Georges Dumezil

4 S.v. 'Ard Macha'. Dindshenchas în proză: manuscrisul din Edimburg (sfârşitul secolului XV), icat şi tradus de Whitley Stokes în Folk-Lore, IV, 1893, §61, p. 480-481, cu indicarea, la p.

A pasajelor corespunzătoare din celelalte manuscrise (Book of Ballymote, 4006; H. 3.3 de la ity College, 616; B. of Lecan, 5106; şi Rennes, 1176J; manuscrisul de la Rennes (mijlocul ului XIV), publicat şi tradus de acelaşi în Revue Celtique, XVI (1895), §94, p. 44- 46.

— Lsh, în versuri: The Metrical Dindshenchas, publicat şi tradus de Edward Gwynn, IV (= Roy. H Academy, Todd Lecture Series, XI), 1924, p. 124-126. Tratatul despre Potrivirea numelor (de Dane), Cdir Anmann (Wh. Stokes [şi E. Windisch], Irische Texte, III, 2, 1897) nu conţine vreo legendă despre acele Macha, nici vreo etimologie.

6 Cele trei povestiri se înşiruie în articolul Ard Macha, legătura fiind fie conjuncţia irlandeza 'sau, fie'), fie adverbul latin a (i) liter.

* Numai manuscrisul de la Edinburgh, loc. cât., dă această povestire şi catrenul corespunzător; alte, inclusiv cel din Rennes, nu menţionează decât înmormântarea primei Macha şi numele ei câmpiei, fără explicarea morţii: vezi, mai jos, p. 425, n. 30.

7 Vezi secţiunea a V-a a Cărţii Cuceririlor (Lebor Gabdla Erenn), ed. R. A. S. Macalister ih Texts Society, XXXIX – E. G. Erenn, III), [1937] – 1940, p. 115-206. Despre scurta tnnare a lui Nennius, Historia Britonum, § 13 (Nimeth filius quidam Agnominis.), care nu decât o adaptare stângace şi rău informată a tradiţiei irlandeze, vezi. E. Parai, La legende arthune, I (Bibi. De l'Ecole des H. Etudes, CCEV), 1929, p. 198-202; traducere irlandeză în Leabhar ithnach, editat şi tradus de J. H. Todd, 1848, § 9, p. 44. V. H. d'Arbois de Jubainville, Le cyct* hologique irlandais et la mythologie celtique (1884), cap. V (p. 84-122): 'Emigrarea lui Nemea asacrul de la Turnul lui Conann'. În marea sa construcţie istoricizantă, Early Irish History „'* hology, 1946, p. 75-76 ('The Bolgic Invasion', 475, 494 (n. 5), Thomas P. O. Rahilly găseşte ite în povestirile despre Nemed ecoul unor evenimente istorice şi polemizează contra interprei mai libere a lui R. A. S. Macalister (vezi, mai jos, p. 421, n. 9).

„Lebor Gabdla (vezi nota precedentă), V (în prelucrare: §249, 250, 252 [= p; 130-134]., 250 se spune că Macha a murit în ziua a douăsprezecea după sosirea lui Nemed în Irlanda.

Lucrul cel mai lămurit şi mai caracteristic al acestui personaj este numele sat gotul Prezicătoarei este 'Sfinţitul'. Într-adevăr, Nemed, la genitiv Nemid, est la genul animat, însuşi cuvântul care, la cel inanimat, în Gallia şi în cea m; veche Irlandă, desemna lucrul sau locul sfinţit, sanctuarul: galică vsjjitjtov (vei e-rov), veche irlandeză nemed9.

