Farmacologia generală veterinară Definiţia. Ramurile. Relaţiile cu alte ştiinţe. Importanţa farmacologiei Definiţii

Substanţe antiectoparazitare
Ectoparaziţii (paraziţii externi) fac parte din:

Încrengătura: arthropoda

Clasele: -arahnoida (căpuşe); -insecta.

Clasificarea substanţelor antiectoparazitare:

1. substanţe minerale;

2. substanţe organice;

3. substanţe de origine vegetală;

4. piretroide;

5. insecticide clorurate sintetice;

6. insecticide organofosforice;

7. carbamaţi;

8. ivermectine;

9. amitraz.

Mecanismul de acţiune:

Insecticidele pot pătrunde în organismul insectei prin: -inhalaţie; -ingestie; -pot dizolva chitina; -pot să obstrueze orificiile respiratorii ale paraziţilor.

În funcţie de mecanismul de acţiune, ele pot fi:

-toxice de ingestie;

-toxice la nivelul aparatului respirator producând asfixie;

-toxice care lizează chitina;

-toxice care acţionează la nivelul sistemului nervos al parazitului: pătrund în organismul parazitului unde sunt vehiculate prin sistemul limfatic al acestuia şi acţionează asupra sistemului nervos determinând moartea sau paralizia parazitului şi în consecinţă desprinderea lui de pe animalul-gazdă.

Spre exemplu, ivermectinele stimulează eliberarea de GABA.
1. Substanţe minerale

Sulful: -pulbere galbenă, insolubilă în apă, dar solubilă în solvenţi organici; -se găseşte sub formă de ungvent pentru combaterea râiei la toate speciile; -este utilizat contra păduchilor şi tricofiţiei; -are şi efect fungistatic, bacteriostatic, cheratolitic şi purgativ; -în contact cu secreţiile de la nivelul pielii formează sulfuri alcaline care provoacă liza învelişului chitinos al paraziţilor; -ungventul are o concentraţie de 10 – 33% substanţă activă şi trebuie să conţină ca excipienţi substanţe cu mare putere de pătrundere;

-preparate pe bază de sulf: -Helmerich, ungvent; -Liniamentul vienez; -ungvent ce conţine 10% sulf şi 10% CaCO₃ (de uz uman, cu rol în combaterea râiei la om – tratament de circa 3 zile).
2. Substanţe organice

Petrolul: -lichid brun, nemiscibil cu apa; -prin distilare fracţionată se obţine benzina, petrolul lampant, motorina, păcura; -petrolul brut şi cel lampant pot fi utilizate ca antiseptice, dezinfectante şi antiparazitare; -se utilizează sub formă de pensulaţii contra păduchilor, diluat ½ la 1/5 cu lapte de var sau apă; -acţionează asupra păduchilor şi ouălor acestora; -folosit şi pentru tratamentul local în plăgi.

3. Substanţe de origine vegetală

Uleiul de anason (ulei eteric): -diluat cu alcool 1/50 – 1/100 pentru combaterea ectoparaziţilor la păsările de colivie.

Balsamul de Peru: -lichid brun, vâscos, insolubil, cu miros de vanilie; -este obţinut din scoarţa arborelui Miroxilon balsamum; -există şi balsamul de Peru artificial; -se găseşte sub formă de ungvent 1 – 10% în râie si, mai ales, în demodecie; -are efct cicatrizant în plăgi, eczeme, ulcer verucos.

Piretrina: -este un insecticid de contact; -este obţinută din planta Centrum chrisanteum; -se foloseşte sub formă de pulbere sau extracte la animalele de apartament sub formă de pudrări, spray-uri, şampoane; -efectul neurotoxic este rapid şi de scurtă durată astfel încât trebuie asociat cu un tratament general, fie cu un potenţator; -mecanismul de acţiune constă în deschiderea de lungă durată a canalelor ionice de la nivelul membranei neuronale; -nu intoxică animalul-gazdă, dar irită mucoasele; -are acţiune toxică pentru peşti şi albine; -nu este toxic la păsări şi NU crează reziduuri în produsele de origine animală.

4. Piretroidele (piretroizii)

Sunt substanţe obţinute prin sinteză chimică ce sunt asemănătoare piretrinei.

Au o stabilitate mare şi ca urmare au efect de lungă durată.

În general, se utilizează pentru combaterea râiei.

Se aplică numai extern, remanenţa efectului fiind între 2 săptămâni şi 5 luni.

