Fitoterapie, generalitati, ramuri

Afecţiuni respiratorii: morcovi, usturoi, salată verde, hrean, praz, varză roşie, ceapă, ţelină, ghimbir, cimbru

Afecţiuni cardiovasculare: sparanghel, leuştean, afin, coacăz negru, măceş, pătrunjel, arahide, mere, lămâi, hrean, sfeclă roşie, cătină, spanac, morcov

Afecţiuni digestive: hrean, revent, leuştean, ridiche neagră, mărar - în anorexii, hrean, leuştean, tarhon, usturoi în hipoaciditate, varza albă în gastrite şi ulcere alături de cartofi; ceapă, usturoi, morcovi, afin în enterocolite, mărar, chimen, sparanghel în meterorism şi colite, varză, revent, parz, mere, pepene verde în constipaţii, hrean, varză, cimbrupătrunjel, usturoi, dovleac în helmintiaze

Afectiuni urinare - orez, paste făinoase, pere, ananas în afecţiuni inflamatorii, se vor evita spanacul, sfecla, varza, ţelina în cazul litiazei oxalice şi cafeaua, carnea şi apa minerală în litiazele fosfatice, se recomandă cartofi, conopidă; în litiaza urică se recomandă un regim vegetarian. Sunt utile diureticele.

Afecţiuni dermatologice: fasole, napi, sfeclă, varză pentru acnee, sfeclă, morcovi, dovleac, la arsuri
Aromaterapie
Acţiunea terapeutică a multor plante medicinale se bazează pe uleiurile esenţiale pe care acestea le conţin, utilizate de foarte mult timp ca aromatizante, condimente, parfumuri sau medicamente. Foarte multe au acţiune bacteriostatică şi bactericidă, chiar antivirală, antimicotică şi antiparazitară, cu toxicitate redusă la doze terapeutice şi fără efecte secundare. Unele au proprietăţi hormonale, efecte în special asupra corticosuprarenalelor, ovarelor, testiculelor, tiroidei, altele sunt sedative, carminative, chiar anestezice etc. Se pot utiliza fie în lămpi speciale (antrenare cu vapori de apă) , fie la masaj, cataplasme şi comprese, uleiurile esenţiale se absorb uşor prin piele şi difuzează apoi în organism (mai lent decât după administrare orală). Local (diluate într-un vehicul), au acţiune antiseptică (cimbru, salvie, eucalipt, cuişoare, levănţică, lămâi), antiinflamatoare (geranium, muşeţel, coada şoricelului, levănţică), fungicidă (ceai, levănţică), cicatrizantă (levănţică, muşeţel, trandafir), deodorantă (bergamot, levănţică, cimbru, ienupăr, salvie), antiparazitară şi insecticidă (usturoi, eucalipt, cuişoare, camfor), rubefiantă )piper, muştar, ienupăr, rozmarin, măghiran), depurativă şi antitoxică (în gute, artroze, erupţii: ienupăr, lămâi, anason, fenicul), vasculotrofică (coada şoricelului), expectorantă (eucalipt, conifere, cimbru, anason, santal), afrodisiacă (piper, cardamom, salvie, iasomie, trandafir, patchouli, ylang-ylang), stimulatoare a sistemului imunitar (artemisia, geranium, scorţişoară), sedativă (tei, levănţică, bergamot, hamei, lămâie), tonic nervos (iasomie, busuioc, mentă, cuişoare) sau echilibrantă a SNC (muşeţel, salvie, levănţică, rozmarin) etc.

Afecţiuni respiratorii – pin, cimbru, mentă, fenicul, anason, eucalipt

Afecţiuni digestive – mentă, cimbru, salvie, coriandru, muşeţel, busuioc, melisă, fenicul, rozmarin, chimen, ghimbir, cuişoare

Afecţiuni ale sistemului nervos – lavandă, melisă, lămâie, portocală, scorţişoară , iasomie, rozmarin, salvie, busuioc

Afecţiuni cardiovasculare – rozmarin, lavandă, eucalipt, mentă, cimbru, isop, în celulită grapefruit, lămâi, mesteacăn alb

Afecţiuni uro-genitale – mentă, bergamot, muşeţel, trandafir – antiseptice, antibacteriene; iasomiwe, hamei, salvie, fenicul, anason – fitoestrogeni; măghiran, iasomie, levănţică – dismenoree;

Numeroase uleiuri pot produce însă iritaţii dermice (scorţişoară, fenicul, sulfină, muştar, tuia, cimbru), reacţii alergice (busuioc, piper, ghimbir, hamei, cimbru, vanilie) chiar reacţii fototoxice (angelica, ghimbir, lămâi, chimion, portocal) şi convulsii (fenicul, cimbru, rozmarin, salvie)deci trebuie folosite cu precauţie, în special la copii mici, gravide, bolnavi cronici sau bătrâni.

