{0>II.<}100{>II.<0}{0>SUR LA VIOLATION ALLÉGUÉE DE L’ARTICLE 13 DE LA CONVENTION<}100{>Cu privire la pretinsa încălcare a art. 13 din Convenţie<0}
306. {0>Le requérant se plaint de ne pas disposer d’un recours effectif qui lui permettrait de faire valoir son grief fondé sur l’article 8.<}97{>Reclamantul s-a plâns că nu a avut la dispoziţie o cale de atac efectivă pentru capătul său de cerere întemeiat pe art. 8.<0}{0>Il invoque l’article 13 de la Convention, ainsi libellé :<}97{>Acesta invocă art. 13 din Convenţie, care prevede:<0}
{0>« Toute personne dont les droits et libertés reconnus dans la (...) Convention ont été violés, a droit à l’octroi d’un recours effectif devant une instance nationale, alors même que la violation aurait été commise par des personnes agissant dans l’exercice de leurs fonctions officielles. »<}98{>„Orice persoană, ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta Convenţie au fost încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv unei instanţe naţionale, chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale.”<0}
307. {0>Compte tenu de la conclusion à laquelle elle est parvenue au sujet de l’article 8 de la Convention (paragraphes 286 à 300 ci-dessus), la Cour estime qu’il n’y a pas lieu d’examiner séparément le grief tiré de l’article 13, bien qu’il soit étroitement lié à celui fondé sur l’article 8 et doive donc être déclaré recevable (Liberty et autres, précité, § 73).<}97{>Având în vedere concluzia la care a ajuns cu privire la art. 8 din Convenţie (supra, pct. 286-300), Curtea consideră că nu este necesar să examineze separat capătul de cerere întemeiat pe art. 13, deşi acesta este strâns legat de cel întemeiat pe art. 8 şi, prin urmare, trebuie să fie declarat admisibil (Liberty şi alţii, citată anterior, pct. 73).<0}
{0>III.<}100{>III.<0}{0>SUR L’APPLICATION DE L’ARTICLE 41 DE LA CONVENTION<}100{>Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenţie<0}
308. {0>Aux termes de l’article 41 de la Convention,<}100{>În conformitate cu art. 41 din Convenţie,<0}
{0>« Si la Cour déclare qu’il y a eu violation de la Convention ou de ses Protocoles, et si le droit interne de la Haute Partie contractante ne permet d’effacer qu’imparfaitement les conséquences de cette violation, la Cour accorde à la partie lésée, s’il y a lieu, une satisfaction équitable. »<}100{>„Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al înaltei părţi contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă.”<0}
{0>A. Dommage<}100{>A. Prejudiciu<0}
309. {0>Le requérant demande 9 000 euros (EUR) pour préjudice moral.<}97{>Reclamantul solicită 9 000 euro (EUR) pentru prejudiciul moral.<0}
310. {0>Le Gouvernement estime cette demande excessive dès lors que, selon lui, le requérant a contesté le droit russe in abstracto, sans être aucunement touché par celui-ci à titre personnel.<}97{>Guvernul consideră această cerere excesivă deoarece, în opinia sa, reclamantul a contestat dreptul rus in abstracto, fără să fie afectat personal de acesta.<0}{0>À son avis, le constat d’une violation fournirait donc une satisfaction équitable suffisante.<}97{>În opinia sa, constatarea unei încălcări ar constitui aşadar o reparaţie echitabilă suficientă.<0}
311. {0>La Cour rappelle que, dans le cadre de l’exécution d’un arrêt en application de l’article 46 de la Convention, un arrêt constatant une violation de la Convention ou de ses Protocoles entraîne pour l’État défendeur l’obligation juridique non seulement de verser aux intéressés les sommes allouées à titre de satisfaction équitable, mais aussi de choisir, sous le contrôle du Comité des Ministres, les mesures générales et/ou, le cas échéant, individuelles à adopter dans son ordre juridique interne afin de mettre un terme à la violation constatée par la Cour et d’en effacer dans la mesure du possible les conséquences de manière à rétablir autant que faire se peut la situation antérieure à celle-ci.<}97{>Curtea reaminteşte că, în cadrul executării unei hotărâri în temeiul art. 46 din Convenţie, o hotărâre de constatare a încălcării Convenţiei sau a protocoalelor sale impune statului pârât obligaţia legală nu doar de a plăti reclamanţilor sumele acordate cu titlu de reparaţie echitabilă, ci şi de a alege, sub supravegherea Comitetului de Miniştri, măsurile generale şi/sau, după caz, măsurile individuale care trebuie adoptate în ordinea juridică internă pentru a pune capăt încălcării constatate de Curte şi a remedia pe cât posibil efectele acesteia astfel încât să se restabilească cât mai mult posibil situaţia anterioară acesteia.<0}{0>En outre, en ratifiant la Convention les États contractants s’engagent à faire en sorte que leur droit interne soit compatible avec celle-ci (Association pour l’intégration européenne et les droits de l’homme et Ekimdjiev, précité, § 111, avec d’autres références).<}96{>De asemenea, prin ratificarea Convenţiei, statele contractante se angajează să asigure faptul că dreptul lor intern este în concordanţă cu aceasta (Asociaţia pentru Integrare Europeană şi Drepturile Omului şi Ekimdzhiev, citată anterior, pct. 111, cu alte trimiteri).<0}
312. {0>La Cour considère que le constat de violation représente une satisfaction équitable suffisante pour tout préjudice moral causé au requérant.<}97{>În opinia Curţii, constatarea încălcării constituie o reparaţie echitabilă suficientă pentru orice prejudiciu moral cauzat reclamantului.<0}