Sunt bine tolerate.

Atunci când tegumentul prezintă leziuni există pericolul absorbţiei şi intoxicaţiilor traduse prin salivaţie şi convulsii clonice.

Nu este necesar un termen de aşteptare pentru produsele de origine animală.

Există mai multe categorii: -delthamethrin; -cypermethrin; -permethrin; -tetramethrin; -flumethrin; -cyfluthrin.

Efectul repelant (de îndepărtare a insectelor) este datorat mirosului.

Preparate comerciale:

-pe bază de Delthamethrin: -Butox; -Decis;

-pe bază de Cypermethrin: -Ectomin; -Parasect;

-pe bază de Permethrin: -Canovel; -Petrin E;

-pe bază de Tetramethrin: -Pinavet.

Butox: -soluţie 5% în flacoane de 50, 100, 250 ml şi 1 şi 1 ½ litri; -acţionează asupra muştei domestice; -acţiunea sa este de 230 ori mai mare decât cea a derivaţilor organocloruraţi (nu se mai utilizează astăzi) şi de 300 – 400 ori mai mare decât a derivaţilor organofosforici; -spectrul de acţiune este foarte larg şi se referă la insecte zburătoare înţepătoare, insecte generatoare de miaze, păduchi hematofagi, căpuşe şi agenţi ai râilor; -tratamentul se face prin îmbăiere (în bazine în care înălţimea soluţiei pentru ovinele adulte trebuie să fie de 80 cm şi 70 cm pentru miei) sau prin pulverizare; -trecerea prin baia respectivă trebuie să se facă timp de 1 minut, timp în care capul se scufundă de 2 – 3 ori; -se utilizează în concentraţie de 0.25 – 1 litru butox 5% la 1000 litri apă; -acest preparat a înlocuit lidavetul ce se stoca în ţesutul adipos şi chiar în lapte.

Decis: -soluţie 2.5%; -utilizat pentru combaterea dăunătorilor din agricultură; -se folosesc 10 ml soluţie 2.5% în amestec cu 5 – 10 litri apă.

Ectomin: -soluţie 10% în flacoane de 1 şi 5 litri; -se utilizează la bovine în doză de 1 litru la 1000 -1333 litri apă; -la ovine 1 litru la 1000 litri apă; -la porci 1 litru la 1000 – 1333 litri apă; -la păsări 1 litru la 1000 litri apă.

Parasect: -soluţie 5%; -se utilizează la fel ca butoxul.

Canovel: -produs cu spectru larg; -se administrează spot-on la câini în funcţie de greutate; -la un câine de 5 kg 1 ml, la unul de 5 – 10 kg 2 ml, de 10 – 25 kg 5 ml, iar la unul peste 25 kg 10 ml; -se aplică pe linia mediană superioară prin pulverizare; tratamentul se repetă după 3 săptămâni.

Piretrin E: -este un lichid emulsionabil ce conţine 5% permethrină pură; -este eficace faţă de muşte, ţânţari, furnici, păienjeni, gândaci şi purici.

Pinavet: -flacoane de şampon de 200 ml; -conţine 0.5% tethramethrin; -este eficace asupra păduchilor, puricilor, căpuşelor, agenţilor râilor; -se aplică pe pielea umedă.

Orbisect

Ridect
5. Insecticide clorurate sintetice

În general, NU se mai utilizează.

Reprezentanţi: -DDT (diclordifeniltricloretan); -HCH (hexaclorciclohexan).

S-au utilizat izomerii lor: -PP’ (pentru DDT); -izomerul γ (pentru HCH).

Ulterior, au apărut probleme de ecologie, acestea fiind datorate unor reziduuri crescute consecutive liposolubilităţii acestor produse în lapte, carne şi ouă.

Singurul produs care mai este admis în ţările UE este lindavetul, care se utilizează asemănător piretroidelor, dar care produce intoxicaţii traduse prin: -vomă; -diaree; -stări de excitabilitate; -midriază; -convulsii; -paralizia centrului respirator (ca tratament se utilizează preparatele anticonvulsivante).

Preparate comerciale: -Furnitox; -Deparatox; -Duplitox; -Lindanest (ungvent folosit în medicina umană pentru combaterea râiei).
6. Insecticide organofosforice

Au un spectru de acţiune larg asemănător piretroidelor.

Mecanismul de acţiune este identic cu cel antihelmintic: inhibă colinesteraza, lăsând liberă acetilcolina.

