Lucrare ştiinţifico – metodicăpentru susţinerea graduluididactic I

5.5. DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
Cercetarea s-a realizat printr-un studiu comparativ între imaginea picturală realizată pe şevalet şi imaginea picturală digitală realizată la elevii de clasa a V-a şi clasa a VII-a .

Studiul comparativ a făcut referire la materialele, instrumentele şi tehnicile de artă folosite, clasice sau moderne, la mijloacele artistico plastice, compoziţie, spaţiu plastic.

Evaluarea lucrărilor realizate s-a făcut atât în manieră clasică şi ea a vizat perceperea mijloacelor de expresie, sesizarea viziunii artistice, atitudinea copiilor faţă de mesajul transmis cât şi cu ajutorul probelor complementare ce au constat în autoevaluarea, investigaţia, proiectul, portofoliul.

În cadrul acestui studiu s-a pornit de la relaţiile de colaborare care există între copii în timpul actului artistic şi s-a ţinut cont de vârsta subiecţilor, de sexul lor, de analiza rezultatelor obţinute.

Am alcătuit la începutul acestui studiu un Plan de observaţie ce a cuprins următoarele: modul în care elevul de la clasa a V-a acceptă şi realizează sarcina didactică primită de realizare a desenului prin tehnică picturală vizavi de tehnica digitală , cu referire la numărul de băieţi şi fete care acceptă sarcina şi lucrează cu plăcere, calitatea desenelor, a exprimării creative, nivelul însuşirii tehnicilor predate, receptarea mesajului estetic, consecvenţa în activitate, progresele realizate, gradul de implicare în activităţile desfăşurate în clasă .

Astfel referindu-mă la tema plastică – Pata plata, punctul şi linia decorativă – clasa a V-a , unde subiectul lecţiei – Covorul fermecat am urmărit ca elevii să utilizeze spaţiul plastic folosind pete, linii şi puncte decorative prin identificare petelor decorative, prin organizarea spaţiului plastic folosind motivul unic, colorarea motivelor folosind pata decorativă, să înţeleagă noţiunile de artă decorativă, stilizare, bordură, chenar, bandă, repetiţie, joc de fond, simetrie, să le poată defini şi recunoaşte în diverse reproduceri.

Drept tehnici şi procedee didactice am folosit exerciţiul, explicaţia, demonstraţia, dialogul, aplicaţia pe calculator, realizarea în grup a unor proiecte Sumo Paint şi Power Point .

Materialele didactice folosite au constat în planşe cu lucrări model, tempera, acuarele, calculator.

Lecţiile de desen decorativ au rolul de a-i face pe elevi să cunoască varietatea artei noastre naţionale, creaţiile populare care îi ajută şi le dezvoltă dragostea şi mândria pentru arta poporului, sporindu-le încrederea în forţa creatoare a acestuia.

Familiarizaţi cu artele populare copiii de această vârstă sunt stimulaţi din punct de vedere al imaginaţiei şi atitudinii creatoare, deoarece oferindu-le cunoştinţe tehnice elementare le oferim posibilitatea de a introduce frumosul în mediul lor de viaţă.

Desenul elevilor la această vârstă este un joc de construcţie în cadrul căruia ei asamblează şi dezasamblează, combină, modifică şi creează.

Cu ajutorul desenului copiii arată cum văd şi percep lumea. Ei ne arată ce îi impresionează, ce le reţine atenţia, orientarea spiritului, interesele şi dorinţele acestora.

Noţiunile nou predate: pata plastică, pata uniformă, stilizare, motiv decorativ şi punerea lor în practică i-au făcut pe elevi să facă diverse combinaţii personale de forme în organizarea spaţiului plastic, au dus la armonizarea inedită a 4-5 culori, au făcut ca desenul să arate o atmosferă aerată.

După discutarea noţiunilor teoretice am prezentat modelul şi etapele de lucru.

Astfel întâi elevul aşează foia pe orizontală, apoi realizează 2 benzi groase de un centimetru pe marginile foii de unde vor prinde franjurile covorului, în cea de a treia etapa se realizează chenarul de 3-4 cm ce va fi ornamentat cu forme şi cu îmbinări de linii si puncte, a patra etapa este cea în care se trasează diagonalele dreptunghiului şi liniile mediane pe orizontală şi verticală la intersecţia diagonalelor se realizează motivul unic acesta poate ocupa o suprafaţă mare din acel dreptunghi, în cea dea cincea etapă pe liniile mediane se pot realiza diferite motive decorative, acelaşi motiv pe toate liniile sau diferite, etapa a şasea se pot realiza alte motive pentru ornamentarea covorului,iar ultima etapă după ce toate motivele sunt la locurile lor se trece la colorarea covorului.

Am insistat pe folosirea culorilor complementare, dar cu utilizarea şi nuanţelor şi a tonurilor alese. Aici s-au folosit culorile în perechile complementarelor, dar folosindu-se şi nuanţele şi tonurile culorilor alese.