Plante toxice
Atunci când un bolnav recurge la fitoterapie există riscul utilizării plantelor în mod greşit, fiind vorba de doză, mode de preparare, de aministrare, de calitatea plantelor, ceea ce poate duce la efecte nedorite, uneori mai severe decât boala pentru care s-au administrat preparatele. Calitatea unui preparat fitoteapeutic depinde în principal de timpul optim de recoltare, de metodele de uscare şi depozitare, aceste influenţând direct conţinutul în principii active. Ca orice alte ştiinţe medicale, şi fitoterapia se bazază pe dovezi (nu pe descrieri subiective), rezulatatele trebuie să fie reproductibile, iar terapia nu trebuie să aibă şi efecte nocive. Multe plante conţin una sau mai multe substanţe toxice, dar datorează utilizarea lor exact acelor substanţe. Este deci obligatorie respectarea dozelor prescrise, nu se vor cumpăra plante de la vânzătorii din pieţe, iar în cazul unei intoxicaţii măsurile de prim ajutor sunt de competenţa medicului. Există mai multe categorii:

-plante deosebit de toxice, a căror doză letală e de ordinul miligramelor: brânduşa de toamnă, omagul, mătrăguna, degeţelul, măselariţa

-plante din care numai anumite părţi sunt toxice sau sunt toxice doar în cantităţi mari: cartoful, fasolea, inul, macul, tutunul, rostopasc, socul, sulfina

-plante decorative – caprifoi, castan sălbatic, iedera, lemn câinesc, lăcrimioara, merişorul, narcusa, salcâmul galben, tisa, tuiaasparagus, crini, ceapa de mare, ciclama, leandrul

-plante toxice pentru păsări sau animale – ceapa de mare

-plante cu toxicitate incertă – sulfină, soc

Fitoterapie specială:
Albăstrele, Centaurea Cyanus, Compositae: se utilizează capitulele florale, conţin sunstanţe amare, tanin, antocianozide, săruri de potasiu, -astringent şi diuretic. Cataplasme şi spălături pentru diverse boli de ochi, intern în boli renale

Amăreala, Polygala amara, Polygalaceae – se foloseşte herba şi radix, conţin principii amare, creşte secreţiie: expectorant în bronşite

Anason, Pimpinella anisum, Umbelliferae- se utilizează fructele şi seminţele, conţine ulei volatil (anetol) – carminativ, uşurând evacuarea gazelor, ajută digestia, expectorante, stimulează secreţia salivară, galactagoge

Angelica (pelin), Angelica archangelica, Umbelliferae – se foloseşte rizomul, conţine uleiuri volatile, este tonci amar, excitant al poftei de mâncare în special în anorexia de natură psihică (dat- acidului valerianic)

Anghinare, Cynara scolymus, Compositae – se folosesc frunzele, conţine cinarin, derivaţi flavonici şi principii amare, maresc secreţia biliară, diureza, scad colesterolemia, efect antidiabetic- diuretic şi coleretic în insuficienţe hepatice, cardiace, renale, în nefrite cronice şi acute

Ardei roşu, Capsicum anuum, Solanaceae – se folosesc fructele recoltate la maturitate, conţine capsaicina, vit B şi C, flavonoide (vit P) – au acţiune rubefiantă, dar nu vezicantă, purgativ în doze mari; intern ca excitant digestiv energic, extern ca rubefiant, revulsiv în dureri reumatice, nevralgii, lumbago, torticolis

Armurariu, Silybum marianum, Compositae – se folosesc fructele, la maturitate, conţien silimarina, o combinaţie de substanţe cu efect hepatoprotector – în tratamentul cirozei, insuficienţelor hepatice, hepatitelor, intoxicaţii cu ciuperci

Arnica, Arnica montana, Compositae – se folosesc capitulele florale ercoltate la începutul înfloririi, conţine ulei volatil, carotenoide, flavonoide, alcooli triterpenici, cu efect antiflogistic în echimoze şi contuzii, intern ca stimulent al sistemului nervos – gargară în laringite, antiseptic şi cicatrizant al rănilor. Atenţie, tinctura aplicată local e iritantă.

Brânduşa de toamnă, Colchicum autumnale, Liliaceae – se recoltează seminţele şi rizomii, contin alcaloizi (colchicina) antigutoase şi anticanceroase, se utilizează pentru obţinerea acesto alcaloizi. Toxic.

Brusturele, Arctium lappa, Compositae – se utilizează rădăcinile, recoltate înainte de înflorire, conţine nitrat de potasiu, ulei volatil, acid cafeic, vitamine B, e diuretic, coleretic, hipoglicemiant, are proprietăţi antifurunculoase, extern – plus frunze de mesteacăn, prntru creşterea părului

Busuioc, Ocimum basilicum, Labiatae – herba, conţine uleiuri volatile, e stimulent al digestiei, carminativ, expectorant, antiseptic intestinal – în colici, balonări, bronşite

Călinul, Viburnum opulus, Caprifoliaceae – scoarţa, conţine taninuri, rezine, flavonoide, este astringent, sedativ, antidismenoreic, se utilizează în accidente nervoase în sarcină, iminenţă de avort

