Ministerul educației al republicii moldova centrul republican de asistențĂ psihopedagogică

Anexa 4

Exemplu de plan al lecției (clasa în care este elev cu CES, care studiază în baza CM), nivel secundar gimnazial

Proiect didactic

Data:

Disciplina: Biologia

Clasa: VIII-a

Subiectul lecției: Organitele bimembranare ale celulei.

Timp preconizat: 45 min.

Tipul lecției : Lecție de fixare și consolidare a cunoștințelor.

Profesor:

Metode și procedee: observația, conversația, explicația, investigația

Mijloace didactice: planșă, manual, fișe de lucru, materiale suplimentare.

Forme de organizare: frontal, individual, perechi.

Scopul lecției: - enumărarea organitelor bimembranare în celula vegetală și animală, structura și funcțile lor.

• 
  Dezvoltarea capacităţii de sinteză, sistematizare şi de reproducere logică a cunoştinţelor referitoare la organitele bimembranare.
  

Competențe cheie:

• 
  Competența de învățare/ de a învăţa să învețe.
  
• 
  Competența de comunicare în limba maternă.
  
• 
  Competența de bază în științe (Biologie)
  

Competențe transversale:

• 
  Competența de dobîndire și aplicare a cunoștințelorde bază din domeniul științei (Biologia) în rezolvarea unor situații din viața cotidiană.
  
• 
  Competența de utilizare adecvată în limba maternă/oficială a termenologiei specifie Biologia.
  

Competențe specifice Biologiei:

• 
  Competența de utilizare a cunoștințelor de bază din domeniul biologiei în diverse situații de comunicare, referitoare la structuri morfo-anatomice, procese și fenomene vitale, legități biologice și recunoașterea acestora în suparavețuirea organismului.
  

Subcompetențe:

1. 
   Diferențierea componentelor celulei vegetale și animale și a funcțiilor lor.
   
2. 
   Compararea structurii celulei vegetale și animale.
   

Obiective operaționale:

Elevul va fi capabil:

Oo1 să enumere organitele bimembranare ale celulei vegetale și animale.

Oo2 să recunoască pe planșe organitele bimembranare în celula animală și vegetală.

Oo3 să numească structura și funcțiile organitelor bimembranare în celula vegetală și animală.

Oo4 să clasifice plastidele după culoare și funcția îndeplinită în celulă.
Bibliografie:

1. 
   M. Duca, L.dencicov-Cristea ”Biologia” Manual pentru clasa a VIII-a, Chișinău 2013
   
2. 
   ”Biologie” Ghid de implimentare a curricumului gimnazial de învățământ, Chișinău 2011
   

