Ghid metodologic pentru servicii de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă

2. Social / Personal

Cum te-ai descrie in fata celorlalti?

Ce anume iti place cel mai mult la tine?

Este ceva ce ai dori sa schimbi in legatura cu personalitatea ta?

Este ceva ce ai dori sa schimbi in modul tau de prezentare in fata celorlalţi?

3. Familie si prieteni

Cine consideri ca iti este familia?

Cine iti sunt prietenii?

In ce sens esti un bun prieten pentru ceilalti?

Ce prieteni ai chema in ajutor?

Ce schimbari ti-ai dori sa faci in familia ta?

Momentan locuiesti impreuna cu familia?Ce trebuie sa se imbunatateasca

Ti-ai dori alti prieteni ?

Ce ar trebui sa facă familia sau prietenii pentru tine acum?

Ce schimbari sunt dorite de catre familia ta sau de catre agentie?

4. Religie, valori, credinte
Ce rol joacă religia in viata ta?

In ce crezi?

Cine este persoana ideala pentru tine?

Ai o filosofie proprie sau un motto?

Ce faci ca sa ii ajuti pe ceilalti?

Ai dori să te implici in activtăţi religioase sau sa discuti cu un preot, misionar sau rabin? Ce te-ar putea ajuta sa-ti pui in practică credintele?

Ce ar trebui sa schimbi pentru a te apropia de persoana ideala?

5. Educatie şi ocupatie

Ce iti place cel mai mult la scoala?

Ce scoli ai absolvit?

Care sunt mateniile tale preferate?

Ce slujbe ai avut?

Ce parte din munca ta iti place mai mult?

Iţi doresti mai multa instruire/ educatie?

Ce munca ti-ai dori sa prestezi?

Este ceva legat de munca ta pe care ti-ai dori sa aprofundezi?

Ce nevoi sunt reeunoscute de catre angajator si personal?

6. Emotional, mental, cognitiv

Când gândesti cel mai clar?

Când esti bine dispus?

Ce te face fericit?

Cum descrii atitudinea ta in general?

Cum iti rezolvi de obicei problemele?

Cum iti poti schimba dispozitia sau atitudinea?

Cand ai o zi proasta, care este cea mai buna parte a ei?
Ce te-ar ajuta sa gándesti mai clar?
Ce se poate face sa te simti mai bine?
Ce anume ar putea imbunatati atitudinea ta?

7. Conditia fizica

Care sunt performantele tale fizice?

Cum apreciezi starea ta de sanatate fizica?

Când te simti cel rnai bine din punct de vedere fizic?

Când ai fost ultima data la dentist?

Ce s-ar putea face ca sa te simti mai bine?

Urmezi un tratament regulat?

Ai nevoi nutritionale speciale?

Când ai fost ultima data la un control medical?

Ce te-ar ajuta sa flu mai puternic si mai

sanatos?

8. Sisteme de sprijin/Reactia la servicii profesionale

Care este sursa ta de venit?

Ce persoane, agentii etc. te sprijina?

Ce iti place in legatua cu modul in care esti tratat de agentie

Care sunt persoanele care te-au ajutat cel mai mult?

Cum se poate imbunatati situatia ta?

Ce poate face personalul pentru a te ajuta?

Care crezi ca este motivul principal pentru care esti aici?

9. Altele

(Aceasta categorie este pentru observatie si intrebări care nu se încadrează în celelalte categorii).

Care este cea mai mare realizare cu care

te mândresti?

Ce deprindeni ai care te ajuta sa

locuiesti pe cont propriu ?

Ce iti doresti sa realizezi in urmatorii 5 ani?

Ce îti trebuie pentru a te pregati pentru viaţa independentă?

Alte elemente privind evaluarea bazată pe puncte tari
Exemple de puncte tari care pot fi identificate

Sursa: Adaptată de la: Divizia Departamentului de Sănătate şi Servicii umane NC a MH/DD/SAS. (2000). NC-Training introductiv asupra sistemul de asistenţă. Raleigh, NC: Autor

Atitudini şi valori: crezuri şi aşteptări ale copilului şi familiei.