2. Din Book of Leinster, 20a10: Au fost odată trei regi peste Irlanda, domrâad deopotrivă, anume trei TJlaţi: Dithorba Ai cel Roşu (Aed Ruad) şi Cimbaeth11. Aceşti regi făcură învoiala că fiecare din ei va sta şapte a la domnie [adică, în total, pentru un rând întreg] de trei ori câte şapte ani. Chezăşii lor fură şap druizi, şapte poeţi, şapte căpetenii militare: cei şapte druizi ca să-i vrăjească (?) prin incantaţ cei „apte poeţi ca să viersuiască împotriva lor ocară şi batjocură12, cele şapte căpetenii ca să-i ta şi să-i ardă, dacă fiecare nu va preda domina la sfârşitul celor şapte ani, cu păstrarea lui fir flatl a Alevârulu* conducătorului nobil' [un fel de 'statut' al funcţiunii]13 şi anume: [să fie] ghini în'fieeare an [pentru turmele de porci], să nu lipsească vopsele (?) de toate culorile şi să nu moa femei la naştere.

C că aceasta a fost prima moarte în Irlanda dintre oamenii lui Nemed'; cf. strofele 13-15 din p mul XLI (=p. 170-172).

* Inscripţia de la Vaison, r. 7: J. Rhys, The Celtic Inscriptions of France and Italy, 1906, p. (care traduce: 'Segomaros, fiul lui Villonos, cetăţean din Nâmes, a făcut acest loc sacru pent Belesama'); G. Dottin, La langue gauloise, 1918, p. 149- 150. Cf. numele de popoare Nemetae, Nen tes, apoi Matres N emeti ales, Nemetoşi -nemetum în nume de locuri şi de oameni. Irl. Veche nemi glosând, sacrum sacellum' (manuscrisul de la Sankt Gallen al lui Priscian, 136 = Wh. Stokes J. Strachan, Thesaurus Paleohibemicus, II, 1903, p. 64); cf. Glossaire de Cormac, trad. J. O'Donova ed. Wh. Stokes, 1868, p. 121. În Introducerea sa la secţiunea a V-a din Lebor Gabdla, p. 115, R. A. Macalister spune: The Celtic connexions of the Nemed story are shown by the name of the leadi He is distinguished as „holy „ – i.e., în the sense of the Latin fas, one privileged to enter religio assemblies. But the essentially religious element în the story has unfortunately caused its editc [of the L. Gab.] to sharpen their scissors: and so far as possible they have assiduously cut o everything which savoured of the paganism with which the story must have been originally chargc In fact, they have re-written the tale on the comparatively harmless lines of the Partholonian ss tion [= section IV], so that the two groups of stories now look like doublets of one anothei [Conexiunile celtice ale poveştii lui Nemed sunt vădite de numele conducătorului. El este specific drept „sacru „ – adică, în sensul latinului fas, cineva având privilegiul să participe la adunări re gioase. Dar elementul esenţialmente religios din povestire i-a determinat din nefericire pe editc s^i [ai lui L. Gab.] să-şi ascută foarfecele: atât cât a fost posibil, ei au tăiat cu asiduitate afs orice mirosea a păgânism, cu care povestirea trebuie, la origine, să fi fost încărcată. În fapt, au rescris povestea după liniile generale, relativ nevinovate, ale secţiunii Partholoniene [= secţiuri a IV-a], astfel că acum cele două grupuri de istorisiri se înfăţişează ca nişte dublete reciproce.]

10 Aflat la Trinity College, Dublin, datat de la mijlocul secolului al XH-lea; pasajul a fi publicat şi tradus de Wh. Stokes ca supliment secund la Dindshenchas-ul de la Rennes, Revue C tique, XVI, 1895, § 161, p. 279-283 ('Bmain Macha'). D.-urile de la Rennes şi Edinburgh, s 'Ard Macha' (vezi, mai sus, p. 420, n. 4) se mărginesc să semnaleze moartea celei de a doua Mac (vezi mai jos, p. 422 şi p. 425, n. 30). În cartea sa extravagantă Le culte des heros et ses condiţie sociales, saint Patrick, heros naţional de l'Irlande, 1919, din nefericire prefaţată de Henri Hube S. Czarnowski confundă, cu ocazia acestei morţi, pe prima şi pe a doua Macha (p. 125, n. 3) şi lasă, p. 161 – 162, pe seama fanteziei sale (, Zâna Macha este ea însăşi o moartă care se întoarce yaţă!). Nu este adevărat că textele publicate de Windisch asupra celei de a treia Macha (n Jos, p. 418 n. jg) fac jin ea 'nepoata marelui zeu al mării Manannan mac I/ir': în primul, ea numeşte simplu 'fiica lui Sainreth [Particularul], fiul lui Imbath [un nume al Oceanului, du glosarul de la Cormac] ' etc.