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Momentele lecţiei	O o	Timp	Metode, procedee	Activitatea CD și CDS		Activitatea elevilor
Organizarea clasei		1 min		CD - notez absenţii - pregătesc materialul didactic necesar desfăşurării lecţiei	CDS - Ajută elevul cu CES să-și pregătească cartea și caietul	-îşi pregătesc cărţile şi caietele
Anunţarea temei şi a planului de recapitulare		2 min		La începutul lecţiei realizez o reactualizare a titlului lecţiei ce urmează a fi recapitulată şi a planului de recapitulare sub forma unor întrebări de tipul: - Ce temă aţi avut de recapitulat pentru astăzi? - Care sunt problemele principale pe care le-aţi urmărit când aţi repetat acasă această temă?		Elevii răspund la întrebările profesorului
Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelvilor	Oo1 Oo2	9 min 3 min	Frontal Lucru în perechi Individual	Adresez întrebări de tipul: - Care este definiţia celulei? - Care sunt componentele principale ale celulei ? - Enumeraţi cel puţin două deosebiri existente între celula vegetală şi cea animală. - Enumeraţi organitele celulare comune celulei vegetale şi animale. - Enumeraţi organitele celulare specifice celulei vegetale - Enumeraţi organitele celulare specifice celulei animale. - Enumărați părțile componenta ale mambranei citoplasmatice. - În caiete clasificați organitele pe care le cunoașteți după numărul de membrane lipoproteice, numți organitele.	CDS repartizează elevilor fișe cu structura celulei vegetale și animale Scrie în caietul elevului cu CES raspunsul la întrebarea adresată (CDS scrie doar ceea ce spune elevul cu CES, în caz că elevul nu a înțeles întrebarea sau este prea complicat pentru el, CDS simplifică sau reformulează condiția)	Elevii răspund oral la întrebări. Elevii găsesc pe desen deosebirile dintre celula vegetală și cea animală. Elevii efectuiază în caiete o schemă care reprezintă clasificarea organitelor. - Un elev trece la tablă și reprezintă schema.
Realizarea sensului.	Oo3 Oo3 Oo4 Oo3	1 min 5 min 5 min 5 min 5 min		Tema nouă: - Pe tablă avem schema de repartizare a organitelor. Astăzi o să vorbim doar despre structura și funcțiile organitelor bimembranara. - notați tema în caiete Organitele bimebranare. -Profesorl explică la planșă structura și funcțiile nucleului, apoi reprezintă schematic pe tablă și repetă structura și funcțiile nuclelui - Profesorl explică la planșă structura și funcțiile mitocondriilor, apoi reprezintă schematic pe tablă și repetă structura și funcțiile mitocondriilor . - Profesorul reprezintă pe tablă schema clasificării plastodelor Plastide Cloro- Cromo- Leuco- Cloroplaste–conferă culoarea verde, este prezent în frunze, tulpinile tinere sau modificate. Cromoplaste – conferă culoarea roșie, albă, albastr etc. Prezente în petalele florilor, fructe, legume. Leucoplaste – prezente în bulbi , tuberculi. - Profesorul explică la planșă structura și funcțiile cloroplastelor, apoi reprezintă schematic pe tablă și repetă structura și funcțiile cloroplastelor.	CDS reprezintă schematic structura nucleului în caietul elevului cu CES Notează funcțiile. (aceleș lucru se efectuiază de către CDS pentru toate organitele bimembranare)	Elevii răspund: - Structura - Funcțiile Elevii scriu tema în caiete Elevii ascultă. Elevii reprezintă schematic structura nucleului în caiete. Notează funcțiile. Elevii ascultă. Elevii reprezintă schematic structura mitocondriilor în caiete. Notează funcțiile. Elevii ascultă. Elevii reprezintă schematic structura cloroplastelor în caiete. Notează funcțiile
Evaluare		3 min 3 min		-Efectuați ex 2 p.12 din manual - Efectuați ex 3 p.12 din manual	CDS simplifică întrebarea dacă este nevoie. (elevul cu CES efectuiază doar un exercițiu, dacă nu reușește)	Elavii efectuază ex. Răspund la întrebări Elavii efectuază ex. Răspund la întrebări
Tema pentru acasă Notarea		1 min 2 min		Paragraful 5 p. 11. De studiat De efectuat în caiete ex. 4 Oral ex 1 p. 12 Elevii activi primesc note	Notează tema și ex. în agenda elevului cu CES.	Notează tema și ex. în agende.

Anexa 5
Individualizarea procesului educaţional din perspectiva managementului timpului - 45 minute

Elevi	Nivele de instruire		Repartizarea timpului şi divizarea activităţilor
	5 min	10 min	10 min	10 min	10 min
	A		CG		Repetarea materiei studiate anterior; interogarea temei de acasă (întrebări/ răspunsuri: Interogarea multiprocesuală)	Predarea materiei noi (lucrul frontal) CD CDS	Activitate de învățare în perechi/grup A D; E C M B F; CD CDS	Confirmarea posedării cunoştinţelor în grup CD CDS	Lucru individual
B		CG		Lucru individual
C		CG		Lucru individual
D		CA		Lucru individual
E		CA		Lucru individual CD
F		CM		Studiul materiei noi în grupuri CD CDS	Îmbunătăţirea noilor abilităţi în grup CD CDS	Lucru individual
M		CM		Lucru individual CD CDS
Diferenţiere		Diferite nivele de întrebări adresate elevilor cu nivel diferit de instruire		Nivelul mediu, atenţie asupra cunoştinţelor de bază		Nivel individual de percepere şi înţelegere a materiei noi	Diferențierea nivelului conținuturilor /sarcinilor între grupuri (multiple inteligenţe);CDS		Nivel individual; CD CDS
Centrul atenţiei cadrului didactic		Întreaga clasă		Atenţie mobilă la reacţia diferitor grupuri		Grupul, care lucrează la nivel adaptat	Grupuri		Fiecare elev