Exemple :

Ritualuri puternice şi tradiţii; credinţă

Unitatea şi loialitatea familială

Respectul intimităţii celorlalţi

Să vorbeşti sau să nu vorbeşti despre problemele tale

Deprinderi şi abilităţi: Cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi personale şi profesionale ce ţin de multe zone ale vieţii cum sunt munca, şcoala sau recreerea.

Exemple :

Interesul familiei de a interacţiona

Capacitatea familiei de a planifica Interes în domeniul mecanic,

Calitatea de a fi un bun bucătar
Calităţi: Atribute şi caracteristici ale familiei şi modul în care familia interactionează unii cu ceilalţi şi cu comunitatea.

Exemple:

Capacitatea de a-şi exprima aprecierea

Comunicare efectivă pozitivă

Disponibilitate şi capacitate de a rezolva probleme

Conexiuni cu familia şi comunitatea

Resurse financiare
Preferinţe: preferinţele copilului şi ale familiei

Exemple :

Preferinţe în privinţa mâncării, îmbrăcăminţii, divertismentului

Preferinţe asupra stilului de comunicare

De ce să utilizăm o abordare bazată pe puncte tari?
Membrii familiei răspund pozitiv atunci când se capitalizează pe punctele lor tari decât atunci când se concentrează pe slăbiciuni.

Toate familiile au puncte tari unice bazate pe competenţe, deprinderi, interese şi valori şi preferinţe specifice.

Absenţa unor competenţe particulare nu reprezintă un eşec.

Familia poate avea probleme care ar trebui rezolvate dar acest lucru nu înseamnă că este "o familie rea".

Responsabilul de caz şi ceilalţi membri ai echipei sunt priviţi ca parteneri şi nu ca experţi.
ECOHARTA
Ecoharta este o simipla hirtie si o stimulare, un instrument de evaluare, planificare si intervenţie. In mod dinamic, reprezintă sistemele ecologice ale clientului. Include sistemele de baza cu care clientul interactioneaza.

Cum este utilizată?

Ecomap poate fi utilizata sa adune citeva tipuri de informaţii:

1). Sa identifice membri gospodăriei, familia extinsa(complexa), natura relaţiilor dintre indivizi, resursele pe care le schimba cu clientul.

2). Sa identifice alte persoane si sisteme in acest mediu social al clientului si resursele schimbate cu ei.

3). Sa identifice relaţiile clientului cu sistemele din comunitate.

4). Sa identifice contribuţiile prezente si trecute ale clientului fata de alţii.

5). Sa identifice sistemele cu ajutorul cărora resursele suplimentare pot fi alocate.

De ce este Ecoharta un instrument folositor?

1). Furnizează si organizează o mare varietate de informaţii pentru evidenta clientului.

2). Creind o ecohartă angajează clientul in procesul de evaluare a relaţiilor cu mediul social.

3). Ajuta sa identifice contribuţiile clientului pozitive la mediu, posibilele resurse pentru ajutor, pentru lipsurile in suportul acordat pentru mediu.

4). Poate fi modificat peste timp, permitind asistentului social si familiei pentru a nota schimbările.

5). Poate fi adoptat la toate tipurile de situaţii sociale si tendinţe.

6). Asigura o imagine clara ce poate fi prezentata cu uşurinţa la toţi.

Cum este Ecoharta creata?

