Istoria muzicii bisericeşti la români
Yüklə 1,1 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Arhidiaconul SEBASTIAN BARBU BUCUR
- Alte creaţii de muzică psaltică
- Creaţia (muzică corală)
- Preotul ALEXIE BUZERA
- Creaţia corală
- Preotul VICTOR FRANGULEA
- Preotul NICU MOLDOVEANU
Monahul SILVAN NISTOR s a născut în Dobrogea, pe la 1901, şi a murit în 1965, la Căldăruşani, unde şi a desfăşurat activitatea muzicală. Absolvent al Seminarului din Constanţa, s a stabilit la Mănăstirea Căldăruşani, unde a îndeplinit funcţia de cântăreţ şi profesor de psaltichie la Şcoala de cântăreţi din această mănăstire. A aranjat, după Memnon Glăvan de la Neamţ, cântarea de la Vecernie: Fericit bărbatul, pe glasul 5 (tipărit de Pr. Nicu Moldoveanu în Noul Idiomelar, Bucureşti, 1999, p. 27 31). Se spune că ar fi rămas de la el şi alte cântări, precum: Cuvine se cu adevărat, Doamne, mântuieşte, ambele pe glasul 5 şi Veniţi să ne închinăm, pe glasul 8236.
S-a născut la 6 februarie 1930 în localitatea Talea, judeţul Prahova, fiul lui Barbu şi al Salomeei (devenită maica Sofia în Mănăstirea Viforâta). A urmat cursurile Şcolii de Cântăreţi Bisericeşti din Mănăstirea Căldăruşani (1941-1945) cu Silvan Nistor şi Chiril Arvinte (Muzica bisericească şi tipic); Seminarul Teologic Monahal din Mănăstirea Neamţ (1948-1952) cu Atanasie Dincă şi Victor Ojog (Muzica bisericească), apoi Institutul Teologic Universitar Bucureşti (1953-1957) avându-i ca profesori de elită pe Nicolae Lungu şi Chiril Popescu (Muzica bisericească). Este licenţiat al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, cu teza Şcoala de psaltichie din Buzău, centru al cultivării şi dezvoltării muzicii psaltice la români. Din anul 1950 face parte din cinul monahal, fiind călugărit la Mănăstirea Cheia Teleajen din jud. Prahova. În anul 1952 este hirotonit ierodiacon. Este absolvent al Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti şi doctor în muzicologie al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, cu teza Cultura muzicală de tradiţie bizantină pe teritoriul României în secolul XVIII şi începutul secolului XIX şi aportul original al culturii autohtone (1982), avându-i ca profesori îndrumători pe Sigismund Toduţă şi Romeo Ghircoiaşiu. Este Diplomat al Conservatorului Macedonean de Muzică din Thessalonic (1985). A îndeplinit funcţiile de cântăreţ bisericesc, dirijor şi profesor de muzică la Mănăstirea Plumbuita şi Mănăstirea Antim din Bucureşti (1952 1953); profesor de muzică bisericească la Seminarul Teologic din Mănăstirea Neamţ (1957-1959). În 1959 a fost scos din monahism şi s a căsătorit. A funcţionat ca profesor de muzică la Complexul şcolar de Construcţii-Montaj din Bucureşti (1960-1963), la Liceul nr. 32 (1963-1965, Şcoala de Muzică nr. 5 şi în paralel lector la catedra de Paleografie muzicală bizantină la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (1970-1973), apoi conferenţiar (1990-1993), la Academia de Muzică religioasă, reînfiinţată acum, şi profesor universitar, din 1993. Este dirijorul formaţiei de muzică bizantină „Psalmodia”, din anul 1988, cu care a susţinut numeroase concerte în ţară şi străinătate şi a înregistrat, profesional, circa 2.000 de minute reprezentând creaţia compozitorilor de muzică bizantină din România şi de la Muntele Athos, precum şi creaţia personală. Din anul 2001 este profesor la Secţia de Pedagogie muzicală din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Ovidius” din Constanţa. A compus slujbele unor Sfinţi Români pomeniţi în Biserica Ortodoxă Română, pe care le a tipărit:
Alte creaţii de muzică psaltică: Doxologie, glas VIII, în „Mitropolia Olteniei”, Craiova, an XL, nr. 3 (mai-iun.), 1988, p. 137-144 şi în Utrenier, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, p. 471 480; Polihronion, glas II, închinat Prea Fericitului Patriarh Teoctist, în „Glasul Bisericii”, Bucureşti, an XLVII, nr. 4 (iul.-aug.), 1988, p. 166-168; Prea Bune Doamne, ascult-a noastră rugă (1600 de ani de la săvârşirea Sfântului Grigorie Teologul), Idei din Sfântul Grigorie Teologul versificate de Arhim. Ioasaf Popa, în Cronica Episcopiei Romanului şi Huşilor, vol. II, 1990, p. 471-472; Necuprinsă-ţi este slava şi nemărginită mila, în Cronica Episcopiei Romanului şi Huşilor, vol. II, 1990, p. 473-474; Heruvic, glas VIII, (pentru slujba cu arhiereu) în Cântări psaltice, vol. I, Editura Academia de Muzică, Bucureşti, 1991, p. 45-50; Răspunsuri mari, glas V, în Cântări psaltice pentru cursul de Muzică religioasă, vol. I, Editura Academia de Muzică, Bucureşti, 1991, p. 127-156; Slujba Sfântului Andrei, în Cântări psaltice pentru cursul de Muzică religioasă, vol. I, Editura Academia de Muzică, Bucureşti, 1991, p. 127-156; Tropare la înmormântarea călugărilor: Pământule, deschide-te; Precum ai zis, Doamne Martei; Fraţii mei cei sufleteşti, glas VIII, în „Biserica Ortodoxă Română”, an CVIII, nr. 3-4 (martie aprilie), 1990, p. XXIX; Laudă suflete al meu (Psalmul 145), glas VIII, în Cântările Sfintei Liturghii şi alte cântări bisericeşti, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1992, (îngrijite de Pr. Nicu Moldoveanu), p. 88-91;  Iubi-Te-voi, Doamne, glas V, în Cântările Sfintei Liturghii şi alte cântări bisericeşti, p. 122-123; Iubi-Te-voi Doamne, glas III, în Cântările Sfintei Liturghii şi alte cântări bisericeşti, p. 123-124; Am văzut lumina cea adevărată, glas V, în Cântările Sfintei Liturghii şi alte cântări bisericeşti, p. 208; Să se umple gurile noastre, glas V, în Cântările Sfintei Liturghii şi alte cântări bisericeşti, p. 209-210; Imn patriarhal la unison, în „Glasul Bisericii”, Bucureşti, an LII (1993), nr.1-2; Răspunsuri liturgice, glas VII, în Cântări psaltice, vol. II, Editura Academia de Muzică, Bucureşti, 1994, p. 62-65; Axion duminical, glas VII, p. 66-67; Înviind Iisus, glas VI, p. 76; Doxologie panegirică, glas VIII cromatic, p. 50-61; Troparele şi Condacele sfinţilor canonizaţi în 1992; Troparul, glas I şi Condacul, glas IV, la Cuviosul Ioan de la Prislop (13 septembrie), p. 131-132; Troparul glas I şi Condacul, glas III la Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul (27 septembrie), p. 135-136; Troparul glas I şi Condacul, glas III, la Sfinţii preoţi mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel (21 octombrie), p. 139-140; Troparul, glas VIII şi Condacul glas VIII la Sfântul Cuvios Antonie de la Iezeru-Vâlcea (23 noiembrie), p. 143 144; Troparul, glas VIII şi Condacul glas III la Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie), p. 147-148; Troparul, glas VIII şi Condacul, glas IV la Sfântul Cuvios Gherman din Dobrogea, (29 februarie), p. 150-152; Troparul, glas IV şi Condacul, glas IV, la Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, (24 aprilie), p. 155-156; Troparul, glas IV şi Condacul, glas III la Sfântul ierarh Ghelasie de la Râmeţ (30 iunie), p. 159-160; Troparul, glas VIII şi Condacul glas III la Sfântul Leontie de la Rădăuţi (1 iulie), p. 163 164; Troparul glas I şi Condacul glas VIII la Dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt (2 iulie), p. 167-168; Troparul, glas I şi Condacul, glas VIII la Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul (5 august), p. 171-172; Troparul, glas VIII şi Condacul, glas III la Sfânta Cuvioasă Teodora da la Sihla (7 august), p. 171-172; Sfinţii Martiri Constantin