 Agresivitate	Subiectul relatează o înclinaţie spontană redusă spre agresivitate, stăpânire de sine o conduită constantă şi conştiincioasă, caz extrem, prezintă trăsături de pasivitate şi calm.
Subiectul relatează dispoziţie proastă , labilitatea dispoziţiei, dar cu precădere depresiv, trist, abătut, pesimist, în toane rele, în parte chiar iritabil, nemulţumit, morocănos; teamă, sentimentul unui pericol vag; singurătate, sentiment de indiferenţă şi gol interior, preferă să fie singuri, dar se simte însingurat şi neânţeles de nimeni; incapacitate de a se concentra, dus pe gânduri, încomodat de gânduri inutile; reverie; un profund sentiment de inferioritate, iritabil, hipersensibil, griji şi frământări, autoagresiune, autoreproşuri şi sentiment de insuficienţă.	FPI3 Depresie
Subiectul relatează iritabilitate ,încordat, sensibil şi excitabil; toleranţă redusă la frustrare chiar şi în cazul problemelor cotidiene, uşor de deranjat, nerăbdător, neliniştit, se enervează şi se înfurie uşor devenind chiar agresiv, cu declaraţii şi manifestări nechibzuite, acte afective necugetate, impulsive, izbucniri afective, lipsă de inhibiţie în stare de tensiune , irascibil.	FPI4 Excitabilitate
Subiectul relatează trebuinţă şi tendinţă spre stabilirea de contacte caută contact, prietenos, leagă repede prietenii şi are multe cunoştinţe; vioiciune întreprinzător activ, vorbăreţi, comunicativ, prezenţă de spirit.	FPI 5 Sociabilitate	Subiectul afirmă o trebuinţă redusă de contact, izolare, evită contactele, preferă să fie singur, cunostiinţe puţine, stabileşte cu greu contacte, solitar, retras, eventual rigid, rece; reţinere, orientat mai degrabă spre fapte decât spre persoane, neintreprinzător, tăcut, necomunicativ.
Subiectul susţine încredere în sine ,imperturbabil, greu de enervat, eventual rezistent la solicitări,perseverent şi de neclintit; dispoziţie bună, încrezător, optimist, nu este amator de confruntări agresive, dar energic, preferinţă pentru acţiuni rapide, hotărâte.	FPI 6 Calm	Subiectul relatează iritabilitate, uşor de dezamăgit şi de necăjit, de impresionat şi descurajat, ia lucrurile prea în serios (le ia în tragic), uşor de tulburat, hipersensibil; îngrijorare, şovăielnic, mereu în aşteptare, nu este amator de hotărâri rapide şi de acte impulsive, eventual pesimist,descurajat.
Subiectul relatează acte agresive reactive-corporale, verbale sau imaginare ;impunerea intereselor proprii, concepţie egocentrivă, bănuitor şi neâncrezător faţă de alţii; înclinaţie spre o gândire autoritar-conformistă, agresiv în limitele acceptibilităţii sociale, având ca modele agresivitatea reactivă, vina şi pedeapsa, judecăţi morale convenţionale, eventual severe,apodictice.	FPI 7 Dominare	Subiectul prezintă consideraţie şi moderaţie indulgent şi îngăduitor, moderat ,respingerea stilului agresiv-viguros; atitudine tolerantă bazată în primul rând pe încredere, judecăţi morale diferenţiate, înţelegător.
COTE MARI	SCARA	COTE MICI
Subiectul afişează timiditate, stinghereală, inhibiţie în relaţiile cu alţii, mai ales în situaţii de grup, eventual tulburări în stabilirea contactelor sau incapabili de contact; trac şi acuze somatice înaintea unor anumite evenimente sau în caz de emoţii (nelinişte, tremur, “i se înmoaie genunchi”, pălire, înroşire, bâlbâială, nevoia de defecţie sau urinare); voinţă slabă, nehotărât, nu caută să se impună, sfios, fricos, îl deranjează când este observat de către alţii.	FPI 8 Inhibiţie	Subiectul relatează spontaneitate, sigur de sine, încrezător în forţele proprii, independent, hotărât în ţinută şi acţiune, capabil de a stabili contacte; tensiune somatică redusă în situaţii de aşteptare, manifestări somato-afective reduse: dornic de acţiune, gata oricând să pornească la acţiune, să experimenteze, întreprinzător.
Subiectul recunoaşte mici slăbiciuni şi defecte pe care probabil le posedă toată lumea, autocritic, eventual atitudine nepăsătoare.	FPI 9 Sinceri- tate	Subiectul înclină spre disimularea unor mici slăbiciuni şi defecte, ar dori să facă impresie bună; lipsă de sinceritate, autocritică deficitară, eventual îngâmfare sau caracter închis.
Subiectul relatează sociabilitate, trebuinţă de contact, caută să stabilească contacte şi este capabil să o facă, prietenos, leagă repede prietenii, degajat; vioiciune, impulsiv, vorbăreţ, amator de variaţie şi de distracţii; activitate şi excitabilitate, întreprinzător, dominant, tinde să dea tonul, ştie să se impună, excitabil, eventul nestăpânit.	FPI E Extraversiune	Subiectul relatează, nesocibilitate, preferă să fie singur, leagă prietenii greu, izolat, trebuinţă redusă pentru contacte; calm şi reţinere, puţin întreprinzător, statornic, constant, stăpânit, eventual pasiv, sec, nu-i plac distracţiile, necomunicativ, evită să iasă în evidenţă, preferă să fie lăsat în pace.
Subiectul acuză o dispoziţie proastă, labilitatea dispoziţiei, depresie, tristeţe, abătut, indispus; iritabilitate, vulnerbil, irascibil, sensibil, morocănos, se enervează uşor, necăjit, încordat; preocupat (frământat), dus pe gânduri, uşor de distras de la o activitate, reverie, griji, sentiment de culpabilitate; tulburări de contact, se simte adesea neînţeles şi nedreptăţit, eventual indiferent.	FPI N Labilitate emoţională	Subiectul manifestă o dispoziţie echilibrată, stabilă, sentimente cu precădere pozitive, relaxat, bine dispus, stăpânit, răbdător, calm, degajat; siguranţă de sine, puţime griji şi/sau sentimente de culpabilitate; capacitate de concentrare; raporturi emoţionale cu alţi netulburate.
Subiectul relatează autoafirmare activă, eventual chiar corporală, conştient de valoarea proprie, întreprinzător, încrezător, oricând gata să intre în acţiune; dispoziţie echilibrată, puţine acuze somatice, rare manifestări de trac, rare tulburări psihosomatice, generale.	FPI M Masculinitate	Subiectul relatează reţinere, timid, evental chiar inhibat; dispoziţie deprimată, devine uşor dezamăgit sau se descurajează; încredere slabă în sine; acuze somatice şi tulburări psihosomatice generale, în special puls neregulat, ameţeli, mâini şi picioare reci, constipaţie, sensibilitate la lumină şi zgomot, “înmuierea” genunchilor şi nelinişte corporală în caz de emoţii, trac, deseori epuizat, sleit şi vlăguit, meteopatie.

