Introducere scurte consideraţii privind situaţia instanţei în anul 2013 Tribunalul Ilfov

V.2. Raporturile cu Ministerul Justiţiei

La nivelul tuturor direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei a existat disponibilitate şi eficienţă în abordarea tuturor aspectelor privind organizarea instanţelor din judeţul Ilfov.

V.3. Raporturile cu Parchetul

Pe parcursul anului 2013, raporturile cu unităţile de parchet s-au desfăşurat în spiritul legalităţii, al înţelegerii şi cooperării, concretizându-se prin semnalarea şi informarea urgentă a oricărei disfuncţionalităţi constatate pentru a fi înlăturată în timp util şi a nu fi prejudiciate părţile, în scopul realizării unui act de justiţie eficient.

Procurorilor li s-a asigurat posibilitatea de a studia în condiţii optime dosarele, iar aceştia au participat la şedinţele de judecată în toate cauzele în care participarea procurorului este obligatorie, conform legii.

Atât reprezentanţii instanţelor, cât şi reprezentanţii unităţilor de parchet au urmărit înlăturarea disfuncţionalităţilor în activitatea de soluţionare a cauzelor cu privire la respectarea termenelor de sesizare a instanţei şi înaintarea în timp util a dosarelor în căile de atac, îndeosebi în cauzele urgente şi cu arestaţi preventiv.

V.4. Raporturile cu Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Ilfov

Pe parcursul anului 2013, raporturile instanţelor din judeţul Ilfov cu organele de jandarmerie s-au desfăşurat în condiţii normale, în spiritul legii şi cooperării.

Menţionăm că, pe tot parcursul anului trecut nu s-au constatat incidente deosebite privind asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică la Tribunalul Ilfov şi la judecătoriile arondate, iar cele ivite au fost semnalate urgent şi înlăturate în timp util, părţile nefiind prejudiciate, astfel încât actul de justiţie s-a realizat în mod eficient.

Organele de jandarmerie alocate la sediile instanţelor din judeţul Ilfov au răspuns prompt solicitărilor judecătorilor, atunci când a fost necesară participarea acestora la efectuarea anumitor acte procedurale şi au luat toate măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi solemnităţii desfăşurării procedurilor judiciare şi protecţiei personale a magistraţilor.

V.5. Raporturile cu mass - media

Informarea rapidă, corectă şi completă a instituţiilor mass-media sprijină înţelegerea justiţiei de către opinia publică, tocmai de aceea relaţia stabilită de sistemul judiciar cu societatea prin intermediul principalei surse de informare a acesteia - mass-media - are o importanţă fundamentală.

Pentru conducerea instanţei, pentru conducătorul Biroului de Informare şi Relaţii Publice şi personalul acestuia a reprezentat o prioritate crearea unei colaborări interinstituţionale utile pentru ambele părţi.

Raporturile Tribunalului Ilfov şi ale instanţelor din circumscripţia acesteia cu mass-media au fost guvernate de liberul acces la informaţiile de interes public. Cadrul general în care s-a realizat furnizarea informaţiilor de interes public este stabilit de Legea nr. 544/2001, care se completează cu dispoziţiile Legii nr. 677/2001, pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor de caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, ale O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 233/2002 şi cele ale Regulamentului de ordine interioară al instanţelor de judecată.

Dosarele şi evidenţele instanţelor privitoare la activitatea de judecată au putut fi consultate de ziariştii acreditaţi, cu respectarea ordinii de solicitare şi a măsurilor de asigurare a integrităţii documentelor. Accesul la dosar şi la evidenţele instanţei a fost permis cu respectarea dispoziţiilor art. 31 din Constituţie şi ale art. 14 din Legea nr. 544/2001.

Accesul mass-media la informare a fost asigurat permanent, inclusiv în zilele nelucrătoare şi a celor declarate zile de sărbătoare prin lege. Prezenţa jurnaliştilor din presa scrisă în sălile de şedinţă nu a fost limitat, iar accesul televiziunilor a fost permis cu aprobarea preşedintelui completului de judecată, în condiţiile regulamentului de ordine interioară.