Sa spună clientului ce dorinţe are, sa ii ajuţi prin crearea unei

imagini a relaţiilor familiale de baza, a relaţiilor in comunitate, cu persoane importante si cu sistemele de suport. începe cu gospodăria clientului. Membri gospodăriei trebuie encadrati intr-un cerc, intr-o genograma tradiţionala, folosind pătrate pentru a indica genul masculin si cercuri pentru a indiica genul feminin. Membri care au decedat, se consemnează cu un X. Acele sisteme de mediu care afectează viata clientului sint identificate pe harta. In momentul in care natura tranzacţiei a fost identificata pe harta, o linie a fost desenata pentru a exprima atit legaturile cit si calitatea relaţiilor. Săgeţi pot fi desenate de-a lungul liniilor de legătura pentru a indica direcţia fluxului resurselor, energiei si scopul. Conectiile pot fi desenate la cercul familiei ca un intreg sau la fiecare membru individual. Alte sisteme de mediu pot fi identificate in termen ale istoriei si al viitorului. Sa deseneze cercurile si sistemele adiţionale. In timp ce se deseneaze ecomap, alte zone pot fi uşor sau corespunzător explorate. Cum un client percepe schimbul cu alte sisteme? In particular, cum clientul se simte atunci cind este ajutat? Cum membri familiei se simt atunci cind ajuta? Cit de adecvat simte clientul schimbul pentru a avea intilnite nevoile identificate? Clientul percepe alte sisteme care sint valabile pentru a explora ca potenţial sursa de ajutor. Asigura unele sisteme resursele clientului pentru a face fata conflictelor sau arata uzura datorata îngrijorării?

Nota: Ecoharta are potenţialul de a identifica calităţile precum si nevoile si defectele. Poate fi construita cu o persoana individuala sau cu o familie. Poate fi folosita sa reprezinte relaţiile trecute, prezente si viitoare.

Ecoharta pentru…………………………

Completat de……………………………

Data ……………………………..

Desenaţi cercuri pentru a indica clientul si alte sisteme, ca îngrijire medicala, munca, religie, familia extinsa (complexa), timp liber, scoală, vecinătatea, bunăstarea sociala. Indica natura relaţiei cu un cuvint discriptiv sau desenind diferite tipuri de linii:

pentru mai puternic,

pentru mai slab,

+++ pentru stres.

Desenaţi săgeţi de-a lungul liniilor pentru a evindentia fluxul energia si resursele. Identifica persoanele semnificante si adaugă cercurile care sint necesare. Se indica liniile frinte sau intrerupte cu slashuri(—//—) si data

ECOHARTA
DATA…………………………………………………………

NUMELE CLIENTULUIU………………………………….

ASISTENT SOCIAL…………………………………………

SEMNATURA ASISTENT SOCIAL …………………………………….

SEMNATURA CLIENT…………………………………………………..

3. Planificarea activităţii de dezvoltare a deprinderilor de viaţă
Programul de integrare specifica pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă potrivite cu vârsta, personalitatea şi aspiraţiile fiecărui copil
Serviciile sau intervenţiile specifice - destinate dobindirii DVI ale copilului/tinarului in vederea includerii sale sociale - se desprind din PIS((1.2),intocmit in 30 de zile de la inregistrarea cazului,de catre echipa interdisciplinară (2.13). Acest plan trebuie să servească unui scop clar definit si să conducă la îndeplinirea obiectivelor specifice pentru fiecare arie de intervenţie identificată în etapa anterioară de evaluare complexă.

Toate soluţiile proiectate în beneficiul copilului trebuie să ia în considerare:

participarea familiei;

capacitatea familiei de a răspunde nevoilor copilului;

III. resursele de care dispune familia si comunitatea pentru a pune în practică planul de servicii personalizat.

Componentele planificării serviciilor :

I. identificarea priorităţilor - de exemplu, determinarea situaţiilor critice ce urmează a fi rezolvate imediat;

II. identificarea activităţilor, mijloacelor, termenelor, condiţiilor si indicatorilor de performanţă privind atingerea obiectivelor programului de interventie specifica;

III. stabilirea responsabililor şi repartizarea sarcinilor cuprinse în programul de interventie specifica

Rolurile principale ale responsabilului de caz în aceasta etapă sunt următoarele:

I. de a facilita stabilirea priorităţilor în colaborare cu familia si echipa de profesionişti;

II. de a stabili cu claritate rolurile si responsabilităţile tuturor celor implicaţi în implementarea planului de servicii personalizat: părinţi, copil, profesionişti, instituţii, comunitate etc.