Vodă Brâncoveanul cu cei patru fii, Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi Sfetnicul Ianache (16 august), p. 179-180; Condacul, glas VIII la Duminica Sfinţilor români - prima duminică după Duminica Tuturor Sfinţilor, p. 183; Condacele Acatistelor, glas VIII: al Buneivestiri (p. 185); al Sfintei Treimi (p. 186-187); al Domnului Iisus Hristos (p. 188); al Învierii Domnului (p. 189); al Maicii Domnului (p. 190); al Adormirii Maicii Domnului (p. 191); al Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana (p. 192-193); al Sfintei Cruci (p. 193); al Sfântului Iosif de la Partoş (p. 194); al Acoperământului Maicii Domnului (p. 195); al Cuvioasei Parascheva (p. 196); al Sfinţilor mărturisitori Visarion, Sofronie şi al Mucenicului Oprea (p. 197-198); al Sfântului Mucenic Dimitrie (p. 199); al Cuviosului Dimitrie cel Nou din Basarabi (p. 200); al Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil (p. 200 201); al Sfântului Mucenic Mina (p. 201-202); al Cuviosului Grigorie Decapolitul (p. 202-203); al Sfintei Muceniţe Ecaterina (p. 203-204); al Cuviosului Stelian (p. 204 205); al Sfântului Apostol Andrei (p. 205-206); al Sfintei Muceniţe Varvara (p. 206-207); al Sfântului Ierarh Nicolae (p. 207-208); al Sfintei Muceniţe Filofteea (p. 208-209); al Sfântului Ierarh Spiridon (p. 209-210); al Sfântului Mucenic Elefterie (p. 210-211); al Cuviosului Nicodim cel Sfinţit (p. 211-212); al Sfântului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan (p. 212); al Sfântului Ierarh Vasile cel Mare (p. 213); al Sfântului Ioan Botezătorul (p. 214); al Sfântului Antonie cel Mare (p. 215); al Sfinţilor Trei Ierarhi (p. 216-217); al Sfântului mucenic Haralambie (p. 218-219); al Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica (p. 219); al Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava (p. 224); al Tuturor Sfinţilor (p. 225); al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (p. 226); al Sfântului Prooroc Ilie (p. 227-228); al Sfântului Mucenic Pantelimon (p. 229-230); al Sfântului Mucenic Fanurie (p. 230-231); al Sfântului Ierarh Alexandru (p. 231); Doamne strigat-am, Să se îndrepteze, glas VI, Editura Academia de Muzică, Bucureşti, 1995, p. 14-15; Lumină lină, glas V, p. 22; Lumină lină, glas II, p. 23 24; Stăpână, primeşte, glas VIII, p. 28-29.
Creaţia (muzică corală) a se vedea la Capitolul II, iar muzicologia la Capitolul IV. Preotul CONSTANTIN DRĂGUŞIN S a născut la 24 iulie 1931, în com. Bascovele Cotmeana, jud. Argeş. După ce a absolvit şcoala generală din comuna natală, unde tatăl era preot, s a înscris la Seminarul Teologic din Râmnicu Vâlcea, unde a frecventat între anii 1942 1946, apoi şi a continuat studiile medii la Seminarul din Curtea de Argeş, între 1946 1948 şi la Liceul teoretic din aceeaşi localitate, între 1948 1950. Studiile universitare teologice le a început la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, primii doi ani (1950 1952) şi le a continuat la cel de la Bucureşti (1952 1954), unde şi a susţinut examenele finale, obţinând diploma de licenţiat în teologie. Tot aici şi a făcut cursurile de doctorat la Secţia Practică, specialitatea Drept bisericesc şi administraţie parohială, cu profesorul preot dr. Liviu Stan (1954 1957). Teza de doctorat şi a susţinut o sub îndrumarea ucenicului acestuia, Arhidiacon Prof. Dr. Ioan Floca (†2005), titularul catedrei respective de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, în anul 2004. Între anii 1968 1972 şi a aprofundat cunoştinţele muzicale la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, unde a absolvit, cu diplomă, două secţii: Pedagogică şi Dirijat coral. Şi a început