Datele statistice furnizate de Birourile de Informare şi Relaţii Publice au evidenţiat că numărul solicitărilor din partea mass-media a fost în continuă creştere, cele mai multe fiind adresate şi soluţionate verbal şi au vizat date privind procese aflate în curs (soluţii pronunţate de instanţă şi termene acordate).
VI. 6. Raporturile cu societatea civilă

Relaţiile Tribunalului Ilfov şi instanţelor arondate cu societatea civilă s-au desfăşurat în condiţii foarte bune.

A existat - din partea magistraţilor - disponibilitatea de a participa la seminarii organizate de societatea civilă, de a participa activ la susţinerea proiectelor promovate de asociaţiile profesionale.

Se remarcă, totuşi, pe fondul unui volum de activitate foarte ridicat, că există o tendinţă de pasivitate faţă de proiecte care solicită un consum mare de timp.

Or, rolul judecătorului în viaţa cetăţii s-ar cuveni să devină mai pregnant, astfel că se impune ca, prin măsuri concrete, să-i fie permis magistratului timpul şi disponibilitatea necesare pentru a manifesta cuvenita implicare.
CAPITOLUL VI

CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE , VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA
La Judecătoria Buftea ca şi în anii anteriori, problemele, deficienţele şi riscurile cu care se confruntă instanţa au rămas în principal aceleaşi.

În pofida noilor schimbări legislative care au fost anunţate ca o reformă ce va aduce diminuarea activităţii judecătorului şi va avea ca rezultat creşterea calităţii actului de justiţie, în fapt se constată că numărul cauzelor nu a scăzut, ci a rămas în aceleaşi limite ca şi în anul 2012, iar intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă nu a avut ca efect un număr mai mic de cauze.

Numărul mare de cauze raportat la numărul judecătorilor care funcţionează efectiv la această instanţă este demonstrat de statisticile ce privesc încărcătura medie naţională pe judecător, care şi în acest an a fost cu mult depăşită la Judecătoria Buftea.

Consecinţele acestui volum mare de activitate, peste schema concepută pentru Judecătoria Buftea, se reflectă în lipsa timpului necesar pentru efectuarea de lucrări de calitate, inclusiv de către grefier, întârzieri în redactarea hotărârilor judecătoreşti, durata mare a unora dintre şedinţele de judecată.

La Judecătoria Cornetu, se poate aprecia că activitatea desfăşurată de personalul instanţei, în general, în cursul anului anterior, a fost foarte bună, rezultatele obţinute de aceştia fiind exprimate în datele din bilanţ.

Un aspect important care ar putea avea repercusiuni negative asupra activităţii îl constituie funcţionarea instanţei cu schema insuficientă, în ceea ce priveşte personalul auxiliar, în condiţiile în care numărul de judecători este cu patru mai mare decât cel al grefierilor de şedinţă, soluţia de avarie fiind ca un grefier să intre în două sau mai multe complete, ceea ce nu a fost benefic actului de justiţie, a condus la tergiversarea soluţionării cauzelor prin neîntocmirea la timp a actelor procedurale, lucrări efectuate superficial şi în grabă, greşeli datorate volumului mare de activitate, oboselii, etc.

În vederea funcţionării în condiţii optime a instanţei, schema trebuie mărită şi ocupată integral.

Având în vedere existenţa în continuarea a unui volum mare de activitate al instanţei, subdimensionarea schemei de grefieri, împrejurării că cei mai mulţi dintre aceştia sunt grefieri cu studii medii, nefamiliarizaţi cu noţiuni juridice şi cu activitatea dintr-o instanţă de judecată, existenţa unor calculatoare uzate moral care „deschid aplicaţiile” foarte greu, apreciem că la Judecătoria Cornetu este oportună suplimentarea posturilor de grefier cu încă cel puţin 4 posturi.

Această suplimentare este menită să asigure un raport apreciat de noi ca optim între numărul de judecători (16) şi numărul de grefieri (21), raport care în sistemul actual trebuie să fie de 3 grefieri la 1 judecător.

Astfel, un judecător ar trebui să aibă un grefier-asistent, pentru activitatea de documentare şi redactare a unor hotărâri şi unul, doi grefieri propriu-zişi care să pregătească şedinţa, să intre în sala de judecată, să utilizeze câmpurile sistemului ECRIS, să întocmească încheierile şi practicalele, să tehnoredacteze după concept, lucrările judecătorului pe care-l deserveşte.