La FPI 3 cota este neinfluenţată de vârstă, de nivelul de şcolarizare, de locul de reşedinţă şi de sex. De obicei, cotele ridicate la FPI 3 sunt asociate cu cote ridicate la FPI 1(nervozitate), FPI 2 (agresivitate), FPI 4 (excitabilitate), FPI 8 (inhibiţie) şi FPI 9 (sinceritate).

La FPI 4 cota este independentă de sex, vârstă, nivel de şcolarizare şi mediu de reşedinţă. Cotele mari la FPI 4 sunt asociate cu cote ridicate la FPI 3 (depresivitate), FPI 2 (agresivitate), FPI 1 (nervozitate), FPI 7 (tendinţă spre dominare) şi FPI 9 (sinceritate).

La FPI 5 cota este independentă de sex, vârstă, nivel de şcolarizare şi mediu de reşedinţă. Cotele mari la FPI 5 se asociază cu cotele mari de la FPI 8 (inhibiţie).

Dimensiunea “sociabilitate” nu trebuie înţeleasă ca fiind reversul scării FPI 8 (inhibiţie).Prima (FPI 5) se referă la trebuinţa de contact, la vioiciune şi spiritul intreprinzător, în timp ce a doua (FPI 8) se referă la capacitatea (aptitudinea) de stabili contacte şi de a acţiona.

La FPI 6 cota este neinfluenţată de vârstă, de nivelul de şcolarizare, de mediul de reşedinţă,nu însă şi de sex.Bărbaţii realizează în medie cote mai mari decât femeile.In general, cotele ridicate la FPI 6 se asociază cu cote scăzute la FPI 8 (inhibiţie).

La FPI 7 cota nu este influenţată de vârstă şi mediu de reşedinţă, dar depinde de sex şi nivelul de şcolarizare.Bărbaţii, precum şi absolvenţii de şcoală generală, au cote medii mai mari.Cotele ridicate la FPI 7 se asociază cu cote similare la FPI 4 (excibilitate).

La FPI 8 cota este independentă de vârstă,de nivelul de şcolarizare şi de mediul de reşedinţă, dar este influenţată de sex.Femeile realizează cote mai ridicate.Cotele mari la FPI 8 sunt asociate cu cote mari la FPI 3(depresivitate) şi FPI 1 (nervizitate), dar şi cu cote mici la FPI 5 (sociabilitate) şi FPI 6 (calm).