Castan sălbatic, Aesculus hippocastanum, Hippocastanaceae – seminţele recoltate la completa maturitate, conţine saponozide triterpenice, flavonoide, oxicumarine, vit. B, C, K , au proprietăţi flebotonice, antiinflamatoare, diminează fragilitatea capilarelor – în afecţiuni hemoroidale, varice, flebite

Cătina, Hippophae rhamnoides, Eleagnaceae – fructele mature, conţin vit B1, B2, C, PP, carotenoide, acid folic -tonifiant general, antiscorbutic, astringent, vermifug – anemii, convalescenţă

Cerenţel, Geum urbanum, Rosaceae – rizomi cu rădăcini, conţin taninuri, geozida (geina) care hidrolizează la eugenol – bactericid, astringent, antidiaric, hemostatic, calmant – in dispepsii gasrice, enterite infecţioase, hemoragii, extren în stomatite şi gingivite

Chimen, Carum carvi, Umbelliferae – fructele, ulei volatil (carvona) . Carminativ, coleretic-colagog, somahic, galactagog, stimulent – în anorexii, tulburări digestive, pentru mărirea secreţiei lactice

Cicoare, Cichorum intybus Compositae – rădăcinile (substanţe amare triterpenice, tanin, rezine, ulei volatil) şi părţile aeriene(inulină, cicorină, colină) – eupeptic amar, colagog, uşor diuretic şi laxativ – măreşte cantitatea de bilă şi o fluidifică

Cimbrişor, Thymus serpillum, Labiatae – herba, ulei volativ, acid cafeic, rozmarinic, tanin şi serpilină (principiu amar) - diaforetic, diuretic, colagog, coleretic, ahtihelmintic, sedadtiv, antiseptic intestinal – enterocolite, anorexii, antiastmatic, antidiareic, gargară, cicatrizante

Cimbru de cultură, Thymus vulgaris, Labiatae – herba, ulei volatil, acid cafeic, flavonoide, triterpenoide – calmant al tusei convulsive, coleretic, antihelmintic, antiseptic. În cantităţi mari poate provoca tuburări gastro-intestinale

Cireş şi vişin, Cerasus avium, C. Vulgaris, Rosaceae – codiţele fructelor, conţin săruri de potasiu, saponine, flavonoide taninuri- diuretice

Ciuboţica cucului, Primula off., P. Elatior, Primulaceae – rizom cu rădăcini şi florile, conţin saponozide triterpenice, vit c, flavonoide, sunt epectorante, secretolitice - în bronşite

Ciumăfaia, Datura stramonium, Solanaceae - frunzele cu peţiol, conţin alcaloizi, hiosciamină şi scopolamină, parasimpatolitice, antiastmatic, antispastic. Toxic.

Coacăz negru, Ribes nigrum, Saxifragaceae – frunze (tanin, vit C, rutozida, saruri de K, ulei volatil – diuretice) şi fructe mature (vit C, B, flavonoide, antocianozide – în convalescenţe după boli infecţioase, vitaminizant, pentru a mări acuitatea vizuală şi elasticitatea capilarelor, pentru prevenirea accidentelor vasculare)

Coada calului, Equisetum arvense, Equisetaceae – herba, tulpinile sterile recoltate vara, conţin ulei volatil, minerale, săruri de K, saponozide triterpenice, flavonoide – diuretic, uşor expectorant, remineralizant, antireumatic

Coada racului, Potentilla anserina, Rosaceae – herba, conţine tanin şi flavonoide, e astringent, hemostatic, spasmolitic- în boli diareice, ca antihemoragic, extern în leucoree, ulceraţiile pielii şi inflamaţiile gingiilor

Coada şoricelului, Achillea millefolium, Compositae – herba şi florile, ulei volatil bogat în azulene, proazulene, taninuri, flavonoide, antibiotice naturale, colină – antiinflamator, calmant, antiseptic – se foloseşte intern în afecţiuni ale stomacului, enterocolite, anorexii, uşurează eliminarea viermilor intestinali, extern, antiinflamator, dezinfectant şi calmant în arsuri, plăgi purulente, hemoragii

Coriandru, Coriandrum sativum, Umbelliferae – fructele, conţin uleiuri volatile cu proprietăţi stomahice, carminative, stimulent aromatice, bactericide, fungicide

Creţişoara, Alchemilla vulgaris, Rosaceae – herba, conţine taninuri, saponine, flavonoide, este astringentă, antidiareică

Cruşin, Rhamnus frangula, Rhamnaceae – scoarţa, conţine antracenozide şi agliconii lor, e laxativă şi purgativă în funcţie de doză, colagogă.

Degeţel lânos, Digitalis lanata, Scrophulariaceae – frunzele conţin heterozide cardiotonice şi flavonoide, are acţiune cardiotonică şi diuretică. Se utilizează numai în industria farmaceutică, fiind toxică.

Degeţel roşu, Digitalis purpurea, Scrophulariaceae – frunzele, heterozide cardiotonice, flavonoide, saponozide sterolice care măresc resorbţia heterozidelor cardiotonice – produc creşterea puterii de contracţie a miocardului,