De asemenea, responsabilul de caz se va asigura că:

a. serviciile si intervenţiile recomandate răspund nevoilor reale si priorităţilor copilului si familiei;

b. familia si copilul au acces la serviciile si intervenţiile recomandate;

c. serviciile si intervenţiile sunt oferite copilului si familiei.

Indeplinirea cu succes a obiectivelor planului de servicii personalizat presupune implicarea si responsabilizarea nu numai a profesioniştilor implicaţi, dar si a familiei. Oferirea serviciilor se va face în baza unui contract cu familia,care oferă posibilitatea participării si responsabilizării părţilor implicate.

Programul de interventie specifica

Este un proiect personalizat de interventie.

Este un document scris.

Concretizeaza interventiile echipei pluridisciplinare.

Se intocmeste impreuna cu clientul fata de care dovedeste respect

Urmareste coerenta interventiei: responsabilizarea clientului, co-participarea clientului la propria-i integrare sociala si educatie.

Promoveaza clientul ca pe un actor si partener activ.

Contine obiective, activitati, precum si evaluari concrete.

Reflecta implicarea tuturor actorilor (clientul, echipa, resursele umane exterioare, parteneri)

Prevede termene concrete si realiste.

Prevede evaluari periodice; sunt urmarite si adaptate obiectivele si termenele (evaluarea se va baza intotdeauna pe resursele clientului, pe calitatile si punctele tari ale acestuia).

Specifica responsabilitatile echipei si ale clientului (are o parte contractuala).

Ajuta la autoevaluarea clientului; marcheaza etapele strabatute – este un grafic al realizarilor.

Se bazeaza pe punctele tari ale clientului.

Respecta nevoiele clientului; acestea sunt plasate pe primul loc.

Favorizeaza cresterea interioara si maturizarea.

Favorizeaza constientizarea realitatii (pune in acord expectatiile clientului cu posibilitatile reale).

Se constituie intr-o preocupare continua a clientului atata timp cat este beneficiar al S.D.V.I.

Clientul are un rol major in deciziile obiectivelor si actiunilor din PPI.

Tine cont de problemele identificate.

Se formuleaza intr-un limbaj clar, accesibil clientului (se vor evita ambiguitatile, adjectivele etc.).

Este pozitiv si pune accent pe solutii.

Finalitatea P.P.I.-ului este viata independenta a clientului. Se recomanda o monitorizare post- P.P.I. de minim 6 luni. Mult mai bine ar fi de 2 ani; aceasta ar putea arunca o lumina si asupra integrarii pe termen lung si a unei macro-strategii.
c. Metodologia planificării : obiective, indicatori ( SMART ), activităţi

__________________________________________________________________

Actiune, Realistice si limitate in Timp, pe scurt SMART.

Pentru anumite nevoi se cere explorare si informatii suplimentare inainte ca acestea sa fie transformate in obiective. De ex. nevoia “de a petrece mai mult timp cu familia” nu se incadreaza in standardele SMART descrise mai sus, tanarul trebuie sa raspunda la intrebari care sa transforme obiectivul intr-unul specific,”Cat timp petreci acum cu familia?Ce ti-ar placea sa faci in timp ce esti cu familia ta? Unde se afla familia ta?”

Principalii paşi in procesul de planificare sunt etapele B.A.S.I.C.
Acestea sunt etapele prin care asistentii sociali trec zilnic.Etapele B.A.S.I.C. pentru planificarea obiectivelor sunt :

Brainstorming-ul optiunilor

- Incurajarea tanarului in identificarea tututror optiunilor.

