Literatura sacră

Sarbatorile:

Sarbatoarea religioasa a musulmanilor este Vinerea, dar aceasat nu are un caracter sacru, ca Duminica pentru crestini sau sambata pentru evrei. In aceasat zi la amiaza se face rugaciunea in comun, dar munca nu se intrerupe.

Sunt apoi sapte sarbatori principale: ziua a zecea a primei luni musulmane, ziua nasterii si ziua mortii lui Mahomed, ziua diplomei (in care Dumnezeu prescrie faptele oamenilor pentru anul urmator), ziua destinului si noptile care preced Marele si Micul Baieram.

Micul Baeram, are loc la sfarsitul lunii de post Ramadan si dureaza trei zile.

Marele Baeram este „sarbatoarea sacrificiilor” si are loc in timpul pelerinajului la Mecca. Sarbatoarea dureaza patru zile.

Toate sarbatorile musulmane incep seara, pentru ca la musulmani, ca si la evrei, ziua incepe la apusul soarelui si dureaza pana la a doua zi la aceeasi ora.

Musulmanii din nordul Indiei au unele sarbatori speciale, siite, care dureaza zece zile si formeaza un fel de mistere reprezentand martiriul lui Hasan si Husain, fii lui Ali, nepotii lui Mohamed, asasinati de adversarii prtidei lui Ali. Au loc procesiuni cu care alegorice, reprezentand luptele celor doi martiri si mormintele lor.

6. 
   Obiceirui cu prilejul nasterii, casatoriei si mortii
   

Nasterea

Cand se naste un copil musulmanii ii soptesc la ureche formula de marturisire a credintei musulmane: „Nu este Dumnezeu afara de Allah...”. In ziua a sapteadupa nastere se sacrifica doi berbeci sau doua capre din a caror carne se da o parte la saraci si se taie in chip solemn parul copilului. Tot atunci se da numele copilului care ste de obicei numele lui Mohamed, a unui membru al familiei acestuia, ori al personajelor importante ale traditiei musulmane. Copilul este apoi circumcis.

Casatoria

Inainte de casatorie mirele trebuie sa stea un timp intr-un loc retyras fiind pazit de cavalerii sai de onoare. In ziua in care mireasa este dusa la domiciliul mirelui si in noaptea nuntii sunt implinite diferite practici cu caracter magic, menite sa fereasca pe mir de interventiile duhurilor rele si sa le aduca noroc. Dupa aceea timpde o saptamana sotia sta inchisa in casa, iar barbatul sta retras de societate. Dupa sapte zile sotii implinesc un rit de purificare si apoi incep viata obisnuita.

Moartea

Cand se apropie moartea, musulmanii indeamna pe muribund sa pronunte formula marturisirii de credinta ca sa o poata rosti exact cand va fi anchetat de cei doi ingeri, Nachir si Munkar. Spalarea mortului o fac doua persoane de acelasi sex cu defunctul si care cunosc bine ritul acestei operatii. Mortul este apoi imbracat intr-un giulgiu fara cusaturi, pentru ca in ziua invierii sa se poata aseza cu usurinta in genunchi in fata lui Allah si sa-si primeasca sentinta. Pelerinii obisnuiesc sa-si ia cu ei la Mecca viitorul giulgiu, pentru ca sa-l inmoaie in apa sfanta a izvorului Zamzam.

Daca decesul s-a produs dimineata, inmormantarea se face in cursul zilei, daca nu adoua zi de dimineata. Pe drumul spre cimitir, imamul recita versete din Coran si din cand in cand se opreste, iar credinciosii repeta in cor ultimul verset. Imamul se adreseaza sufletului mortului si ii cere sa-si faca marturisirea de credinta asa cum o va face in fata lui Allah. O persoana dintre rude raspunde pentru mort: „A crezut intr-un singur Dumnezeu si in Mohame profetul sau”.