Anexa 6

Chestionar pentru stabilirea profilului de inteligență

(Test adaptat)
Marchează propozițiile care sunt adevărate pentru tine, încercuind cifra indicată în paranteză:

1. 
   Aud cuvintele în minte înainte de a le citi, rosti sau scrie. (1)
   
2. 
   Colegii vin la mine să ceară sfaturi, atât la locul de muncă cât şi acasă. (6)
   
3. 
   Petrec timp în mod regulat meditând şi reflectând. (7)
   
4. 
   Prefer activitățile matematice (2)
   
5. 
   Îmi place să fiu înconjurat de plante. (8)
   
6. 
   Când am o problemă, caut ajutorul altcuiva. (6)
   
7. 
   Prefer cărţile cu ilustraţii multe. (3)
   
8. 
   Mă simt mai bine când lucrurile sunt măsurate, clasificate, analizate. (2)
   
9. 
   Adesea mă joc cu animalele. (8)
   
10. 
    Adesea bat ritmul sau fredonez când lucrez sau învăţ ceva nou. (5)
    
11. 
    Cărţile sunt foarte importante pentru mine. (1)
    
12. 
    Reţin mai mult de la radio sau ascultând o casetă audio decât de la TV sau din filme. (1)
    
13. 
    Ţin un jurnal în care consemnez evenimente. (7)
    
14. 
    Îmi plac jocurile ca: Scrabble, integrame etc. (1)
    
15. 
    Ştiu multe melodii. (5)
    
16. 
    Prefer să-mi petrec timpul cu prietenii decât să stau singur. (6)
    
17. 
    Dacă aud o melodie o dată sau de două ori, pot s-o reproduc cu acurateţe. (5)
    
18. 
    Fac experimente cu plante şi animale. (8)
    
19. 
    Fac sport/activităţi sportive. (4)
    
20. 
    Îmi place să mă distrez pe mine şi pe alţii, cu rime sau cu jocuri de cuvinte. (1)
    
21. 
    Mă consider lider, alţii mi-au spus că sunt lider. (6)
    
22. 
    Mi-e greu să stau nemişcat mai mult timp. (4)
    
23. 
    Pot să socotesc în minte cu uşurinţă. (2)
    
24. 
    Consider că am voinţă puternică şi că sunt independent. (7)
    
25. 
    Matematica şi ştiinţele sunt materiile mele preferate. (2)
    
26. 
    Pot să ţin ritmul simplu când se cântă un cântec. (5)
    
27. 
    Prefer să fac fotografii, video. (3)
    
28. 
    Ceilalţi îmi cer câte odată să explic sensul unor cuvinte, propoziţii. (1)
    
29. 
    Cunosc punctele mele tari şi slabe. (7)
    
30. 
    Cele mai bune idei îmi vin când mă plimb sau desfăşor o activitate fizică. (4)
    
31. 
    Prefer să petrec timpul singur, la o cabană în pădure, decât într-un loc aglomerat. (7)
    
32. 
    Îmi place să cos, să ţes, să cioplesc, să fac tâmplărie sau alte activităţi manuale. (4)
    
33. 
    Câte odată mă surprind mergând pe stradă fredonând. (5)
    
34. 
    Mă orientez uşor în locuri necunoscute. (3)
    
35. 
    Mă simt bine în pădure. (8)
    
36. 
    Îmi place să joc jocuri care necesită gândire logica. (2)
    
37. 
    Simt necesităția să ating obiectele pentru a afla mai multe despre ele. (4)
    
38. 
    Îmi place să desenez sau să mâzgălesc. (3)
    
39. 
    Îmi place să-i învăţ pe alţii (indivizi sau grupuri) ceea ce ştiu eu să fac. (6)
    
40. 
    Îmi place să fac experimente (ex.” Ce-ar fi dacă aş dubla cantitatea de apă pe care o torn la rădăcina trandafirului în fiecare zi?”) (2)
    