cariera muzicală îndeplinind, la început, funcţii mărunte, ca aceea de cântăreţ bisericesc, pedagog, dirijor de cor bisericesc, ca apoi să şi desfăşoare activitatea profesorală, mai întâi la Seminarul Teologic din Bucureşti (1957 1958), la Buzău (detaşat un an: 1958 1959), din nou la Bucureşti (1959 1961). Între anii 1961 1968 a funcţionat ca asistent universitar la Secţia Practică, atribuţiile principale avându le la Specialitatea Muzică bisericească şi ritual (Conferenţiar titular Nicolae Lungu, 1900 1993), imediat după pensionarea profesorului Chiril Popescu (1897 1992). Timp de aproape treizeci de ani (1954 1972) a fost dirijor adjunct la Corala Sfintei patriarhii din Bucureşti. După absolvirea Conservatorului, în 1972, a fost repartizat ca profesor de teorie şi solfegii şi dirijat coral la liceul „George Enescu” din Bucureşti, unde a funcţionat până în 1984. Revenind, după o scurtă absenţă, în funcţii bisericeşti, din 1984 activează ca redactor şef la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române şi dirijor adjunct la corala Sfintei Patriarhii, apoi ca dirijor prim, din 1990. Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, din 1993. A fost câţiva ani dirijor al corului „Te Deum laudamus”. Pe lângă creaţia corală bisericească: Răspunsuri liturgice, Concerte chinonie, colinde, imne etc., care vor fi menţionate în cap. II la Cântarea corală bisericească, a scris şi cântări bisericeşti monodice pe ambele notaţii paralele: - Antifoanele I şi II de la Sfânta Liturghie, pe glasul 1 (tipărite în Cântările Sfintei Liturghii şi alte cântări bisericeşti, Bucureşti, 1992, p. 91 95, sub îngrijirea Pr. Prof. Dr. Nicu Moldoveanu);
N.B. La capitolul: Cântarea corală în Biserica Ortodoxă Română, vom prezenta lucrările corale ale autorului, iar la capitolul IV: Muzicologi bizantinişti, vom pomeni studiile şi articolele de muzicologie bisericească. Preotul ALEXIE BUZERA Preotul Prof. Univ. Dr., muzicolog, folclorist şi muzicolog bizantinist Alexie Buzera (C. Albu; B. Sandu) s-a născut la 18 ianuarie 1934, în comuna Câlceşti, din judeţul Gorj. După şcoala generală, a urmat cursurile Şcolii de cântăreţi bisericeşti din Tg. Jiu (1945-1948), continuate la Seminarul teologic din Mofleni-Craiova (1949-1950 şi 1951-1952) şi la Seminarul monahal din Mănăstirea Neamţ (1950-1951). Este absolvent, cu examen de diferenţă, al Liceului „Fraţii Buzeşti” din Craiova. A frecventat cursurile Institutului Teologic Universitar între anii 1952-1956, cu Nicolae Lungu şi Anton Uncu (Muzică bisericească). Este absolvent al Conservatorului de Muzică din Bucureşti, cursuri fără frecvenţă (1962-1965 şi 1967-1971). Doctor în Muzicologie (1999), sub îndrumarea prof. univ. dr. Victor Giuleanu. (Unul din referenţi a fost subsemnatul). Profesor definitiv (1966), gradul II (1973) şi gradul I (1978), hirotonit diacon pe seama Catedralei mitropolitane „Sf. Dumitru” din Craiova, în 1956, şi preot pe seama bisericii „Sf. Maria-Mântuleasa”, din Craiova, în anul 1989, unde slujeşte şi astăzi. Cântăreţ bisericesc la Catedrala „Sf. Dumitru” din Craiova (1956). Profesor de muzică vocală şi bisericească la Seminarul teologic din Mofleni Craiova (1956-1960), la Şcoala generală de 7 ani din com. Izvor, jud. Dolj (1960-1963) şi la Şcolile generale nr 17, 29 şi 31, din Craiova (1967-1981). Profesor de muzică vocală şi bisericească şi Seminarul teologic din Craiova (1981-1994). Inspector la Comitetul pentru Cultură şi Artă din Craiova (1963-1967). Diacon la biserica „Madona Dudu” din Craiova (1986-1989) şi preot la biserica „Sf. Maria-Mântuleasa” din 1989. Conferenţiar la catedra de muzică psaltică şi ritual la Facultatea de Teologie