Are efect selectiv.

Pătrunde şi în corpul ectoparaziţilor prin ingestie.

Se utilizează contra tuturor ectoparaziţilor.

Se aplică prin îmbăieri, pulverizări locale, spălături locale şi generale, coliere îmbibate cu organofosforice (zgărzi pentru carnivore, crotalii pentru bovine, benzi adezive pentru cal).

Se absorb bine prin piele. Pătrund în circulaţie şi acţionează asupra paraziţilor ce se află la nivelul ţesutului conjunctiv subcutanat.

Se aplică prin metodele: -pour-on (fricţiuni); -spot-on (pulverizare).

În eventualele intoxicaţii se foloseşte atropina şi toxogoninul, ca antidot.

Peştii sunt foarte sensibili la organofosforice, de aceea NU trebuie să ajungă în apă aceste substanţe.

Preparate comerciale: -Trichlorfon; -Diazinon; -Phosmet; -Phoxim; -Blotic; -Dichlorvos.

Organofosforicele sunt contraindicate la pisicile de sub un an şi la animalele gestante.

Cea mai utilizată substanţă este neguvonul.

Neguvonul: -pulbere albă, foarte higroscopică; -se utilizează contra păduchilor, puricilor, căpuşelor prin spălături locale; -la păsări, se utilizează sub formă de pudrări; -în telazioză la bovine se administrează 5 ml 1.5% sub pleoapa a III-a; -în oestroză la ovine se foloseşte soluţia 10% în amestec cu atropină; -în gastrofiloză la cai se administrează 30 mg/kg; -pentru distrugerea muştelor se foloseşte soluţia 1 – 2%; -în hipodermoza bovină se utilizează profilactic soluţia 6%, 60 ml/100 kg prin pulverizare, iar curativ soluţia 2%, 200 – 400 ml/100 kg prin fricţionare.

Preparate comerciale:

-Chlorofos: -bidoane de 1 kg pentru combaterea muştelor; -se foloseşte soluţia 1%; -pentru combaterea ectoparaziţilor se foloseşte soluţia 0.2%.

-Neocidol: -bidoane de 1 sau 5 litri; -se utilizează în tratamentul râiei la bovine şi cabaline, câte 10 ml la 10 litri de apă; -la ovine se folosesc 400 ml la 1000 litri de apă, iar la suine, 4 ml la 10 litri apă.

-Diacap 300: -suspensie; -substanţa activă este reprezentată de diazinon; -se foloseşte concentraţia 30%; -se utilizează contra muştelor, ţânţarilor, furnicilor, puricilor în doză de 1 ml la 50 litri de apă.

-Ectocidol: -conţine tot diazinon; -combate muştele, puricii, râia la ovine, caprine, suine; -se fac îmbăieri sau aspersiuni.

-Faszin: -se utilizează sub formă de zgărzi la carnivore contra puricilor; -rezistă la îmbăieri.

-Sebacil: -se utilizează prin pulverizare, 5 ml la 1 litru de apă.

-Blotic: -soluţie 35%; -se utilizează 1 litru la 1000 litri de apă, la porc şi ovine, în special.

-Vapona: -zgărzi la carnivore; -se scot în timpul îmbăierii; -se foloseşte contra puricilor.

7. Carbamaţii

Carbamaţii chimici sunt derivaţi ai acidului carbamic.

Mecanismul de acţiune constă în blocarea colinesterazei. Această blocare este reversibilă, datorită acestui fapt, carbamaţii sunt substanţe puţin toxice.

Se absorb prin piele şi se metabolizează rapid.

Toxicitatea pentru mamifere este minimă.

La carnivore, se pot utiliza sub formă de pulberi, coliere sau şampoane.

Preparat comercial: -Carbaryl.
8. Ivermectinele (v. substanţele antihelmintice)
9. Amitrazul

Face parte d.p.d.v. chimic din grupa formamidei. Se utilizează mai mult în agricultură.

Mecanismul de acţiune este asemănător piretroidelor. În plus, inhibă octopamina ce este un neurotransmiţător.

Se absoarbe şi se metabolizează rapid prin hidroliză şi oxidare (85% se elimină în 24 ore).

Laptele NU se dă în consum timp de 24 ore.