În ansamblu, activitatea Judecătoriei Cornetu în anul 2013 a fost caracterizată printr-un efort considerabil, susţinut de întreg personalul instanţei. Astfel, aceştia merită toată aprecierea, având în vedere cele 13.269 de cauze soluţionate în cursul anului 2013, din care la sfârşitul anului sunt restante aproximativ 350 hotărâri, numărul acestora fiind cu 75% mai mic decât numărul restanţelor de la sfârşitul anului 2012 (1586 restanţe).

Se cuvine a fi menţionat că, în prezent, sediul Judecătoriei Cornetu, în suprafaţă totală de 1.986,31 mp. se află situat în comuna Cornetu, Şos. Alexandriei nr. 138, judeţul Ilfov, în clădirea Casei de Cultură, în care îşi desfaşoară activitatea specifică întreaga instanţă, inclusiv sălile de judecată şi toate compartimentele auxiliare ale instanţei. Tot aici se află şi spaţiile de depozitare şi conservare a dosarelor soluţionate.

Instanţa, în sediul actual, dispune de trei săli de judecată cu toate dotările aferente (mobilier, calculatoare, imprimante, dispozitive de înregistrare audio, aer condiţionat) şi o sală de judecată în curs de amenajare. Două săli au fost destinate şedinţelor de judecată din materie civilă şi cea de-a treia a deservit şedinţelor de judecată din materie penală.

Instanţa mai dispune de 7 birouri de judecători, 9 birouri de grefieri, un birou pentru Serviciul Registratură, 2 camere arhivă veche - depozitare dosare, 5 celule pentru arestaţi, 1 cameră server şi 1 cameră destinată martorilor sub acoperire, în care deocamdată, nu există echipamente în acest sens.

Compartimentul arhivă a funcţionat până în luna decembrie 2013 într-o sală care este în curs de amenajare ca sală de şedinţă. În prezent este compus din 2 încăperi, într-una fiind arhiva curentă, iar în cealaltă birourile personalului.

Astfel, la sfârşitul anului 2013, după o perioadă extrem de dificilă prin care a trecut Judecătoria Cornetu, în care s-a confruntat cu o multitudine de probleme, binecunoscute, instanţa, prin eforturile conjugate ale tuturor judecătorilor şi având sprijinul important al Consiliului Superior al Magistraturii, Curţii de Apel Bucureşti şi Tribunalului Ilfov, a reuşit să şteargă imaginea nefavorabilă creată şi să devină o instanţă apreciată de către toţi participanţii la înfăptuirea actului de justiţie.

Referitor la calitatea actului de justiţie un factor important de influenţă ar putea fi unificarea practicii judecătoreşti la nivelul instanţei, ca şi la nivelul Tribunalului şi Curţii de Apel. Din păcate şedinţele sau seminariile organizate pe această temă sunt insuficiente numeric, iar lipsa timpului liber la nivelul tuturor acestor instanţe contribuie la această stare de fapt. Efectul aşteptat de la procesul de unificare a practicii judiciare este şi acela de reducere semnificativă a cererilor adresate de părţi în anumite cauze, întrucât s-ar ajunge la o anume previzibilitate a hotărârilor care determină evitarea, de către părţi, a unor procese adesea costisitoare, dacă s-ar putea preconiza pierderea acestora.

Ceea ce ar trebui să primeze ar fi încercarea constantă, cu rezultate concrete, de a schimba ideea de justiţie cu caracter aleatoriu pe care foarte mulţi dintre justiţiabili o au la acest moment.

Numărul în creştere a cauzelor şi fluctuaţia de personal înregistrată în anul 2013, înregistrate mai ales la nivelul Judecători Buftea, neidentificarea, la nivel superior, a unor soluţii de garantare a înfăptuirii actul de justiţie la nivel optim, a determinat însă, ca alinierea instanţei la modul de activitate general în cadrul sistemului să fie aproape inevitabil.

Tot cu referire la calitatea actului de justiţie, la Judecătoria Buftea, sigur că deficienţele rezultă şi din numărul mare de dosare pe şedinţele de judecată, circa 100-120 cauze în civil şi 30-50 cauze în penal.

Ca măsuri de adoptat, se poate discuta de rezolvarea acestei situaţii prin crearea de complete speciale, de repartizarea săptămânală a judecătorilor în şedinţă, însă aceste acţiuni trebuie urmărite şi realizate şi în raport de alţi factori cum ar fi numărul insuficient de judecători, angrenarea acestora şi în alte activităţi decât cele judiciare, numărul de grefieri de şedinţă, motivaţia judecătorului raportat la inexistenţa oricăror forme de stimulare sau premiere.