1 Suprim indicaţiile genealogice privitoare la aceşti trei regi.

12 Asupra gravităţii satirei în Irlanda, comparată cu faptele indiene, vezi cartea mea Servi el la Fortune, essai sur la fonction sociale de Louange et de Blăme et sur Ies elements indo -europei u cens romain, 1943, cap. III: 'Depunerea regelui Bress şi inventarea satirei', § 9- 10, p. 221 – 2

3 Wh. Stokes, în notă la ediţia sa, face apropierea între Odiseea, XIX, 109-114, unde cne fericita acţiune socială şi de asemenea fizică (asupra recoltelor, a turmelor, a pescuitului.

, regelui celui bun': concepţie bine cunoscută în vechea lume celtică şi germanică (vezi îndeoS1 tr^0. Bloch' Les rois thaumaturges, 1924). Textul vrea, fără îndoială, să spună aici că regele care pl s uia să transmită puterea fără gând ascuns, fără să reţină nimic din acea putere magică necesi uşorului său pentru a acţiona în chip fericit asupra naturii. Cel de al doilea termen al sta w Uni rămâne cu totul obscur, oricare ar fi importanţa culorilor în eticheta irlandeză (? Cf. vai Fiecare din cei trei primi de trei ori domnia, adică [cu totul] ^şaizeci şi trei [de ani]. Aed ce fu primul care muri; el se înecă la, Pragurile Roşcovanului' şi trupul său fu dus ia movila se află acolo, de unde numele de Sid n-Aeda şi Ess Rtiaid [Movila lui Aed şi Pragurile Roş. Ulm}. Acest Aed nu lăsă decât o fată, numită Macha – Cosiţă Roşie (Macha Mongruad). Ea rândul de domnie al tatălui ei. Însă Cimbaeth şi Dithorba nu voiră să predea domnia unei Se dădu o bătălie între ei şi bătălia fu câştigată de Macha (fechta cath eturru ocus maidid 'h re Macha). Ea îşi făcu cei şapte ani de domnie. Dithorba pieri la Corann în acea vreme. El inci nobili fii, pe Baeth şi Bras, pe Betach şi Uallach şi pe Borbchas. Ei cerură domnia. Însă a zise că nu le-o dă, pentru că nu o dobândise în virtutea chezaşilor (6 rdthaib), ci pe cimput talie (ar r6i chatha), prin forţă (ar icin). Se dădu o luptă între ei şi Macha îi învinse pe fia Lthorba într-un m? Re măcel. Ea îi surghiuni în pustietăţile din Connaught. Apoi îl luă pe Ciml de bărbat, ca să-i comande ostaşii (do thaisigecht – funcţia de toissech, de 'şef' – a amsaige După ce Macha şi Cimbaeth se Însoţiră, ea'se duse să-i cerceteze pe fiii lui Dithorba în chin roasă, adică mânjită cu aluat de secară şi cu turbă. Îi găsi la Bairenn Connacht [lângă un foc] d un mistreţ. Bărbaţii îi puseră întrebări despre ea, ea le răspunse, iar ei îi dădură să mănânce foc. Unul din ei zise: Ce frumoşi sunt ochii bătrânei I Să ne împreunăm cu ea!' Şi o du3e iăduie. Ea îl legă fedeleş cu ajutorul puterii ei trupeşti (al-lus nirt) şi îl lăsă în pădure. Ap0i: oarse lângă foc. 'Unde este bărbatul care a plecat cu tine? Spuseră ei. 'âi este ruşine, zise i se întoarcă la voi după ce s-a împreunat cu o leproasă. 'Nu-i nici o ruşine, ziseră ei căci facem toţi la fel'. Fiecare o luă cu sine în pădure. Ea îi legă pe rând datorită puterii ei (ar) şi îi duse, legaţi snoP laolaltă, la Ulaţi. Ulaţn ziseră să fie ucişi. 'Nu, zise ea, căci aceasta pentru mine o încălcare a Adevărului căpetemei Nobile (ar ţs con fir flatha damsa). Dar săi îem la serbie şi să-i punem să sapeân3urul meu o cetăţuie întărită (rdth) care să fie de-a pururi ala Ulaţilor'. Şi trase linia de împrejmuire a fortăreţei cu Droşa (eo) de aur pe care o avea rul gâtului (muin): de unde numele de Emuin (emain). Era cu patru sute cinci ani înainte aşterea lui Cristos. Această războinică a murit de moarte violentă: s.v. Ard Macha, diversele icţiuni ale Dindshenchas în proză14 spun că ea a fost îngropată 'acolo', ă ce a fost ucisă de Rechtaid [cel numit] 'Braţ-Roşu' (Rechtaid Rigderg) ă Adunarea Machei a fost instituită pentru a o plânge. De acolo numele Mag Macha, 'Câmpia Machei'.