La FPI 9 cota este independentă de nivelul de şcolarizare şi de locul de reşedinţă, dar depinde de sex şi mai ales de vârstă.Subiecţii tineri, în special bărbaţii, prezintă cote medii mai scăzute.Cotele mari la FPI 9 sunt asociate cu cote mari la FPI 2 (agresivitate), FPI 3 (depresivitate) şi FPI 4 (excitabilitate).

Se poate presupune că atunci când se obţin valori extreme pe scara FPI 9 există o tendinţă de distorsionare,chiar falsificare a informaţiei.Desigur, acest lucru este valabil numai pentru scările care corelează semnificativ cu FPI 9,anume FPI 2, FPI 3, FPI 4. Probabil că o serie de itemi din componenţa acestor scări care se referă la gresivitate, depresie şi excitabilitate, ridică pentru unii subiecţi problema dezirabilităţii sociale a răspunsurilor lor.Pe de altă parte, arată autorii chestionarului, s-ar putea să fie vorba nu numai de o reţinere voită în acest context, ci de o reală incapacitate de a prezenta acest domeniu în mod critic în cadrul autocaracterizării. În consecinţă, este plauzibil să privim şi această dimensiune ca fiind o însuşire dobândită şi stabilă a personalităţii şi nu pur şi simplu un indicator al unei tendinţe conjuncturale de răspuns.

In studiul lui KONIG şi SCHMIDT (1982), rezulttele obţinute cu scara FPI 9 sunt nesatisfăcătoare aşa că ea este exclusă din varianta îmbunătăţită a chestionarului pe care o propun ei.

Cota la FPI E este independentă de sex, de nivelul de şcolarizare şi locul de reşedinţă, dar depinde de vârstă.In general tinerii prezintă cote medii superioare vârsnicilor.

La FPI N, cota este independentă de vârstă, de nivelul de şcolarizare, de locul de reşedinţă şi de sex.Cotele la FPI N şi FPI E sunt independente una de alta atât sub aspect empiric cât şi statistic.

La FPI M cota este independentă de vârstă, de nivelul de şcolarizare şi locul de reşedinţă.Bărbaţii au în medie cote mai ridicate decât femeile. Între FPI M şi FPI E există o dependenţă statistică din cauza dublei valori ai unor itemi.Cotele mari la FPI N se asociază cu cote mici la FPI M.

In varianta pe care o propun KONIG şi SCHMIDT (1982), cele 7 scări prezintă următoarele caracteristici:

Scara 1 -starea dominantă (Gru.) -Starea sufletească fundamentală apare ca bipolară.Unul din poli se caracterizează printr-o atitudine ce prezintă o stare dispoziţională meditativă şi depresivă, în timp ce celălalt pol reflectă o stare de optimism, speranţă şi siguranţă de sine.

Scara 2 -sociabilitate (Ges.) -Dimensiune bipolară; la un pol se evidenţiază o personalitate puternic marcată de nevoia de stabili contacte sociale, iar la celălat se relevă o trebuinţă redusă de contacte sociale, inconfort şi inabilitate socială, însingurare.

Scara 3 -agresivitate (Agg.) -marchează înclinaţia spre fantezie canalizată spre răutăţi, compromisuri, nesiguranţă, pedeapsă.

Scara 4 -iritabilitate (Err.) -iritabilitatea are o scară bipolară.Răspunsurile marchează pe de parte un comportament nestăpânit, iritabil, iar la polul opus, stăpânire de sine, îngăduinţă, împăciuitorism.

Scara 5 -reacţii psihosomatice (Psy.) -înclinaţia spre reacţii psihosomatice este dată de răspunsurile care sunt orientate spre reacţii corporale vegetative.

Scara 6 -perspicacitate (Ent.)(operativitate/fermitate) -uşurinţa de a lua decizii,concretizată într-un comportament pe care l-am notat sintetic prin termenul de “perspicacitate”, descrie operarea rapidă în sfera decizională, flexibilitate, capacitatea de a nu se lăsa tulburat în liniştea proprie precum şi în încrederea în propria persoană şi în viitor.

Scara 7 -inhibiţie (Geh.) -dimensiunea evidenţiază un comportament marcat de nesiguranţă şi teamă în situaţiile de contact social.

Desigur, interpretarea scărilor FPI nu poate fi făcută în mod mecanic, ci având în vedere intercorelaţiile dinre scări, cu alte cuvinte sructura chestionarului; acesta trebuie privit ca un tot unitar.Inainte însă de a da exemple de interpretări, să vedem cum se comportă FPI-ul când este utilizat pe populaţia ţării noastre.