Singura modalitate a conducerii instanţei de a influenţa scăderea numărului de dosare pe şedinţă a fost aceea de a explica judecătorilor că un indice de operativitate crescut se traduce nu doar într-o statistică favorabilă ci, în primul rând, în reducerea numărului de dosare pe fiecare şedinţă de judecată, cu directa consecinţă a scăderii volumului de activitate pe fiecare judecător în parte.

Prin măsura luată la nivelul CSM de obligativitate a raportării dosarelor mai vechi de 1 an, se creează astfel un mod de lucru ce implică controlul direct şi indirect, permanent, asupra managementului de caz la nivel de judecător, a termenelor în care aceştia soluţionează cauzele repartizate.

Astfel, se vor contabiliza acele cazuri de acordare de termene inutile, de prelungire nejustificată a judecării unor cauze adesea iniţial fără o complexitate deosebită, de amânare a pronunţării de mai multe ori doar pentru ca, în final, cauza să se repună pe rol.

Judecătorii vor fi nevoiţi să înţeleagă că soluţionarea cauzelor în termen rezonabil nu numai că răspunde unor principii pentru nerespectarea cărora adesea România a fost condamnată, dar îi ajută în mod direct prin scăderea numărului de dosare din şedinţa de judecată.

În ceea ce priveşte nerespectarea termenelor prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor, există situaţii în care personalul auxiliar nu îşi efectuează lucrările în termenele prevăzute de regulamente, cum, în egală măsură, există şi situaţii în care judecătorii nu redactează în termen hotărârile judecătoreşti pronunţate.

Dacă în cazul judecătorilor, aceasta este o chestiune care atrage răspunderea disciplinară, chestiune de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în ceea ce priveşte activitatea grefierilor de şedinţă, aceasta ar trebui verificată şi cenzurată nu doar de către preşedinte ori vicepreşedinte, dar şi, cu precădere, de către preşedintele completului de judecată, acesta fiind cel mai în măsură a comensura corect gravitatea abaterilor, precum şi frecvenţa acestora.

Legat de imaginea instanţei, condiţiile de desfăşurare a activităţii sunt cele din anii anteriori, constatându-se uşor că spaţiul este neadecvat în raport cu misiunea instituţiei, cu activitatea desfăşurată, cu fluxul de persoane. Impresia generală nu este una tocmai potrivită, fapt recunoscut atât la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, cât şi la nivelul justiţiabililor.

Modificările de imagine au apărut imediat după înfiinţarea Tribunalului Ilfov şi există toate datele că acestea vor continua prin dotări de mobilier, refacerea aspectului exterior al sediului, restructurarea spaţiului interior.

Toate acestea însă reprezintă şi trebuie să fie acte temporare, acţiuni pe termen scurt sau mediu, scopul de la care nu ar trebui să se abată instituţiile şi factorii de decizie fiind construirea noului sediu al Tribunalului Ilfov şi al Judecătoriei Buftea.

Din cumularea tuturor aspectelor mai sus detaliate rezultă că eforturile colective la nivelul instanţei au urmărit menţinerea unui raport echilibrat între activitatea de judecată şi termenul de soluţionare a cauzelor, asigurarea unei transparenţe decizionale atât la nivel intern, cât şi extern, asigurarea integrităţii şi independenţei judecătorilor, menţinerea bunelor practici în privinţa relaţiilor cu mass-media şi cu celelalte instituţii şi organisme cu care a interacţionat instanţa.

Aşteptările pentru anul 2014 sunt în principal legate de acordarea unei mai mari atenţii cu privire la programele şi planurile de acţiune asumate la nivel central privind gestionarea resurselor umane, eliminarea unor situaţii dezavantajoase pentru instanţă în procesul de ocupare a posturilor vacante, reanalizarea schemei de posturi şi personal, depunerea unor eforturi vizibile a factorilor de decizie în privinţa derulării construcţiei unui nou sediu.