Resorturile întregii povestiri sunt lupta şi forţa. Tatăl, fiica, ucigaşul ei nişte 'Roşii'.

— Culoarea războiului şi a războinicilor la celţi ca şi la na sau în India. În primul episod, Macha poartă şi câştigă război după oi şi strigă sus şi tare – opunând a doua funcţiune celei dintâi, pe, Indra',. Mitra', ar zice Rgveda – că ea nu-şi datorează puterea unui pact, ci iliei şi violenţei15. Al doilea episod nu o mai arată ca războinică sub arme,: ampioană de luptă, supunând şi legând fedeleş pe rând cinci bărbaţi prin a ei fizică, nert şi silindu-i să-i construiască o cetăţuie. Bărbatul pe care i de soţ va fi, în primul rând, generalisimul ei16. În sfârşit, oricât de victosă este, ea înţelege să respecte statutul lui flaith, noţiune ambiguă tot ne, piura avestice) şi deci, până la un anumit punct, în menţinerea ordinii sociale. Pentru expreir flatha, cf. fir fer, uerum uirorum, adevărul bărbaţilor', spre a semnifica duelul regulat, lupta, de la egal la egal, cu un bărbat (Tain Bo Cuailnge, ed. E. Windisch, 1905, nr. 2909, 4706 şi p. 72, n. 6; Revue Celtique, III, 1877, p. 184-185 şi Irische Texte, I, 1880, p. 5506 – 551”, fir'; IC-L. Sjoestedt, op. Cât., p. 98, defineşte fir fer: 'Acel fair play ce este codul onoarei oinice pe care nu-l poţi încălca fără să-ţi pierzi obrazul'): aceste expresii implică respectarea statut, sentimentul unei datorii contra căreia nu trebuie să se greşească, să se păcătuiască, col mai sus în textul de faţă şi Tochmarc Etâine, în Irische Texte, I, p. 126, § 11, al versiunii lui a huidre, cu privire la fir flatha: acht ni ba issin tossud na firflatha dogentar a col), pe scurt, ţiune foarte apropiată de dharma fiecărei caste indiene. Vezi şi explicaţia pentru firinne flatha a Feradach Fechtnach 'cel Drept', în Câir Anmann, § 107 (Irische Texte, III, 2, 1897, p. 332).

14 Vezi, mai sus, p. 420, n. 4.

15 Fără îndoială că acest aspect războinic al Machei a făcut să se dea acest nume uneia di* trei Morrigna, zeiţe ale câmpului de bătălie: M.