Preparate: -Canider S conţine 12.5% amitraz şi se găseşte în flacoane de 100 ml; -Canider U, ungvent ce conţine amitraz şi neomicină; -Semcar: -soluţie 12.5% amitraz; -se utilizează 1 litru la 500 litri apă pentru îmbăieri la bovine, ovine şi suine contra păduchilor şi a căpuşelor; -Taktic: -soluţie 12.5% amitraz; -pentru combaterea căpuşelor, scabiei şi păduchilor; -se utilizează sub formă de îmbăieri, prin pulverizare sau spălări.

Substanţe antimicotice

Se folosesc contra: -micozelor cutanate (ex: Trichophyton, Microsporum); -micozelor viscerale (ex: Candida, Aspergillus).

Se pot utiliza antimicotice cu acţiune: -generală; -locală.
Antimicotice cu acţiune generală

Derivaţii imidazolici:

Au un spectru larg.

Au fost descoperiţi în 1960.

Mecanismul de acţiune antimicotic constă în inhibarea sintezei ergosterolului, substanţă componentă a membranei micetului. Ca urmare apar perturbări în funcţionalitatea membranei care duc la moartea micetului.

Aceşti derivaţi stimulează sistemul imunologic al organismului-gazdă.

Enilconazolul:

-preparate: -Imaverol: -soluţie 10% enilconazol; -se utilizează în tricofiţie la bovine, cabaline, câine, făcându-se pulverizări asupra animalului.

-Clinafarm: -soluţie 15% enilconazol; -flacoane de 100 ml sau 1 litru şi pachete cu 6 generatoare de fum; -se face dezinsecţie în mediul extern, respectiv, în boxe, coteţe, diluându-se soluţia de 100 ori, fie un generator de fum pentru 50 cm³ încăpere.

Minconazolul:

-preparate: -Surolan: -flacoane de 15 ml; conţine minconazol; -este antifungic şi activ faţă de germenii Gram-negativi; -se utilizează, în special, la carnivore contra micozelor de la nivelul pielii şi al urechii.

Clotrimazolul: -ungvet 1%; -soluţie de uz extern 1%; -se utilizează în micozele externe prin 2 – 3 aplicări/zi.

Unii derivaţi imidazolici pot fi utilizaţi şi per os pentru acţiunea lor generală: -Ketoconazolul; -Minconazolul.

Preparate: -Nizoral: -conţine ketoconazol; -se prezintă sub formă de comprimate; -se utilizează atât pentru micozele externe, cât şi pentru cele interne;

-Femicozin: -este fabricat de Facultatea de Medicină Veterinară, Cluj; -conţine tiabendazol, CuSO₄ şi axungie; -are culoare verzuie; -se utilizează în tricofiţie.

Griseofulvina: -antibiotic produs de Penicillium griseofulvinum; -inhibă sinteza acizilor nucleici la nivelul celulei micetului; -este activă, în special, faţă de dermatofiţi; -se administrează per os, o dată pe zi, în doză de 5 – 10 mg, timp de 3 – 6 – 12 săptămâni; -are o afinitate deosebită faţă de piele şi păr; -este utilizată în tricofiţie; -preparat: -Griseofulvin M (folosit în medicina umană).

Antimicotice cu acţiune locală

Antibiotice poliemice:

Sunt produse de ciupercile din Genul: Streptomyces.

Au caracter amfoter.

Se ataşează de moleculele de steroli din membrana micetului formând pori în membrană, pori prin care ies componentele citoplasmatice ale micetului.

Stamicina (Micostatina): -pulbere gălbuie, solubilă în apă; -există şi sub formă de drajeuri; -se utilizează, în special, în candidoză şi uneori şi în aspergiloză; -doza: 60.000 UI/kg; -există şi sub formă de ungvent (se aplică şi extern) sau comprimate vaginale şi ovule; -preparat de uz uman: -Nidoflor, conţine stamicină, neomicină şi triamcinolon.

Amfotericina B: -se utilizează asemănător stamicinei; -în plus, se poate folosi şi în candidoză şi aspergiloză la păsări, administrată în apa de băut în concentraţie de 0.2 – 0.3‰.
Derivaţii 8-oxichinaldinici (derivaţi oxochinoloinici)

Aceşti derivaţi sunt derivaţi obţinuţi prin sinteză.

Saprosanul: -pulbere alb-gălbuie, insolubilă în apă; -este activ faţă de cocii Gram-pozitivi, protozoare şi ciuperci; -se poate utiliza în dizenterie, candidoză, infecţii microbiene; -nu produce microbism; -doza: 0.2 – 0.3 g/kg.
Sulful

În concentraţii mari are acţiune cheratolitică.