Ca şi progres înregistrat şi demn de menţionat, cu consecinţe favorabile pentru asigurarea unei anumite stabilităţi personalului aferent instanţelor din judeţul Ilfov, menţionăm luarea în cursul anului 2013 a unor măsuri echitabile privind reevaluarea plafonului chiriilor în judeţul Ilfov, precum şi posibilitatea subsidiară de identificare a unor spaţii de locuit pentru personalul acestor instanţe chiar şi pe raza teritorială a municipiului Bucureşti, în ipoteza în care fondul locativ din judeţul Ilfov nu ar răspunde cerinţelor minime şi decente de locuit prevăzute de legislaţia în vigoare.
La Tribunalul Ilfov apreciem că activitatea în cursul anului 2013 s-a desfăşurat în parametri relativ normali faţă de împrejurarea că, după anul 2012, primul an de activitate, instanţa s-a confruntat cu o creştere spectaculoasă a volumului de activitate, plasând-o între primele 6 cele mai aglomerate tribunale din ţară din acest punct de vedere, ceea ce a presupus depunerea unui efort considerabil de către întreg personalul instanţei -judecători şi grefieri - pentru a se putea face faţă tuturor atribuţiilor presupuse atât de activitatea propriu-zisă de judecată, cât şi de activitatea administrativă specifică.

Astfel, după cum se poate observa din analiza datelor statistice, Tribunalul Ilfov a înregistrat în cursul anului 2013 o creştere semnificativă a volumului de activitate în mai toate materiile. Astfel, în materia litigii cu profesioniştii s-a înregistrat o creştere în medie de 200%, în toate stadiile procesuale, respectiv de 291% pentru cauzele din această materie cu stadiul procesual fond (în anul 2012 s-au înregistrat 368 cauze, iar în anul 2013 - 1071 cauze), de 167,80% pentru cauzele înregistrate în apel (în anul 2012 - 146 cauze, în anul 2013 - 245 cauze) şi de 214.81% pentru cauzele din materia litigii cu profesioniştii, stadiul procesual recurs (216 cauze înregistrate în anul 2012 şi 464 cauze înregistrate în anul 2013).

De asemenea, creşteri semnificative s-au înregistrat şi în materia contenciosului administrativ. Dacă în anul 2012 în această materie s-au înregistrat un număr de 569 cauze cu stadiul procesual fond şi 714 cauze cu stadiul procesual recurs, în anul 2013 s-au înregistrat un număr de 836 de cauze cu stadiul procesual fond, rezultând un plus de 267 cauze (procentual 146,92%) şi un număr de 2576 cauze cu stadiul procesual recurs, rezultând un plus de 1862 cauze (procentual 360,78%).

Au fost înregistrate creşteri şi în materiile civil, dreptul familiei, dreptul muncii, s.a.m.d.

Astfel, prezentarea datelor statistice trebuie făcută pentru a ilustra matematic efortul real al personalului. Din analiza acestor date rezultă, aşadar, cu evidenţă că numărul de cauze este într-o îngrijorătoare creştere, în ciuda unor eforturi legislative menite să încurajeze modalităţile alternative de soluţionare litigiilor.

Practic, toate iniţiativele de până acum - din legea micii reforme, din noul Cod civil, din Noul Cod de procedură civilă, dar şi din alte acte normative - nu au avut efectul scontat şi nu au evidenţiat beneficii evidente pe termen scurt sau mediu.

O altă vulnerabilitate înregistrată la nivelul Tribunalului Ilfov vizează un dezechilibru creat de creşterea explozivă a volumului de activitate, astfel cum s-a arătat deja corelat cu scăderile succesive ale schemelor de personal, acţiuni care au avut un impact negativ asupra activităţii instanţei.

Cele 21 de posturi de judecător prevăzute în schema Tribunalului Ilfov la începutul anului 2013 era repartizate pe secţii astfel: 14 posturi pe Secţia civilă, toate fiind ocupate la începutul anului 2013 şi 7 posturi pe Secţia Penală, din care ocupate efectiv 5, un post vacant şi un post vacant temporar (titularul postului, doamna judecător Pavelescu Silvia fiind în concediu pentru creşterea copilului). De menţionat că în cele 14 posturi din cadrul Secţiei civile se regăsesc şi posturile de conducere aferente Vicepreşedintelui Tribunalului Ilfov şi Preşedintelui Secţiei civile, iar în cele 7 posturi din cadrul Secţiei penale se regăsesc şi funcţiile de conducere ale Preşedintelui Tribunalului şi ale Preşedintelui Secţiei penale.