— L. Sjoestedt, Dieux et heros des Celtes, 1940, 4; M. J. Gricourt; 'Epona-RhiannonMacha', Ogam, VI, 1, 1954, p. 30, n. 16.

16 Cimbaeth este el însuşi războinicul tipic, căpetenia, dacă nu întemeietorul luptătorilor 'RamU' atât cât este şi kşatrâ în Rgveda şi în acelaşi fel: putere, autoritate regală, d? Ţnai întâi, ca termen tehnic de diferenţiere, nume al clasei militare – al aceli clase în care se nasc regii şi care, între preoţi (druizi) şi ţărănime (boaire, corespunde în toate privinţele clasei indiene a kşatriya sau răjanya, între bral mani şi vais'ya, crescători-agricultori17.

3. Din manuscrisul Harleian 5280 de la British Museum (secolul al XV-lee 53 b18 (în legătură cu 'durerile facerii ale Ulaţilor'19): Era la Ulaţi un fermier bogat (aithiuch somnia)2' care trăia sus pe munţi, în singurătate. 1 se numea Cruind [Crundchu], fiul lui Agnoman şi dobândise în singurătatea sa o mare bogăţie (in, mus mor). Mai avea şi numeroşi fii ce-l înconjurau (meic imda Ies oc a tairciull side) %1. Feme: care trăia cu el, mama copiilor săi, muri şi el rămase lungă vreme fără soţie.

Într-o zi, pe când era singur acasă în pat, văzu intrând şi venind spre el o tânără frumoas; aleasă la chip, veşmânt şi purtare (ocmnai crutaich. co febus n-delba ocus errid et ecoisc). Maci era numele femeii, ut periii dicunt [cum spun cunoscătorii]. Ea se aşeză pe un scaun la vatră aprinse focul. Ei rămaseră acolo până la sfârşitul zilei fără să-şi vorbească. Ea luă o piuliţă şi o sit şi începu să pregătească [masa] în casă. Când ziua era spre asfinţit, ea luă vasele şi, fără să întrel nimic, merse să mulgă vacile. Cum se întoarse în casă, dădu un ocol la dreapta, intră în bucătării dădu porunci slugilor şi se aşeză pe un scaun alături de Crundchu. Toată lumea se duse la culcări Ea rămase la urma tuturor celorlalţi, stinse focul, dădu un ocol la dreapta, se alătură lui Crundch sub învelitoarea lui şi îi puse mina pe latura trupului. Ei fură împreună până ce ea ajunse însă: iii Roşii' de la Emain Macha; prima strofă a unui poem din Book of Leinster (E. O'Curry, On ti Manners and Customs of the Ancient Irish, II, 1873, p. 357), spune despre el: C., cel Mare dintre tinerii războinici din Emain, luă pământurile senioriale de la Tara – soţul Machei cea plină de trufie, căpetenia luptătorilor Ramurej Roşii.

Despre Cimbaeth şi Macha, v. The metrical Dindshenchas (ed. E. Gwynn, vezi, mai sus, j 420, n. 4) III (= Todd Lecture Series, X, 1924), p. 368.

' Vezi Jupiter Marş Quirinus [J], 1941, p. 111-113. Asupra ambiguităţii sanscr. ksatra, pan lela celei a irl. Flaith, vezi Naissance d'Archanges, 1945, p. 147-153.

18 Publicat şi tradus de E. Windisch, după un text mai scurt din Book of Leinster, 1256, î Berichte ilber die Verhandl. D. hon. Săchs. Ges. D. Wiss. Zu Leipzig, ph.