Este şi fungicid.

Se utilizează ungventul Tricofitin ce conţine sulf, CuSO₄, ulei de peşte şi parafină solidă. Este utilizat în tricofiţie la viţei.

Derivaţii cationici

Au efect antimicotic prin citoliză.

Bromocetul: -în general, se fac 3 aplicări la 7 – 8 zile; -pentru spălări locale se folosesc în concentraţii de până la 5% şi pentru cele generale în concentraţie de 1 – 2%; -se mai utilizează pentru dezinfecţia ustensilelor şi a boxelor; -se utilizează în tricofiţie.


Medicaţia sistemului nervos

TEORIA FARMACOLOGICA A NARCOZEI:

Narcoza consta în intreruperea temporara a conştiinţei ,a sensibilitatii dureroase ,a miscarilor voluntare şi a reflexelor.Se mentin însă funcţiile vitale mari: respiratia ,circulaţia şi tonusul neurovegetativ.Activitatea metabolica scade până la nivel minim.

Există mai multe teorii.Se sustine faptul ca substanţele narcotice dizolva membrana lipidica a neuronilor modificand astfel permeabilitatea şi scazand excitabilitatea.

Substanţele narcotice acţionează succesiv mai intai la nivelul scoartei ,iar apoi la nivelul formatiunilor subcorticale cuprinzand şi maduva spinarii şi bulbul.

O teorie mai noua sustine ca substanţele narcotice acţionează asupra sistemului activător (reticular) ascendent.

Posibilele accidente ale narcozei:

Spasmul glotic; Sincopa respiratorie;

Colaps vascular;

Fibrilatie ventriculara;

Sincopa cardiaca.

Efecte secundare:-bradicardie;

-aritmii cardiace;

-hipotonie arteriala;

-hipotensiune ;

-bradipnee;

-oligurie;

-hipotermie.

Există mai multe tipuri de narcoza:

Narcoza mixta –se asociază mai multe narcotice;ex:Mgso₄ cu cloralhidrat ;

Narcoza cu prenarcoza -se foloseşte cloraloza şi apoi uretan;

Narcoza cu premedicatie;ex: premedicatie –morfina şi atropina după care se utilizează narcoticul respectiv.

 Neuroleptanalgezia=asocierea dintre un neuroleptic (tranchilizant major) şi un analgezic;

Narconeuroleptanalgezia- neuroleptic+analgezic+narcotic.

După modul de prezentare al substanţelor există mai multe tipuri de narcoza:

Narcoza prin inhalatie: Substanţele utilizate pot fi:lichide volatile (eter etilic, cloroform, halotan,kelen penthran) sau gaze narcotice (protoxid de azot şi ciclopropan).Narcoza prin inhalatie este contraindicata la bovine ,cabaline şi ovine pentruca sub acţiunea vaporilor iritanti apare o hipersecreţie salivara şi bronsica intensa.Faza de excitatie aparenta este foarte intensa încât animalele trebuie bine contentionate.Porcii suporta bine cloroformul,iar câinele eterul.La pisică şi animalele de laborator se recomanda eterul.Porcul NU prezinta faza de excitatie aparenta la cloroform.Păsările şi cobaiul NU fac faza de excitatie aparenta.

Perioada de inductie a narcozei ce cuprinde fazele de analgezie şi excitatie aparenta are o durata de :

 2-5 minute la porc;

5-60 minute la câine;

0,5-1 minute la pisici.

ETERUL ETILIC -se utilizează, in special, la carnivore şi animale de laborator.Avantaje:este ieftin;nu scade tensiunea arteriala ;nu diminua frecventa cardiaca;produce o buna relaxare a musculaturii scheletice;nu are efecte asupra ficatului şi rinichilor.Trezirea din narcoza se face în momentul în care animalul inspira aer curat.Revenirea este ,însă ,mai lentă decât în cazul cloroformului intrucat eterul da concentraţii sangvine mai mari.Dezavantaje: perioada de excitatie aparenta este mai lungă şi mai intensa decât la cloroform intrucat eterul se dizolva într-o proporţie mai mare în sânge;hipersecreţia salivara şi bronsica este evidenta ,de aceea este indicata administrarea de atropina.

Eterul poate stimula şi centrul vomei.Datorită acţiunii iritante poate provoca spasm laringian, glotic şi bronhic, tuse puternica şi apnee pe cale reflexa.

