In numele Societatii Civile va supunem spre analiza si dezbatere urmatoarea expunere

D - IN DOMENIUL JUSTITIEI:
- Eficientizarea gestionarii resurselor umane prin atribuirea independentei si cresterii rolului Institutului National al Magistraturii (INM) fata de CSM, (pentru ca institutul sa devina ceea ce trebuie pentru sistemul judiciar) privind atributiile de selectare (in conditii nediscriminatorii de acces la profesie), formare, promovare (organizarea concursurilor) si specializarea personalului din structurile, sistemului, care concura la infaptuirea actului de justitie;

- CSM-ul (pina la schimbarea textului constitutiei,) sa exercite atributii numai in ceea ce priveste legalitatea actului de justitie, respectarea disciplinii muncii in domeniu si cercetarii disciplinare a justitiarilor care comit abateri de la deontologia profesionala;

- Pentru solutionarea cu obiectivitate si celeritate a dosarelor trebuie infiintata institutia JUDECATORULUI DE INSTRUCTIE, (astfel se va exclude procedura restituirii dosarelor prin invocarea exceptiilor sau a chichitelor avocatesti, mersul infaptuirii actului de justitie va avea un singur sens, prin procedurile actuale, in unele cazuri, acestea nici nu pot fi urnite din loc), desi asemenea model functioneaza in toate statele europene, (maharii) justitiei romane se opun adoptarii masurii in cauza pentru ca ea nu corespunde intereselor unor grupuri care au mafiotizat sistemul judiciar;

- Trebuie scoasa din procedura penala institutia NUP deoarece constituie un (ballast) pe care tarile din UE nu-l intrebuinteaza, pentru ca incarca mult si in mod nejustificat munca justitiarilor (procurorilor si politistilor) circa 80% din volumul total este “sterilitate”.

Cercetarea penala trebuie facuta numai pentru cazurile in care sunt indicii si vinovatii certe, celelalte situatii pot fi clasate (folisind proceduri riguroase de responsabilizare) intr-o evidenta pasiva unde se pot aduce completari cu noi incriminari aparute pentru reluarea si definitivarea fiecarui caz;

- Abrogarea art.18 indice 1 din codul penal si a procedurii speciale de arest preventiv deoarece, instiga organele judiciare la negocierea solutiilor ce trebuie adoptate in dosare si introducerea unor noi articole, in baza carora numai judecatorul sa poata aplica sanctiuni administrative ori amenzi penale, cu mentiuni clare pentru ce fapte si in ce conditii ori de a se pronunta in vederea arestarilor preventive ce trebuie sa devina obligatoriu definitive;

- Pentru eficientizarea muncii justitiarilor si satisfacerea cerintelor justitiabililor Codurile trebuie actualizate in conformitate cu cerintele reale ale unei societati moderne, iar Codul penal trebuie sistematizat si completat, cu reglementarile din legile speciale care prevad pedepse penale (dupa care acestea sa fie abrogate) si anual revizuit (de cei cu atributii din puterea legislativa care fac orice numai de ceea ce are nevoie societatea nu) pentru ca in functie de evolutia faptelor antisociale sa se agraveze sau sa se diminueze pedepsele ce trebuie aplicate infractorilor, ori sa scoata sau sa introduca noi ilicite pe care le impune bunul mers al vietii si societatii;

- Pentru a se apara cu siguranta o parte din valorile democratiei inmugurite trebuie sa se introduca in codul penal pedepsirea cu inchisoare a delictelor politice si “sociale” (atentie a nu se confunda cu pericolul social);

- In fiecare unitate teritorial-administrativa trebuie sa fiinteze cel putin un birou local destinat procurorului care are in raspundere (arondare) localitatea respectiva unde periodic acesta sa aiba intilniri cu cetatenii care au ceva de spus in legatura cu infractionalitatea petrecuta sau cunoscuta in zona respectiva;

- Oricare justitiar dupa ce i s-a repartizat dosarul spre instrumentare trebuie sa completeze sub semnatura, in mai multe exemplare, un formular cu regim special, cu date privind piesele din dosar, procedura (pasii) de urmat si termenii calendaristici stabiliti initial pentru solutionarea acestuia, pe baza carora sa se poata controla (intern sau extern), profesionalismul, celeritatea si obiectivitatea solutionarii cauzelor;

- In toate organizatiile din sistemul judiciar sa se instituie prin act normativ statutul persoanei de contact (“avertizorul public” care sa fie desemnata prin votul secret al membrilor organizatiei), cu statut de independenta, care sa sesize aspectele de coruptie interna inclusiv in cazul superiorilor sai, iar cand este cazul comisia pentru sanctionarea imoralitatii (din cadrul organizatiei desemnata tot prin vot) sa dispuna sanctionarea disciplinara prin excluderea din functia detinuta a justitiarului cu comportament imoral indiferent de rezultatul anchetei penale cand este cazul;