Mormintele mahomedane sunt construite in forma de firida in asa fel incat trupul mortului sa poata sta pe partea dreapta si cu fata spre Mecca. Deasupra mormantului se ridica un musuroi de pamant sau, la cei cu buna stare, se construiesc un fel de capele boltite (qubba). Ceremoniile care urmeaza inmormantarii variaza dupa regiuni si nu se deosebesc mult de cele practicate in alte religii. Doliul nu se obisnuieste, dar totusi e alocuri se vopsesc in albastru unele vesminte sau parti ale corpului si nu se schimba vesmintele intr-un anumit interval de timp.

11. Situatia actuala a islamului

Dintre cei circa 600 milioane de musulmani, majoritatea traiesc in Extremul Orient si in Asia Meridionala.

Ceea ce caracterizeaza in chip deosebit islamismul din ultima suta de ani este tendinta de adaptare la nevoile lumii moderne, tendinta de modernizare a islamului, care a starnit multe controverse intre traditionalisti si modernisti.

Ca „parinte” al miscarilor reformiste musulmane este socotit Al- Afghani (1838-1897).

Elementul conservator pare sa ramana inca foarte puternic in toate tarile musulmane, indeosebi in ceea ce priveste exegeza coranica , unde nu este acceptata critica literara, ci numai o exegeza traditionala intemeiata pe autoritatile care transmit marturiile si pe continuitatea transmiterii. Totusi, chiar si in centrul conservatorismului musulman, care este vechea Universitate musulmana Al-Azhar din Egipt, s- au produs unele schimbari, din 1955 find admise si studente, iar din 1961 s-au creat si facultati cu studii nereligioase.

La noi in tara cultul musulman beneficiaza de toate libertatile acordate de Constitutie si este organizat conform Legii cultelor din 4 august 1948. Are un sef religios (Muftiu) si un Colegiu Sinodal (Surai-Islam) cu sediul la Constanta, precum si 82 de comunitati de cult.

12. Concluzii

Iudaismul a aparut in lume araba intr-un moment de criza economica, politica, sociala si religioasa. Mahomed a avut marele merit de a fi sesizat imperativele vremii sale si de a fi realizat unitatea lumii arabe, statul arab, printr-o religie unica, monoteista.

In ceea ce priveste doctrina islamica, daca ne oprim numai la ideea de Dumnezeu, aceasta idee a luat in islamism o infatisare speciala, potrivit conceptiei arabe despre divinitate, Dumnezeu devenid un stapan absolut, ale carui hotarari au caracter de fatalitate. De aici doctrina predestinatiei, careia unii teologi musulmani nu-i gasesc temei in Coran si cauta sa apere islamismul de o astfel de acuzatie. Pe de alta parte, Dumnezeul islamismului, Allah, este atat de departe de lume, incat nu are nici o asemanare cu Tatal nostru, al crestinilor, care este in ceruri, dar este si in lumea suferintelor noastre prin Fiul Sau si prin puterea de viata datatoare a Sfantului Duh.

Desigur, islamismul are si multe parti bune; o religie care impune rugaciunea, postul, milostenia nu a putut avea decat o buna inraurire asupra credinciosilor sai. Trebuie sa amintim totusi ca rugaciunea islamica practicata e 5 ori pe zi este luata din traditia vietii monahicesti crestine si n-am putea spune ca, in societatea atat de agitata de astazi se mai poate respecta o randuiala valabila pentru manastiri.

Islamismul a contribuit de asemenea la imbunatatirea situatiei pe care femeile si sclavii o aveau in perioada preislamica. Islamismul este insa o religie a barbatilor, o religie care are in vedere pe barbati, numai ei rugandu-se in moscheie si numai ei intrand in confreriile religioase, in vreme ce femeilor li se rezerva o viata de harem si de oarecare inferioritate sub toate raporturile.

O alta caracteristica a islamismului este modul cum s-a raspandit aceasta religie, potrivit comandamentului profetului de a face „razboi sfant” necredinciosilor. Astazi, insa, actiune islamismului se rezuma numai la propaganda pe care o fac confreriile religioase.