— Hist. Classe, XXXIII (1881 p. 340-347, sub titlul, 1/egenda irlandeză Noinden Ulad'. H. d'Arbois de Jubainville, în L'epopt celtique en Irlande, 1892, p. 320-325, a avut ciudata idee de a face o adaptare franceză amestecân cele două texte ale lui Windisch, în loc să traducă unul cu exactitate: el a lăsat la o parte mult detalii semnificative. [Acest text a fost editat recent, în Celtica, 1968, de V. Huli după toate mânu: crisele.] Dindshenchas în proză, loc. cât. (vezi, mai sus, p. 420 n. 4), rezumă pe scurt povestea, cai este una din Ramscela, Povestiri preliminare ale acelei Tain B6 Cuailnge, adăugind că nume] adevărat al acestei de a treia Macha era Ghâan Banchure, 'the Sun of Womanfolk' şi explicân prin teribila ei aventură toponimul '. Ard Macha'.

18 Despre 'boala Ulaţilor ', vezi R. Thumeysen, Die irische Heldenund Konigsage bis zut siebzehnten Jahrhundert, I, 1921, p. 359-363 (, Ces Ulad, starea de slăbiciune a interilor'), cai ţine seamă de câteva variante tardive ale povestirii. Vendryes a crezut că explică această suferinţ feminină a bărbaţilor prin ritul gestaţiei precum şi prin textul lui Herodot despre Enareii sciţii' (., Ia couvade chez Ies Scythes', Comptes rendus des seances de l'Academie des Inscriptions et Belle Lfttres, 1934, p. 1-11, ceea ce întâmpină dificultăţi atât în Irlanda (M.-1,. Sjoestedt, op. Cât., p. 3! T şi în Sciţia (vezi articolul meu 'Les Enarees Scythiques et la grossesse du Narte Xaemyc', LaU mus, 1946, p. 249-255). Într-adevăr, legenda celei de a treia Macha conţine mai multe pund: areamintesc de aproape povestea nartului Xaemyc şi a soţiei sale 'lemusiniene', însă 'starea femi iască rezultată din imprudenţa soţului îl loveşte chiar pe acesta şi constituie un adevărat transfe de sarcină.

Î0 A (i) tech desemnează pe un membru al celei mai de jos din clasele avute, subdiviziune ţăranilor bo aire: Crith Gablach, ed. D. A. Biuchy, 1941, p. 28, 74, 77 (cuvântul are şi sensul c. vasal _ şi (je Uriaş: etimologie obscură: H. Pedersen, Vergleichende Grammatik der Keltischt zprachen, 1909, I, p. 112, § 67, obs. (nota) 2). Acest soţ al celei de a treia Macha este denum I B? °k °f Leinster (E. Windisch, art. cât. Mai sus, la n. 18, p. 388) briuga cetach 'ferm* nsutit', adică 'bogat'. Numele său este Crunn (Crund) în Dindshenchas în proză (loc. cât. Mai su P- 422, n. 16), Crunniuc în Book of Leinster, Cruind (apoi Crundchu şi Cruncu) în MS Harleia * Jn Dindshenchas în versuri. K. Meyer, Contributions Io Irish Lexicography, I, 1, 1906, p. 531 °pune, după nişte cuvinte galeze, cruind 'niggardly' [= cărpănos, hapsin].