- Adaugati ideile dumneavoastra numai dupa ce ati obtinut implicarea tanarului.

- Ajutati tanarul sa aleaga

- Planul trebuie sa apartina tanarului.

- Nu fortati optiunile pe care le considerati cele mai bune.

Sa se planifice PASI MICI

- Ajutati tanarul sa planifice pasi mici care il provoaca, dar nu il coplesesc.

- Succesul da nastere la succes

Identificarea datelor limita
- Fara date limita nu se va realiza nimic

- Datele limita ajuta persoanele sa devina responsabile

Contactare pentru monitorizarea progreselor

- Urmarirea este importanta

- Cunoscand faptul ca cineva va urmari starea lucrurilor se poate lucra mai eficient.

Urmatorul pas este de a traduce declaratia legata de nevoie intr-o formulare a obiectivului.

Anumite nevoi pot fi rescrise cu usurinta ca obiective. Nevoia de a slabi cu 10 kilograme poate fi formulata ca un obiectiv prin simpla adaugare a unei date. Obiectivul devine “slabirea cu 10 kilograme pana la 30.09.2002”. Obiectivele trebuie sa fie specifice, masurabile, orientate pe

d. Planificare flexibilă : evaluarea pe parcurs ( intermediară )

Aceasta etapă se referă la procesul de culegere a informaţiilor în legătură cu modul de furnizare a serviciilor cuprinse în plan, în scopul evaluării progreselor realizate în atingerea obiectivelor prevăzute în planul de servicii si contractul cu familia.

Responsabilitatea monitorizării programului de interventie specifica revine responsabilului de caz.

Această activitate constă în:

I. verificarea modului de furnizare a serviciilor în limita de timp stabilită; de exemplu, prin rapoarte verbale sau în scris din partea părinţilor sau a celor care oferă serviciul respectiv;

II. identificarea la timp a problemelor (de exemplu, probleme logistice sau procedurale) în legătură cu asigurarea serviciilor specializate sau cu participarea familiei, pentru a putea opera schimbările necesare în planul de servicii;

III. colaborarea cu familia si cu furnizorii de servicii pentru a remedia problemele; de exemplu, asistarea părinţilor sau a copilului în rezolvarea problemei transportului;

IV. identificarea dinamicii progreselor copilului si a familiei în îndeplinirea obiectivelor;

V. comunicarea directă cu familia si cu profesioniştii care oferă serviciile specializate pentru identificarea problemelor, stabilirea modificărilor si rezolvarea conflictelor;

VI. revizuirea PIS în funcţie de schimbările care apar;

VII. modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci când este cazul;

VIII. evaluarea modului în care implementarea planului de servicii ajută copilul si familia sa la îndeplinirea scopului propus; evaluarea se realizează cu participarea specialiştilor colaboratori si a familiei;

IX. transmiterea informaţiei monitorizate către părţile implicate si interesate - servicii, profesionişti, copil si familie;

X. organizarea si coordonarea sesiunilor de lucru ale echipei multidisciplinare;

XI. păstrarea documentaţiei scrise în legătură cu toate activităţile monitorizate, inclusiv a rapoartelor solicitate profesioniştilor careoferă serviciile specializate.

Evaluarea nevoilor- care sunt problemele?

Evaluarea nevoilor se referă la următoarele întrebări:

• Cine sunt cei care părăsesc forma de îngrijire?

• Ce experienţe au trăit până în momentul părăsirii formei de îngrijire?

• Ce se întâmplă cu ei după ce părăsesc forma de îngrijire?

• Ce sprijin este disponibil pentru ei?

Evaluarea procesului - ce facem în prezent?

Sarcina evaluării procesului este documentarea asupra serviciilor care

sunt oferite în prezent.

Intrebările relevante sunt:

• Ce servicii sunt livrate în prezent?

• Cât de adecvate sunt procedurile de obţinere a serviciilor?

• Ce proporţie de clienţi beneficiază de servicii?