41. 
    Mi-ar plăcea sau cânt la un instrument muzical. (5)
    
42. 
    Prefer figurile/corpurile geometrice în loc de numere şi cifre. (3)
    
43. 
    Weekend-ul ideal este o ieșire în natură. (8)
    
44. 
    Mă simt bine în locurile cu multă lume. (6)
    
45. 
    Am un hobby pe care nu-l dezvălui altora. (7)
    
46. 
    Îmi place să mă joc cu jocuri de puzzle, labirint şi alte jocuri vizuale. (3)
    
47. 
    Folosesc gestul şi mimica când vorbesc cu alţii. (4)
    
48. 
    În camera mea trebuie să fie o floare. (8)
    

Se caculează suma pentru fiecare dintre numerele de la 1-8 şi se trece rezultatul în dreptul numărului corespunzător. Scorurile cele mai ridicate indică inteligenţa predominantă.

1…..; 2…..; 3…..; 4…..; 5…..; 6……; 7…..; 8….. .
Pentru acest test inteligenţele au fost numerotate în felul următor:

1 - verbală - lingvistică

2 - logico - matematică

3 - vizuală - spaţială

4 - corporală - kinestezică

5 - ritmică - muzicală

6 - interpersonălă

7 - intrapersonală

8 - naturalistă

Anexa 7

Repere în elaborarea sarcinilor în cheia inteligențelor multiple

Tip de inteligență dominant	Verbe - acţiuni
verbală-lingvistică	a citi, a scrie, a vorbi, a cere, a explica, a informa, a transmite, a raporta, a articula, a adresa, a conferi, a cere, a povesti, a lectura, a prezenta, a anunța, a dezbate, a discuta, a conversa, a recita, a cita, a descrie, a clarifica
logico-matematică	a rezolva, a întreba, a formula ipoteze, a teoretiza, a examina, a investiga, a experimenta, a analiza, a deduce, a dovedi, a verifica, a descifra, a determina, a prezice, a estima, a măsura, a calcula, a cuantifica, a simplifica;
vizuală-spaţială	a observa, a simboliza, a trage, a schița, a proiecta, a ilustra, a vopsi, a colora, a contura, a rearanja, a aranja, a inventa, a crea, a concepe, a inova, a imagina, a vizualiza, a desena, a schița, a prezenta vizual (ex. prezentare powerpoint)
corporală-kinestezică	a construi, a ridica, a asambla, a face, a fabrica, a structura, a imita, a juca un rol, a efectua, a merge, a alerga, a sări, a dansa, a mima, a colecta, a aduna, a compila, a modela, a formata, a duplica, a diseca, a exersa, a muta, a transporta;
muzical-ritmică	a asculta, a auzi, a deduce, a nota, a recepta un model, a cînta, a bate, a repeta, a replica, a reproduce, a copia, a imita, a mima, a compune, a armoniza, a orchestra, a rezona, a dirija;
intrapersonală	a exprima, a implica, a sprijini, a promova, a consilia, a încuraja, a justifica, a raţionaliza, a caracteriza, a apăra, a valida, a reabilita, a evalua, a judeca, a provoca, a studia, a realiza un sondaj;
interpersonală	a partaja/împărtăşi, a coordona, a ghida, a direcţiona, a ajuta, a media, a gestiona, a conduce, a colabora, a coopera, a intervieva, a influenţa, a convinge, a realiza un compromis, a realiza un joc de rol, a improviza, a arbitra, a concilia;
naturalistă	a sorta, a organiza, a clasifica, a compara, a contrasta, a diferenţia, a separa, a detalia, a alinia, a ordona, a aranja, a secvenţializa, a inventaria, a cataloga, a grupa, a îndosaria, a indexa, a consemna, a crea grafice;
existenţială	a reflecta, a contempla, a delibera, a cugeta, a rezuma, a sintetiza, a asocia, a relaţiona aspecte, a întreba, a recapitula, a încapsula, a elabora, a aprecia, a evalua, a critica, a specula, a explora, a visa.

Anexa 8

Exemple de sarcini în funcție de tipul de inteligență

În baza textului ”Un bulgăre de zăpadă” de Edmondo de Amicis:

Ninge întruna.