De remarcat, în acest context, este şi faptul că, în cursul anului 2013, Tribunalul Ilfov a înregistrat o fluctuaţie permanentă de personal. Astfel, în urma examenului de promovare în funcţii de execuţie la instanţa superioară, organizat la data de 10 martie 2013, schema de personal a Tribunalului Ilfov s-a modificat, începând cu 01 mai 2013, în sensul că postul vacant din cadrul Secţiei penale a fost ocupat de domnul judecător Jigău Cătălin, iar în cadrul Secţiei civile s-a vacantat un post urmare promovării doamnei judecător Voican Andreea Silvia la Curtea de Apel Bucureşti.

La data de 15 iunie 2013 atât schema de personal a Secţiei civile, cât şi schema de personal a Secţiei penale a suferit o nouă modificare, urmare aprobării cererilor de transfer de la Tribunalul Ilfov la Tribunalul Bucureşti, formulate de doamnele judecător Gurău Claudia, respectiv Caragaţă Luisa Emanuela. Începând cu această dată, schema de personal a Tribunalului Ilfov a suferit o modificare nu numai în ceea ce priveşte numărul efectiv de judecători, ci şi în ceea ce priveşte numărul de judecători din schema. Aceasta, întrucât prin Ordinul Ministerului Justiţiei nr. 2007/C/2013 s-a aprobat diminuarea schemei de personal a Tribunalului Ilfov de la 21 posturi de judecător la 19 posturi de judecător, cele două posturi fiind redistribuire Judecătoriei Cornetu.

Pe secţiile Tribunalului Ilfov cele 19 posturi de judecător au fost distribuite astfel: 13 posturi în cadrul Secţiei civile, din care ocupate efectiv 12 şi 6 posturi în cadrul Secţiei penale din care ocupate efectiv 5 posturi şi un post vacant temporar (postul ocupat de doamna judecător Pavelescu Silvia aflată în concediu pentru creşterea copilului).

O nouă modificare a schemei de personal a Tribunalului Ilfov a intervenit la data de 01 septembrie 2013, când schema de personal a Tribunalului Ilfov s-a diminuat de la 19 posturi de judecător la 18 posturi de judecător (Ordinul Ministerului Justiţiei nr. 3389/08.11.2013). Începând cu aceeaşi dată s-a diminuat şi numărul efectiv de judecători ce funcţionau în cadrul Secţiei civile cu două posturi, urmare promovării doamnei judecător Strîmb Codruţa, prin valorificarea rezultatului obţinut la concursul de promovare din data de 10 martie 2013 şi aprobării cererii de transfer formulată de domnul judecător Vişan Cristian Ştefan. Şi schema de personal a Secţiei penale a suferit modificări, urmare valorificării rezultatului obţinut de doamna judecător Pavelescu Silvia, însă această din urmă modificare nu a afectat activitatea Secţiei penale, întrucât pe între cursul anului 2013 magistratul anterior menţionat a fost în concediu pentru creşterea copilului.

Concluzionând, în cursul anului 2013 schema de personal a Tribunalului Ilfov s-a redus de la 21 posturi de judecător la 18 posturi de judecător, ce sunt distribuite în prezent astfel: 12 posturi în cadrul Secţiei civile, din care ocupate efectiv 10 şi 6 posturi în cadrul Secţiei penale din care ocupate efectiv 5.

Această diminuare a schemei de personal, coroborată cu numărul relativ redus de judecători ce şi-au desfăşurat efectiv activitatea în cursul anului 2013 a avut un impact negativ atât asupra activităţii instanţei, impact ce se reflectă în volumul de activitate al instanţei, cât şi asupra constituirii completelor de apel şi recurs, atât în materie civilă cât şi în materie penală. Astfel, Colegiul de conducere al instanţei a hotărât ca judecători din cadrul Secţiei penale să intre în compunerea unor complete de recurs din cadrul Secţiei civile, iar judecători din cadrul Secţiei civilă să intre, de asemenea, în compunerea completelor de recurs din cadrul Secţiei penale, nemaifiind astfel posibilă respectarea principiului specializării judecătorilor.

Reducerea numărului de personal, imposibilitatea respectării specializării judecătorilor şi creşterea volumului de activitate sunt factori de natură să exercite o presiune în plus asupra personalului instanţei, ducând, inevitabil la tensionarea acestuia.