Carnea este improprie pentru consum timp de 2 zile de la utilizarea lui.Aceste neajunsuri pot fi corectate prin prenarcoza.

Alte utilizari:-administrat subcutanat stimulează circulaţia şi respiratia pe cale reflexa (este considerat un analeptic restaurator).

-se poate utiliza eterul camforat 10% s.c., uleiul eterat 10% şi 20% i.m. în bronsite ,stari febrile şi boli infectioase în doza de: animale mari 10-30 ml;

animale mici 0,5-2 ml.

CLOROFORMUL –are faza de excitatie mai scurtă ,iar narcoza este mai lungă şi mai profunda ;creaza o analgezie mai buna, dar poate produce şi accidente:fibrilatie ventriculara;

bradicardie puternica;

hepatoza grasa;

icter;

miocardoza.

Carnea este improprie pentru consum cca. o săptămână .Se poate utiliza la porci ,păsări, şi la animalele de laborator.

Pentru prevenirea accidentelor se recomanda premedicatia cu atropina, cloralhidrat, barbiturice.

Alte utilizari:-pentru euthanasie la căini;

-ca antivomitiv (apa cloroformata);

-transcutanat cu rol analgezic.

HALOTANUL – este de 2 ori mai activ decât cloroformul şi de 4 ori decât eterul.Nu confera miros carnii şi este mai puţin toxic.Este un lichid incolor , volatil, cu miros aromatic dulceag.

Se poate utiliza la toate speciile de animale pt . ca NU produce stare de excitatie aparenta.Narcoza se instaleazărapid.Nu irita mucoasele şi NU produce hipersecreţie bronsica.La animalele mari se prefera utilizarea după prenarcoza cu cloralhidrat sau barbiturice.Se mai utilizează şi pentru testarea suinelor fata de sindromul de stres.

KELENUL -este lichid volatil ce fierbe la 12-13°C.Creaza o narcoza superficiala şi o usoara anestezie de suprafaţa.

In MV se utilizează narcoticele nevolative (injectabile).Acestea NU produc faza de excitatie ,iar pentru utilizarea lor NU este necesara aparatura.Efectul lor este adesea scurt.

CLASIFICARE:

a)Narcotice barbiturice

b)Narcotice nebarbiturice-aldehide;

-carbamati;

-alcooli;

-derivati tiazinici.

a)Narcotice barbiturice -reprezintă o grupa moderna de medicamentece au proprietăţi sedative ,hipnotice, narcotice, anticonvulsivante şi antileptice.

Barbiturice hipnotice : --barbitalul;

--barbitalul sodic;

--fenobarbitalul;

--pentobarbitalul;

--hexobarbitalul;

--ciclobarbitalul;

--dormital.

Barbiturice narcotice :--clasice ---pentobarbital;

---pernocton;

--derivati N-metilati---hexobarbitalul sodic;

---eunarcon.

--tiobarbiturice--- inactin (brevinarcon);

---tiopental;

---thiolbarbital (kemital);

---methitiural (tiogenal);

---thyamilal ;

---buthalital (baytinal).

După durata de acţiune ,barbituricele se clasifica :

barbiturice de lungă durata – când somnul ajunge la 8-10 ore;

barbiturice cu durata medie –cand somnul ajunge la 4-8 ore ;

barbiturice cu durata scurtă –cand somnul ajunge la 1-2 ore ;

barbiturice cu durata foarte scurtă – somn de 20 minute

FENOBARBITALUL - este un sedativ,anticonvulsiv utilizat în boli nervoase (in jigodie –formă nervoasa);

-doze: 5-50 cg/animal (la câine);

2-5 cg/animal (la pisică).

-in general se reduce somnul paradoxal (somnul care odihneste creierul);după somn urmeaza o stare stare de oboseala;

-se utilizează sub formă de fenobarbital sodic (comprimate şi soluţie injectabilă);

-somn de lungă durata;

-se mai numeste luminal (gardenal).

BARBITALUL se utilizează mai puţin ca atare şi mai ales intrand în compozitia

BARBITALUL SODIC(VERONAL) unor prerarate.

Barbiturice narcotice: - se folosesc soluţiile apoase ale sărurilor de Na.Adesea având un pH foarte alcalin se administrează i.v. Poate fi şi pulbere ce se solubilizeaza în momentul utilizarii.

PENTOBARBITALUL SODIC (NEMBUTAL) –pentru a avea o narcoza mai lungă se reinjecteaza;