ortodoxă din cadrul Universităţii din Craiova, din 1992, şi profesor din 1999 până în 2004. Dirijor al corului Căminului cultural din com. Izvor, Jud. Dolj (1960-1962), al corului Casei de Cultură din Craiova (1962-1967), al corului Căminului cultural din com. Leu (1970-1973) şi al corului Căminului cultural din com. Malu Mare, jud. Dolj (1974-1980). Dirijor-prim al corului Catedralei mitropolitane „Sf. Dumitru” din Craiova (1973-1975). A revenit în 1978 la Seminarul teologic din Craiova, apoi, după 1990, conferenţiar şi profesor la Facultatea de Teologie din Craiova. (Creaţia corală a se vedea la Cap. II, iar muzicologia bizantină la Capitolul IV). Creaţia psaltică: Slujba Sfântului Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu, patronul Seminarului Teologic din Craiova, în „Mitropolia Olteniei”, an XXXIV (1982), nr. 1 3, anexă, p. 1 12; Catavasii la Duminica Fiului Risipitor, glas II, în „Mitropolia Olteniei”, an XXXIX (1987), nr. 2, p. 139 142; Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, cor la 2 voci egale, în „Mitropolia Olteniei”, an XXXVI (1984), nr. 5 6, p. 428; Toată suflarea să laude pe Domnul. Cântări bisericeşti, pricesne şi imnuri religioase, colinde şi cântece de stea, culese şi revizuite de Alexie Buzera, Craiova, Editura Europa, 1991239. Preotul VICTOR FRANGULEA Preotul lector univ. dr. Victor Frangulea, dirijor şi compozitor, s a născut la 11 februarie 1939, în comuna Chiojdeanca din judeţul Prahova. A frecventat cursurile Şcolii generale din comuna Apostolache şi în satul Valea Cricovului din judeţul Prahova, clasele V VII (1950 1953). Continuă studiile medii la Şcoala de cântăreţi şi Seminarul teologic din Curtea de Argeş (1953 1957), cu Constantin Popescu, Mihai Chiriţă şi Chiril Popescu (muzica vocală şi muzica bisericească) şi la Seminarul teologic din Bucureşti (1957 1959), cu Ioan Cristescu şi Constantin Drăguşin (muzica bisericească). Este absolvent al Liceului „Mihai Viteazul” din Bucureşti, cursuri fără frecvenţă, cu examene de diferenţă (1959 1960). Studiile universitare la Institutul Teologic din Bucureşti (1959 1963), cu Nicolae Lungu şi Chiril Popescu (muzica bisericească şi cor). Este licenţiat (catedra de muzică bisericească: prof. Nicolae Lungu), cu teza: Polifonizarea cântărilor psaltice în Biserica Ortodoxă Română (1963). În anul 2003 şi a susţinut doctoratul în Teologie, specialitatea Muzică bisericească şi ritual, cu teza: Profesorul, protopsalt Ion Popescu Pasărea, sub îndrumarea Preotului Prof. Univ. dr. Nicu Moldoveanu. Şi a început activitatea ca funcţionar la Institutul Biblic din Bucureşti (1963 1965). Secretar şef la Seminarul teologic din Bucureşti (1965 1966). Profesor de muzică vocală şi muzică bisericească la Seminarul teologic din Bucureşti (1966 1969 şi (1990 1997) şi la Seminarul teologic „Neagoe Vodă” din Curtea de Argeş” (1969 1977). Lector la catedra de muzică bisericească şi ritual la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti şi la cea din Târgovişte, unde funcţionează şi azi (din 1997). Este preot paroh la Biserica „Popa Nan” din Bucureşti (din 1977). A fost dirijor al corului cadrelor didactice din Curtea de Argeş şi al grupului coral al Liceului pentru industrializarea lemnului din Curtea de Argeş (1974 1977) şi în paralel, dirijor al corului bisericii „Sf. Vineri” din Piteşti; dirijor adjunct, apoi dirijor principal al Coralei preoţilor din Municipiul Bucureşti (1977 1989); dirijor al corului de voci egale al măicuţelor din mănăstirea Pasărea (din 1986) şi din mănăstirea Ţigăneşti (din 1992), cu care a participat la oficierea Sfintei Liturghii din Piaţa Unirii (11 mai 1999), cu prilejul vizitei Papei Ioan