S-a întâmplat ceva trist azi dimineață cu zăpada, când am ieșit din școală. Băieții cum ajunseră pe Corso, începură să se bată cu bulgări făcuți cu zăpadă de aceea jilavă, care, când o strângi în mâini, se face tare ca piatra. Trecea multă lume pe trotuare. Un om le strigă:

— Astâmpărați-vă, băieți! În minutul acela se auzi un vaiet îngrozitor ce venea din partea cealaltă a trotuarului și un biet bătrân, căruia îi căzuse pălăria, șovăi și își acoperi ochii cu amândouă mâinile, iar un băiețel care stătea lingă dânsul striga din toate puterile: „Ajutor, ajutor!” Un bulgăre de zăpadă îl lovise pe bietul bătrân drept în ochi.

Băieții se împrăștiară într-o clipă. Eu mă aflam la ușa librăriei, unde intrase tata, și văzui că vin mulți dintre camarazii mei, care se amestecau prin mulțime și se prefăceau că se uită pe la galantare. Printre ei erau: Garrone, cu veșnica lui bucată de pâine în mână, Coretti, Zidărașul și Garoffi, băiatul care strânge timbre poștale.

În jurul bătrânului se adunase multă lume. Un gardist amenința și întreba în dreapta și în stingă:

— Cine a azvârlit? Spuneți, care din voi? Și pipăia mâinile băieților, ca să vadă care din ei le avea ude.

Garoffi stătea lângă mine, galben ca turta de ceară și tremura ca varga.

— Nu vreți să spuneți cine a azvârlit? strigă iar gardistul.

Atunci auzii pe Garrone zicând încet lui Garoffi:

— Haide, du-te de mărturisește! N-ar fi păcat să lași pe altul, să fie prins în locul tău?

— Nu e nimic, fă-ți datoria! adăugase Garrone.

— Mi-e frică, nu îndrăznesc!

— Prinde inimă! Haide, că vin și eu cu tine!

Gardistul și multe alte persoane întrebau mereu:

— Cine a fost? Cine a putut săvârși o astfel de faptă? Bietul bătrân! Sticla de la ochelari i-a intrat în ochi, l-a orbit!… Ștrengarilor!… Mișeilor!

Săracul Garoffi, era așa de aiurit, că de-abia se putea ține pe picioare.

— Vină! îi zise Garrone cu glas hotărât. Haide, nu te teme, lasă că te apăr eu! și apucându-l de braț îl împinse înainte, susținând-l ca pe un bolnav.

Lumea pricepu și mai mulți ridicară pumnii asupra lui Garoffi; dar, Garrone apărându-l, strigă:

— Nu cumva ați vrea să săriți zece oameni asupra unui biet copil!

Toți se retraseră și gardistul, luând pe Garoffi de mână, îl duse la o cofetărie, unde se afla rănitul. Recunoscui îndată pe bietul bătrân. Era un funcționar, care locuia cu un nepoțel al său în al patrulea cat din casa noastră. Îl așezaseră pe un fotoliu și-i puseseră comprese la ochi.

— N-am făcut înadins! spunea polițistului, bietul Garoffi, plângând și pe jumătate mort de frică.

Vreo doi oameni îl îmbrânciră în cofetărie, strigând-i:

— În genunchi! Ștrengarule! Cere-i iertare în genunchi!

Alții îl și trântiră în genunchi.

În minutul acela două brațe zdravene îl ridicară de jos și un glas puternic strigă:

— Nu, domnilor!

Era directorul nostru, care văzuse și auzise tot.

— O dată ce băiatul a avut curajul să-și mărturisească greșeala, adăugă el, nimeni nu mai are dreptul să-l umilească!

Se făcu o tăcere generală.

— Acum, zise directorul lui Garoffi, cere-i iertare!

Garoffi, plângând cu hohot, îmbrățișa genunchii bătrânului care-i puse mîna pe frunte și-l mângâie cu blândețe. Deodată, toți cei de față, înduioșați strigară:

— Scoală-te copile! Scoală-te și pleacă liniștit: du-te acasă.

Tata mă scoase din gloată și, când ajunserăm în uliță, îmi zise:

— Spune-mi, Enrico, ce ai face tu într-o astfel de împrejurare: ți-ai mărturisi și tu greșeala ca Garoffi?

— Da, tată, îi răspunsei.

—Jură-mi că ai face așa!

— Ți-o jur, iubite tată.