- Procurorii pensionari si rezervistii politisti sau militari nu trebuie sa aiba dreptul de a apara hotii in instante ca avocati acest lucru nu se intimpla in nici o tara din UE, pentru descurajarea cazurilor existente sau care pot apare trebuie prevazute sanctiuni aspre, deoarece exista tendinta ca aceasta situatie sa-i determine pe unii asa zisi justitiari, sa manifeste, cind sunt activi, atitudine de (noncombat) sau pot fi generate si alte consecinte cu conotatii de imoralitate;

- Oricare justitiar sau om politic, daca a savirsit o infractiune (exclusiv din culpa) trebuie, pedepsit suplimentar, fata de un infractor de drept comun care ar comite aceiasi fapta si sa i se retraga toate drepturile care decurg din calitatea detinuta;

- Deoarece capii politicii romanesti au consumat faza de capusare a unitatilor de stat pana la falimentarea lor au trecut si la capusarea bugetului de stat care va duce sigur la faliment national este necesara ORGANIZAREA UNOR STRUCTURI CU IERARHII INTERNE CAT MAI REDUSE SI SIMPLISTE ESTE NECESARA PENTRU A INTARI INDEPENDENTA, INEGRITATEA SI COMPETENTA PROFESIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI cu atributii de control (politisti, comisari ai garzii financiare, personalul Curtii de Conturi sau din alte institutii) si a justitiarilor (procurori si judecatori), pecum si pentru diminuarea riscurilor de mare si mica coruptie.

Identitatea (sau datele de stare civila ale acestora) nu trebuie adusa la cunostinta publica, iar relationarea pentru exercitarea atributiilor de serviciu sa se faca in baza unor coduri cifrate (purtate la vedere), schimbate periodic in functie de unele necesitati obiective. Intocmirea documentelor procedurale de catre aceste categorii de functionari trebuie facuta de asemenea in baza codurilor cifrate, astfel se va realiza atat protejarea personalului in cauza cat si o diminuare considerabila a riscului coruptiei;

- Sisitemul judiciar romanesc se mai poate eficientiza (pentru infaptuirea justitiei cu obiectivitate si celeritate precum si cu cheltuieli minime) prin copierea sistemului de justitie CANADIAN a (tribunalului electronic) bazat pe stiinta ciberneticii judiciare, completul de judecata fiind format dintr-un IT- ist [cibernetician], un jurist si un calculator cu softul adecvat;

- Punerea in aplicare a “INSTITUTIEI MEDIERII” ar avea efecte deosebite deoarece in primul rind se poate prelua o mare parte din incarcatura instantelor si in al doilea rind s-ar produce si o demonopolizare a actului de justitiei (in multe cazuri justitia functioneaza ca un SRL).

* * *
Oamenii intelepti ai Romaniei trebuie, sa se inarmeze cu multa tarie si rabdare ostenind mai mult pentru a coagula energiile pozitive si determina activarea societatii in vederea promovarii, unor adevarate elite in politica, administratie publica si justitie pe principii de competenta si moralitate si care sa posede spiritul afacerilor publice mai dezvoltat decat cel al afacerilor private.

Acestia trebuie sa demonstreze celor interesati ca a face politica, administratie publica si justitie inseamna angajament si responsabilitate, iar aceste functii si atribute nu au nimic comun cu incompetenta sau imoralitatea, amatorismul ori snobismul dovedit de societatea politica postdecembrista.

Aceste valori (competenta, harnicia si moralitatea din politica, administratie publica si justitie) precum si instruirea superioara a membrilor societatii sunt singurele cai pasnice care pot aduce Romaniei progresul general si modernitatea mult dorita in industrie, agricultura, turism, educatie, sistemul de sanatate publica, administratie centrala si locala, etc.

In contextul celor consemnate, exista la nivel national un semnal de alarma serios si motive de ingrijorare intemeiate deoarece crizei economice si de moralitate determinate de factorii interni in care se gaseste poporul roman de 20 de ani i s-a adaugat si cea finanaciar-bancara cauzata de imoralitatea manifestata la nivel mondial ceea ce sporeste riscul pentru ca ROMANIA SA DEVINA FALIMENTARA.

Dinamica alarmanta si complexitatea deosebita a faptelor imorale si antisociale de coruptie si ciminalitate manifestate in societatea romaneasca postdecembrista impun actiuni concertate din partea tuturor valorosilor natiuni si autoritatilor publice cu atributii în prevenirea si combaterea acestora fenomene care ameninta fiinta nationala.

Problemele privind coruptia, criminalitatea, imoralitatea nationala si disolutia institutiilor statului trebuie analizate temeinic de fiecare autoritate publica sau cetatean roman caruia ii pasa de situatia dezastroasa in care se gaseste natia romana si implementate in structura strategiei de securitate nationala si cea de integrare in UE ca factori de mare risc.