Manualul actiones cu privire la tehnicile de interacțiune judiciară în aplicarea Cartei ue – module generale

Organismele pentru Egalitate în calitate de Parte a unui Litigiu

Cauza Feryn: ca urmare a unor declarații publice ale directorului societății Feryn în sensul că obligația sa era de a recruta instalatori, dar că nu putea să angajeze „imigranți” deoarece clienții acestuia erau reticenți atunci când trebuia să asigure accesul acestora în locuințe, Centrul s-a adresat tribunalului pentru litigii de muncă din Belgia pentru a afla dacă societatea Feryn a aplicat o politică discriminatorie de recrutare. După ce cererea a fost inițial respinsă de către Voorzitter van de arbeidsrechtbank te Brussel (Președintele Tribunalului pentru Litigii de Muncă, Bruxelles), Centrul pentru șanse egale și combaterea rasismului (CEOOR) s-a adresat l’Arbeidshof te Brussel (Tribunalul pentru Litigii de Muncă, Bruxelles), care a decis să adreseze întrebări Curții de Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare cu referire la termenii „discriminare”, „prezumție de discriminare” și „sancțiuni” în sensul Directivei 2000/43/CE. S-a constatat că firma are intenția de a discrimina imigranții în cadrul procedurii de recrutare. În plus, CJUE a constatat că printre căile de atac corespunzătoare s-ar putea număra acordarea de despăgubiri organismului care a introdus procedura, fără a ține seama de faptul că organismul respectiv nu este „victimă directă”. Pentru mai multe informații cu privire la cauzele care au urmat cauzei Feryn, consultați fișele de caz 14 și 15.

Acest lucru ar putea servi drept exemplu pentru Organismele pentru egalitate, promovând egalitatea de șanse în contextul dizabilităților.
Consultați Graficul de mai jos pentru o prezentare generală a relației dintre Organismele pentru egalitate și instanțele naționale din Belgia.³⁴

În cauzele Benkharbouche c Sudanului și Janah c Libiei³⁵, Comisia pentru Egalitate și Drepturile Omului din Regatul Unit a intervenit în favoarea reclamanților, lucrători domestici străini de la ambasadele din Londra ale țărilor terțe, care au depus plângeri cu privire la concedierea nedreaptă, neplata salariului minim, hărțuire și discriminare rasială, despre care s-a susținut că au încălcat Normele privind Timpul de Lucru din 1998 și, inter alia, Articolele 6 și 13 ale Convenției și Articolul 47 al Cartei UE. S-a susținut că Legea privind Imunitatea de Stat din Regatul Unit încalcă dreptul la un proces echitabil și la o cale de atac eficientă al lucrătorilor domestici din ambasadele din Londra ale țărilor terțe, așa cum se înscrie atât în Convenție, cât și în Carta UE. În acest caz, Carta a asigurat un domeniu mai vast de aplicare a protecției din perspectiva căilor de atac.

Această cauză arată felul în care relația dintre Convenție și Cartă reflectă complementaritatea cadrului juridic european existent care are ca rezultat un domeniu mai vast de aplicare a protecției persoanelor. Pentru mai multe informații cu privire la această cauză, consultați Partea II, fișa de caz 7.

Consultați Graficul de mai jos pentru o prezentare generală a relației dintre Organismele pentru egalitate și instanțele naționale din Regatul Unit.³⁶