În cercetările sale, I.P. Pavlov a arătat că alcoolul etilic paralizează procesele nervoase cele mai sensibile ale inhibiţiei active interne şi, de aceea, în creier încep să predomine procesele de excitaţie. Acestea explică particularităţile de comportament ale bolnavului: irascibilitate, limbuţie excesivă, instabilitatea dispoziţiei, senzaţie amăgitoare de uşurinţă în mişcări şi gândire. După cum au dovedit experienţele şi observaţiile făcute de medici, în ciuda mobilităţii aparente şi senzaţiei unui surplus de putere, de fapt, chiar sub influenţa unor doze mici de alcool etilic puterea de muncă scade, se reduce în mod deosebit precizia mişcărilor, se înrăutăţeşte calitatea muncii şi slăbeşte atenţia. Totodată, creşte numărul greşelilor efectuate, iar omul începe să priceapă mai greu unele lucruri, gândirea sa devenind superficială. Cu cât munca este mai meticuloasă şi mai complexă, cu atât sunt suficiente doze mai mici de alcool etilic pentru ca să o afecteze. Această afirmaţie se referă, în special, la munca creatoare.
În cercetările sale, I.P. Pavlov a arătat că alcoolul etilic paralizează procesele nervoase cele mai sensibile ale inhibiţiei active interne şi, de aceea, în creier încep să predomine procesele de excitaţie. Acestea explică particularităţile de comportament ale bolnavului: irascibilitate, limbuţie excesivă, instabilitatea dispoziţiei, senzaţie amăgitoare de uşurinţă în mişcări şi gândire. După cum au dovedit experienţele şi observaţiile făcute de medici, în ciuda mobilităţii aparente şi senzaţiei unui surplus de putere, de fapt, chiar sub influenţa unor doze mici de alcool etilic puterea de muncă scade, se reduce în mod deosebit precizia mişcărilor, se înrăutăţeşte calitatea muncii şi slăbeşte atenţia. Totodată, creşte numărul greşelilor efectuate, iar omul începe să priceapă mai greu unele lucruri, gândirea sa devenind superficială. Cu cât munca este mai meticuloasă şi mai complexă, cu atât sunt suficiente doze mai mici de alcool etilic pentru ca să o afecteze. Această afirmaţie se referă, în special, la munca creatoare.
Extrem de periculos este consumul, chiar în cantităţi minime, de băuturi spirtoase înainte de lucru şi în timpul lucrului în transporturi, aceasta deoarece în acest caz se cer reacţii rapide şi exacte pentru ca să se preîntâmpine un accident.
Intoxicaţia acută cu alcool etilic
În beţia gravă, paralizia inhibiţiei active este urmată rapid de o paralizie a proceselor de excitaţie: se pierde complet capacitatea de control a acţiunilor, este tulburată coordonarea mişcărilor, se instalează o stare de toropeală (caracterizată prin perceperea dificilă a persoanelor din jur), se tulbură vorbirea, se întunecă conştiinţa şi, în sfârşit, apare somnolenţa care precede somnul profound.
Beţia gravă este însoţită de simtome specifice intoxicaţiei întregului organism: vărsături, slăbirea activităţii inimii, scăderea temperaturii corporale şi cianoza pielii. În unele cazuri, o asemenea stare de beţie se termină prin deces datorită paraliziei respiratorii. De asemenea, tulburarea coordonării mişcărilor la omul beat şi absenţa controlului asupra comportării sale pot duce la deces. În cazuri favorabile, după o beţie gravă omul îşi vine în fire, însă timp de câteva zile după aceasta, activitatea sa cerebrală superioară este redusă.
Concluzii
Consumul de alcool etilic este o problemă deosebit de gravă în majoritatea ţarilor lumii, deci şi în România. Această afirmaţie este cu atât mai valabilă cu cât toţi alcoolicii la început au băut doar un singur pahar de alcool etilic (poate din curiozitate sau din cauza unor conjuncturi sociale), dar care apoi i-a prins în capcana sa şi treptat i-a transformat în persoane dependente.
Din acest motiv, alcoolul etilic este un drog periculos ce poate declanşa accidente, uneori foarte grave, iar supradoza poate provoca moartea.
Bibliografie
1. J.C. Crable, Pamela Metten, A.J. Cameron, D. Wahlsten, Analysis of the genetics of alcohol intoxication in inbred mice, Neuroscience and Biobehavioral Reviews, 28, 785-802 (2005);
2. G. Ionescu, Curs despre alcoolomanie, Editura Universitaţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, 1995;
4. M. Zander, W.D. Mackenzie, What to do in an emergency, Reader’s Digest Association Limited, London, 1986, p. 350.
Cuvantul alcool isi are originea in limba araba - al.articol si cohol "lucru subtil" - o traducere cu care multi vor fi desigur de acord cu incantare. In cazul de fata, cand vorbim despre alcool, ne referim la alcoolul etilic al carui formula chimica este C2H5OH , avand urmatoarea formura structurala:
Cuvantul alcool isi are originea in limba araba - al.articol si cohol "lucru subtil" - o traducere cu care multi vor fi desigur de acord cu incantare. In cazul de fata, cand vorbim despre alcool, ne referim la alcoolul etilic al carui formula chimica este C2H5OH , avand urmatoarea formura structurala:
Din punct de vedere fizic alcoolul etilic in stare pura este un lichid incolor, inflamabil, cu punctul de fierbere la 78,3° C, cu gust amar, care arde cu flacara albastra. Se amesteca in orice protortii cu apa, cu alcoolul metilic, cu eterul si cu alte substante organice. Alcolul se obtine pe cale naturala prin fermentarea zaharului si a amidonului din fructe, cereale, cartofi, in prezenta unei enzime (ferment) numita cozimaza, un produs de metabolism al ciupercii drojdiei de bere. In timpul fermentarii are loc un proces chimic de catabolizare(descompunere) a zaharului.