Paul al II lea în ţara noastră. În 1999, Corul măicuţelor de la mănăstirea Pasărea a prezentat două concerte în Polonia, la Gliwice şi Czestochowa240. Creaţie: A compus muzică corală în stil psaltic şi de inspiraţie folclorică, interpretată în concerte, păstrată în manuscris: Luminânda Praznicului Sfinţilor Trei Ierarhi, glas III, Răspunsurile liturgice şi Pre Tine Te Lăudăm, glas VII, La tulpina la doi meri şi Cetinele, cetinele (colinde), Coborât’a coborâtu’, tipărit în Antologia de colinde, Bucureşti, 2005 (sub îngrijirea Pr. Nicu Moldoveanu). Preotul NICU MOLDOVEANU241 Preotul dr. Nicu Moldoveanu, profesor universitar, dirijor, compozitor, muzicolog bizantinist, creator de cântări psaltice, s a născut la 20 octombrie 1940, în comuna Scânteia (Brătianu), judeţul Ialomiţa, din părinţii Grigore şi Ioana, agricultori români de religie ortodoxă, fiind al şaptelea din cei unsprezece copii ai lor. Între anii 1947-1954 a învăţat la şcoala generală din comuna natală. Între anii 1956-1961 fost elev al Seminarului Teologic din Curtea de Argeş şi Bucureşti (Chiril Popescu, Ioan Cristescu şi Constantin Drăguşin – muzică bisericească şi liniară), iar între anii 1961-1965, student la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, al cărui licenţiat este (iunie 1965), cu teza de licenţă intitulată: Cântarea corală în Biserica Ortodoxă Română în secolul al XX-lea, la Catedra de Muzică bisericească şi ritual, sub îndrumarea compozitorului Nicolae C. Lungu (†1993) şi Asistentului Constantin Drăguşin (1931). Între anii 1965-1968 a făcut specializarea la Catedra de Muzică bisericească şi ritual, ca doctorand la Secţia Practică. La 1 noiembrie 1968 a susţinut examenul aprofundat de admisibilitate, iar la 22 octombrie 1974 a susţinut teza de doctorat, intitulată: Izvoare ale cântării psaltice în Biserica Ortodoxă Română – manuscrise muzicale vechi bizantine din România (greceşti, româneşti şi româno-greceşti) până la începutul secolului al XIX lea, la Catedra de Muzică bisericească şi ritual de la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, având conducători ştiinţifici pe profesorii, compozitorii şi dirijorii Nicolae C. Lungu de la Bucureşti şi pe preotul Gheorghe Şoima de la Institutul Teologic Universitar din Sibiu. Teza a fost publicată în revista „Biserica Ortodoxă Română”, anul XCCI (1974), nr. 1 2, 153 p. şi în extras. Între anii 1970-1975 a studiat, în particular, paleografia muzicală bizantină, cu profesor dr. Gheorghe Ciobanu şi Arhid. Prof. Grigore Panţiru. În anul universitar 1980-1981 a studiat ca bursier al patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol la secţia dirijat coral şi compoziţie de la Hochschule für Musik und darstellende Kunst (Academia de muzică şi arte reprezentative) din Viena (Austria), având îndrumători pe profesorii Alexander Kollo şi Günter Teuring. În timpul acesta a slujit ca diacon la biserica parohiei române de aici. A fost hirotonit diacon la 5 octombrie 1969, iar preot peste 21 de ani, la 27 mai 1990, pe seama parohiei Sf. Dumitru – Colentina, la 1 august 1995 transferându se la biserica Sf. Elefterie –Nou. Între anii 1968-1975 a funcţionat ca asistent, apoi ca lector (1975 1976) şi conferenţiar (1976-1995) la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, secţia Practică, specialitatea Muzică Bisericească şi ritual, iar din 1995 este profesor, conducător de doctorat şi şef de Catedră. Din 1998 este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. În capitolul acesta vom menţiona numai creaţia psaltică, urmând ca în celelalte capitole să avem în vedere creaţia corală şi muzicologia bizantină.
Yüklə 1,1 Mb. Dostları ilə paylaş:
|