11 Bogăţie, urmaşi mişunând chiar sub ochii tatălui: două fericiri ţinâud de funcţiunea a trei i de pe urma lui (ro batar a n-entaidh co tn-ba torrach uad-som). Prin unirea lui cu ea, Crundşi văzu bogăţia făcându-se încă şi mai mare (moiti a indbus-som dia hoentaidsie). Iar ei îi plăcere să-l vadă înfloritor şi bine îmbrăcat (mait a blathsom ocus a escrim le-si). Pe atunci, ulaţii aveau adesea mari întruniri şi adunări. Datina lor era să vină la ele toţi ţi şi femei [din fiece gospodărie]. 'Să merg la adunare ca şi ceilalţi!', zise Crundchu soţiei, Nute duce acolo, spuse ea, ca [nu cumva să fii în primejdie să vorbeşti despre noi, căci unirea ră nu va dura decât atât timp cât nu vei vorbi de mine în adunare'22. – 'Nu voi vorbi deloc ', zise Crundchu. Ulaţii se duseră la adunare şi Crundchu împreună cu ceilalţi. Adunarea fu cită, prin oameni, prin cai şi prin veşminte. Acolo fură înfăţişate ca spectacol alergări, lupte, eri de aruncare şi de iuţeală, alaiuri (?). La ceasul al nouălea, carul regelui fu adus la faţa îi şi caii regelui dobândiră victoria. Cântăreţii de laude veniră atunci să-l proslăvească pe rege, şjină, pe poeţi, pe druizi, casa regelui, trupa sa şi toată adunarea. 'Niciodată până acum n-au la adunare doi cai ca aceştia doi ai regelui, căci nu se află în Irlanda fugari mai iuţi I' _ a mea este mai iute decât aceşti doi cai!', zise Crundchu. – 'Ţineţi-l pe acest om, zise regele, iziţi-l] până ce soţia lui va veni să alerge „ Ei îl popriră şi regele trimise s-o aducă pe femeia Ea le spuse bun venit trimişilor şi-i întrebă ce vlnt îi aducea. 'Am venit ca să te duci să-l seşti pe stăpânul casei (do athigh taighi) care a fost poprit de rege pentru că a spus că tu lai iute decât caii regelui'. – 'Foarte rău, spuse ea, căci nu era potrivit să vorbească astfel. I de mine, adăugă ea, căci sunt însărcinată şi în dureri (ar atu alacht co n-idnaib) ' – 'Căşti tu de dureri? Ziseră trimişii; îl ucid, dacă nu vii'. – 'Aşa trebuie să fie, zise ea şi se cu ei la adunare. Fiecare se apropie ca s-o vadă. 'Nu este frumos, zise ea, să priviţi astfel sarea mea. Pentru ce am fost chemată? – 'Ca să faci o alergare împotriva celor doi cai ai îi! Ziseră ei cu toţii. – 'Vai de mine, spuse ea, căci sunt în dureri (ar atu-ssa co n-idnaib) ' Vuaţi-vă săbiile ca să-l ucideţi pe ţăran! Zise regele. – 'Aşteptaţi o clipită, zise ea, ca să (corom asaithiur) I ' – 'Nu!', zise regele. – 'Cu-adevărat este o ruşine pentru voi să nu nicidecum seamă de mine. Dacă-i pe aşa, am să abat asupra voastră cea mai mare ruşine, drumul cailor alături de mine l', zise ea23.

Aşa se şi făcu şi ea sosi înaintea lor la capătul arenei. Atunci ea scoase un ţipăt în chinul îi. Pe loc, Dumnezeu încheie socotelile şi ea născu dintr-o singură dată un băiat şi o fată berid mac oci s ingin a n-oentairbirt) il, Fâr şi Fâal ('Adevărat' şi 'Modestă'). Când toţi bărdin această ceată auziră ţipătul femeii, ei fură izbiţi de el în aşa fel că nu mai fu, în ei toţi multă putere (nert) decât în femeia pradă durerilor (co m-bo hinann nert doib uili ocus an al boi isan galur). 'De acum înainte asupra obrazului vostru se va abate ruşinea pe care voi runcat-o asupră-mi: când [vremurile] vă^vor apăsa mai tare, fiecare din voi, din locuitorii ui ţinut, nu va avea mai multă putere decât o femeie în patul ei (nicon bia acht neurt mna seula şi aceasta tot atâta timp cât o femeie rămâne în lehuzie, adică cinci zile şi patru nopţi şi până noua generaţie '25.