• Cât de accesibile sunt serviciile?

• Ce bariere sunt pentru clienţi in obţinerea serviciilor?

• Cât de bine implementate sunt serviciile?

• Cât de satisfăcuţi sunt clienţii de servicii?

Reevaluările periodice îl vor ajuta pe tânăr să rămână conştient de progresul făcut şi să-şi dea seama ce deprinderi mai are de dobândit.

Orientarea trebuie să se focalizeze pe acumulările tânărului ca urmare a acţiunilor pe care le-a realizat şi acest lucru îl va incuraja să-şi îmbunătăţească şi deprinderile pe care le stăpâneşte mai puţin.

Monitorizarea regulată a stării generale de bunăstare a tânărului trebuie să ofere feed-back în ce priveşte nivelul curent în formarea deprinderilor raportat la planul tânărului de dezvoltare a independenţei.

Evaluarea Intermediara - sau evaluarea formativa - are drept scop observarea progreselor înregistrate in îndeplinirea obiectivelor propuse, înregistrarea barierelor sau problemelor intalnite pe parcursul intervenţiei si stabilirea, după caz, a unor corecţii sau a unor cai de rezolvare a situaţiilor problematice care apar in implementarea planului individual de intervenţie al clientului.

Evaluarea Finala se realizează la încheierea cazului si se raportează atât la îndeplinirea obiectivelor stabilite in planul individual de intervenţie cat si la întregul proces al intervenţiei de caz.
Evaluarea permanenta si monitorizarea cazului

__________________________________________________________________

Din punct de vedere practic, asistentul social realizează o evaluare permanenta a cazului care coincide cu diferitele etape ale procesului de management de caz:

(1) identificarea si preluarea cazului,

(2) evaluarea situaţiei clientului,

(3) planificarea serviciilor si a intervenţiilor si elaborarea planului individual de intervenţie,

(4) furnizarea serviciilor si a intervenţiilor,

(5) monitorizarea se reevaluarea periodica a cazului,

(6) încheierea cazului.

Aceasta evaluare este in fapt o monitorizare amănunţita a planului individual de intervenţie si a procesului care se desfăşoară.

In cadrul acestei funcţii, asistentul social trebuie sa îndeplinească următoarele activităţi:

• verifica daca serviciile au fost furnizate in limita de timp stabilita; (prin rapoarte verbale sau in scris din partea părinţilor sau a celor care oferă serviciul respectiv);

• identifica la timp problemele care apar in legătura cu asigurarea serviciilor sau colaborează cu familia sau/ si cu ofertanţii de servicii pentru a remedia posibilele problemele ;

• identificarea dinamicii progreselor copilului/familiei in îndeplinirea obiectivelor;

• comunicarea directa cu familia si cu alţi profesionişti care oferă servici pentru identificarea problemelor, stabilirea modificărilor si rezolvarea conflictelor;

• revizuirea planului individual de intervenţie in funcţie de schimbările care apar;

• modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci când este cazul;

• evaluarea modului in care implementarea planului de servicii ajuta copilul si familia sa in îndeplinirea scopului propus;

• transmiterea informaţiei monitorizate către părţile implicate si interesate - servicii, profesionişti, copil si familie;

• păstrarea documentaţiei scrise in legătura cu toate activităţile monitorizate, inclusiv a rapoartelor solicitate profesioniştilor care oferă serviciile specializate.

II. Instrumente utilizate in evaluarea si monitorizarea cazului

In abordarea cazurilor de asistenta sociala se prefera abordarea eco-sistemica (unitara si de tip integrativ) a familiei si utilizarea diagramelor care reprezintă grafic complexitatea fenomenelor sociale (de exemplu: ecomap, genograma).

Pentru o analiza complexa a progreselor clienţilor înregistrate in plan social, personal si profesional, se vor folosi ca instrumente de investigare Ecomapa, Analiza Câmpului de Forte si Ancheta Sociala.