Şi în ceea ce priveşte funcţiile de conducere ale Tribunalului Ilfov în cursul anului 2013 s-au înregistrat modificări. Astfel, funcţia de preşedinte al Secţiei penale a fost vacantă până la data de 01 iunie 2013, atribuţiile specifice acestei funcţii fiind exercitate de Preşedintele Tribunalului Ilfov. Începând cu data de 01 iunie 2013 funcţia de Preşedinte al Secţiei penale a fost ocupată de domnul judecător Răzvan Păştilă.

Începând cu data de 15 octombrie 2013 doamna judecător Roxana Ioana Petcu - Preşedintele Tribunalului Ilfov a fost detaşată pentru o perioadă de 3 ani la Consiliul Superior al Magistraturii, astfel că doamna judecător Evelina Oprina - preşedintele Secţiei civile, a fost delegată în funcţia de Preşedinte al Tribunalului Ilfov.

Doamna judecător Ivan Stela Florentina a fost delegată, începând cu data 15 decembrie 2013, în funcţia de Preşedinte al Secţiei civile, îndeplinind atribuţiile specifice acestei funcţii.

O a treia vulnerabilitate identificată la nivelul Tribunalului Ilfov constă în spaţiul necorespunzător activităţii de judecată, actualul sediu al instanţei fiind, pe de o parte, folosit împreună cu Judecătoria Buftea şi, pe de altă parte, nerăspunzând cerinţelor specifice unei instanţe, actuala clădire fiind concepută şi edificată cu o cu totul altă destinaţie.

Prin urmare, apreciem că desfăşurarea activităţii în birouri în care lucrează câte 3-4 judecători, respectiv 4-5 grefieri, cu doar două săli de judecată alocate Secţiei civile şi o singură sală de judecată alocată Secţiei penale, aceasta din urmă folosită împreună cu Judecătoria Buftea nu este de natură decât să creeze o stare de disconfort, de tensiune, toate acestea având influenţă negativă asupra calităţii actului de justiţie, în general, concretizată în lipsa unor condiţii adecvate de spaţiu şi linişte pentru studiul dosarelor, redactarea hotărârilor judecătoreşti, a încheierilor şi a celorlalte lucrări specifice activităţii noastre.

Este de aşteptat, în consecinţă, că în cursul anului 2014, să se dispună măsuri cu referire mai ales la suplimentarea schemelor de personal - judecători şi grefieri - şi la efectuarea lucrărilor de consolidare şi extindere a actualului sediu, sens în care este nevoie de sprijinul şi implicarea activă şi neîntârziată atât a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Curţii de Apel Bucureşti, dar şi a Ministerului Justiţiei.
În concluzie, menţionăm că scopul prezentului raport este de a încerca să reflecte, pe cât posibil, activitatea tribunalului şi a judecătoriilor arondate nu doar ca simplă evidenţă, ci ca punct de pornire pentru identificarea obiectivelor pentru anul/anii următori.

O apreciere onestă a tuturor autorităţilor implicate se impune din ce în ce mai clar, pentru identificarea exactă, nepărtinitoare, a tuturor elementelor care conduc la imaginea dezastruoasă a justiţiei.

În ciuda unor eforturi punctuale, în ciuda unor rapoarte favorabile comunicate de instanţele arondate cu privire la raporturile cu mass-media, în ciuda adoptării unei legislaţii din ce în ce mai evoluate, este evident că societatea însăşi nu s-a schimbat prea mult în ultimii şi că în îndeplinirea rolului educativ pe care justiţia ar trebui să-l îndeplinească în societate - am eşuat cu toţii.

Atât timp cât doar un procent foarte redus de cauze au, într-adevăr, de ce să se afle pe rolul instanţelor din avalanşa de dosare înregistrate în fiecare an, este evident că nu s-a recurs - de către niciunul dintre factorii implicaţi - la soluţiile potrivite.

Credem că, raportat la toate cifrele comunicate, atât sub aspectul numărului de cauze, cât şi sub aspectul resurselor umane - nu există nicio perspectivă în mod real favorabilă nici pentru justiţie, nici pentru justiţiabili.

Poate că anul 2014 se va dovedi un an în care justiţia să se manifeste mult mai activ în sensul de a stabili - nu doar la nivel minimal - marile direcţii ale politicii de resurse umane şi legislative şi de reuşi să le promoveze prin dialog onest, precum şi de a-şi asuma cu răspundere nu doar succesele, ci şi neîmplinirile.