22 Găsim o trăsătură analogă în povestea nartului Xaemycşi a soţiei sale (vezi, mai sus 3, n. 18.

23 în Caucaz (abhazi, ubykhi, cerkezi), în legătură cu o foarte curioasă serbare de primăvară tstea lui Akhin (Axdn), geniu protector al vitelor şi al fecundităţii, se relata următoarea legendă itemeiere: într-o zi, un clan duşman făcu o incursiune în regiunea unde se găseşte pădurea L a lui Akhin şi luă mulţi prinşi. Pe calea de întoarcere, în munţi, răpitorii poposiră şi, după caucazian, improvizară o serbare cu cântece şi jocuri, la care, împotriva datinii, le siliră pe vele lor să ia parte. Una din ele, care era însărcinată, ruga fierbinte s-o lase în pace, însă î ascultată şi ea trebui să se supună. Izbucnind în lacrimi, ea strigă: 'Akhin, joc împotriva ei mele!'. Pe dată pământul se deschise şi îi înghiţi pe răpitorii nelegiuiţi. Însă, printre aceştia, [embru al familiei abhaze a Tssbeilor îl rugă la rândul său pe Akhin: 'Dacă mă întorc acasă, duce tot la trei ani o vacă de jertfă la pădurea ta sfântă „ El fu salvat şi, pornind de la acest tiânt, se instaura o serbare întreagă (N. F. Dubrovin, Istorija vojny i vladyiesiva Russkix na aze, I, Sankt Petersburg, 1871, p. 103-104). Eu însumi am cules în mai 1954, la ultimii hi din regiunea Manyas (Turcia), o descriere amănunţită a acestei serbări, pe care am publiân Journal Asiatique, CCXLIII, 1955, p. 39-45.

24 Explicarea numelui Emain Macha: emuin, emain înseamnă „gemen „ şi este înrudit cu: ritul yama, avest. Ygma 'gemen', letonă jumis 'fruct dublu'; vezi R. Thumeysen, Z.f. vergizhforschung, XXXII, 1893, p. 566 (apropiind lat. aemulus *ad-yemo-lo-); A. Meillet, 'Dettoimis', Studii Baltici, 1(1931), p. 115-117 (cf. J. Vendryes, Revue Celtique, XLVIII, 1931,! 6-427).

25 Numele de 'novenă' (noinden) al Ulaţilor şi cifra 'nouă' ar fi pătruns în legendă printr-o mare a expresiei ces noiden 'durerile [facerii] copilului' (noiden, genit, lui noidiu [infans]) R. Thumeysen, op. Cât. (mai sus, p. 423, n. 19), p. 360-361. Myles Dillon era de părerea rară.

Dicaucmui ac iinpiuu. A^l uuia um Limpui jui v. iunucnu pina m timpul lui Fergus, fiul lui Dn jiall. Însă această slăbiciune nu le atinse nici pe femei, nici pe copii, nici pe Cucliulainn căci i B11 se născuse din Ulaţi26, nici pe vreunul din cei care, în ceasul acela, erau în afara ţinutului Această a treia Macha, cum vedem, este prinsă cu totul în funcţiunea treia, mai multe aspecte ale căreia le ilustrează. Fată frumoasă, ia de soţ u ţăran, el însuşi bogat şi hărăzit cu copii, dar a cărui bogăţie ea o mai sporest şi la care ea se arată gospodină desvăvârşită şi stăpână a casei model. Ea este |n chip misterios, apropiată de animalitate, întrucât, ca un fel Epona sau d Rhiannon27, ea aleargă mai repede decât cei mai iuţi cai. Ea este fecundă, din naştere unor gemeni şi esenţialul aventurii sale este o dramă îngrozitoare maternităţii, a naşterii. În sfârşit, conflictul care îl opune pe soţul ei ţara regelui, care o opune pe ea însăşi regelui şi neînduratei cete, sluag (tm), a regelu este un conflict între a 'treia' şi a 'doua' funcţiune, pe care sancţiune finală îl exprimă într-un mod impresionant: în ceasul primejdiilor militar, băgaţii din Ulster vor avea tocmai atâta putere fizică, nert – această nepe care am văzut-o la cinste în persoana însăşi a celei de a doua Macha – cât şi o femeie în durerile facerii.