Modelarea deciziei monetar-financiare

3.4.5. Elasticitatea ofertei in functie de cost

Avand in vedere influenta costului marginal si a celui mediu, prezinta importanta teoretica si practica determinarea elasticitatii ofertei in functie de cost, care se va determina ca raport intre variatia relativa a cantitatii oferite si modificarea relativa a costului unitar, respectiv pe baza unor relatii de genul:

Atentie, si in acest caz, precum si la determinarea elasticitatii cererii in functie de prêt, am introdus semnul minus pentru a obtine o marime pozitiva intrucat oferta producatorului se afla intr-o relatie inversa cu marimea costului unitar si marginal. Interpretarea acestui coeficient este asemenea tuturor coeficientilor de elasticitate.

3.4.6. Surplusul producatorului

Definiţie

Surplusul producatorului reprezinta diferenta dintre ceea ce producatorul ar dori si, totodata, ar fi capabil sa ofere dintr-un bun si pretul pe care il incaseaza efectiv. Marimea surplusului producatorului este exprimata de aria marginita de curba ofertei si pretul pietei, a se vedea figura 5:

Pretul minim pe care un producator il va accepta in vederea producerii si oferirii pe piata este A de 5 u.m. In conditiile in care pretul se mareste, producatorul va fi tentat sa produca si sa ofere mai mult din acest bun. La un nivel de pret p egal cu 15 u.m., surplusul producatorului va fi reprezentat de aria ApB care reprezinta o parte din venitul total la acest nivel de pret, exprimat prin aria OCBp. Aria 0ABC exprima costul total al productiei oferite cunoscand faptul ca oferta preia informatii din costul marginal, iar intreaga arie de sub curba costului marginal este egala cu costul total. Rezulta marimea surplusului producatorului, ceea ce producatorul incaseaza, dar nu-l si suporta. Marimea surplusului producatorului este influentata de pretul de piata, in sensul ca, cu cat pretul este mai mare, cu atat si surplusul va fi mai mare, dar si de elasticitatea ofertei in functie de pretul respectivului bun. Astfel ,cu cat curba ofertei este mai elastica,cu atat mai mic va fi surplusul producatorului. Daca aceasta curba a oferei este perfect elastica, surplusul producatorului este zero intrucat pretul la care producatorul va dori sa ofere productia sa este acelasi cu pretul pietei.

Cunoasterea elasticitatii ofertei in functie de diferite variabile se dovedeste foarte utila intrucat fundamenteaza o serie de decizii la nivelul firmei.

Exemplu: Un producator inregistreaza o functie a ofertei de forma Q=3P, iar pretul pietei este P=4 um/bun. Sa se determine surplusul producatorului.



Solutie: Din functia ofertei si a pretului determinam marimea cantitatii oferite pentru acel pret, rezulta 12 bu .

Incasarea producatorului va fi aria 0CBA, respectiv Q*P=12*4=48 um.

Marimea costului real suportat de producator va fi aria 0CB, respectiv



Rezulta ca surplusul producatorului este definit de aria 0AB=48-24 =24 um.

Rezumat Studierea cererii si ofertei reprezinta un demers deosebit de complex avand in vedere diferitii factori de influenta, dar si unul util, atat din punct de vedere teoretic, cat si practic. Cunoasterea cererii se dovedeste utila si pentru producator deoarece intreaga sa activitate trebuie sa fie orientata pornind de la cererea consumatorilor. Oferta este influentata de mai multi factori, identificarea lor, precum si sensurile de actiune, reprezinta elemente fundamentale in luarea deciziilor producatorului. Prin insusirea acestui capitol ati dobandit cunostintele fundamentale despre cerere si oferta. Ati aflat care sunt elementele care influenteaza cererea si oferta unui bun. De aceste elemente trebuie sa se tina cont in operarea unei firme. Cunoasterea elasticitatii cererii si ofertei in functie de diferite variabile se dovedeste foarte utila intrucat fundamenteaza o serie de decizii la nivelul firmei.

Teste propuse

I) O data cu cresterea venitului unei familii,de regula,cheltuielile ei pentru

alimente:

a) scad ca volum si isi imbunatatesc structura;

b) isi reduc ponderea si sporesc ca volum;

c) isi mentin ponderea si sporesc ca volum;

d) cresc ca pondere si ca volum;

e) nici un raspuns nu este corect.

II) Pentru o variatie liniara a cantitatii cerute in functie de pret, coeficientul de elasticitate al cererii in functie de pret va fi:

a) constant in orice punct;

b) crescator cand pretul creste;

c) descrescator cand pretul creste;

d) cu variatie care nu se poate preciza;

e) nici un raspuns nu este corect.

III) Daca functia cererii se expliciteaza de forma: Q=10+2P, bunul este:

a) de lux;

b) normal;

c) inferior;

d) alimentar;

e) complementar.

IV) Elasticitatea cererii in functie de pret este egala cu 4/3. Intre modificarea pretului (P) si modificarea cantitatii cerute (Q) exista relatia:

a) cresterea cu 4 % a lui P determina scaderea cu 3% a lui Q;

b) cresterea cu 3 % a lui P determina scaderea cu 4% a lui Q;

c) scaderea cu 3 % a lui P determina cresterea cu 4% a lui Q;

d) cresterea cu 4 % a lui P determina scaderea cu 4% a lui Q;

e) cresterea cu 3 % a lui P determina scaderea cu 3% a lui Q.

V) Curba cererii este de forma 5.000-1.000P^1/2. Firma va vinde Q=2.000 buc la un pret de:

a)5;

b) 9;

c)15;

d)20;

e)25.

VI) Conducerea unei firme cunoaste doua puncte de pe curba cererii pentru produsele realizate de ea. Acestea sunt: A) Q=4500 P=20 si B) Q=500 P=100. Atunci curba cererii va fi de forma:

1. 
   Q=5500-50P;
   
2. 
   Q=4500-500P;
   
3. 
   Q=-5500-500P;
   
4. 
   Q=5500-100P;
   
5. 
   Q=5500+100P.
   

7) Dandu-se functia cererii Q=2500P^0.7, elasticitatea cererii in functie de pret, cand P=120, va fi:

1. 
   E=0.2;
   
2. 
   E=0.5;
   
3. 
   E=0.7;
   
4. 
   E=0.9;
   
5. 
   E=1.
   

VIII) Daca pretul bunului A scade cu 12% si cererea pentru bunul B creste cu 12 %, bunurile A si B sunt:

a) substituibile;

b) inferioare;

c) normale;

d) complementare;

e) fara legatura .

I
pret
X) Diagrama de mai jos arata o crestere a cererii de PC-uri:

C2

cerere

C1

Aceasta crestere se explica prin:

a) scaderea pretului la PC-uri;

b) o productie mai eficienta;

c) cresterea salariala in cadrul firmei care le produce;

d) cresterea veniturilor cumparatorilor;

e) scaderea veniturilor cumparatorilor.

X) Daca cererea pentru telefoane mobile este inelastica, solutia cea mai buna pentru un vanzator de telefoane este de a:

a) mari pretul telefoanelor;

b) micsora pretul telefoanelor;

c) a mentine neschimbate preturile;

d) toate raspunsurile de mai sus sunt corecte;

e) nici un raspuns nu este corect.

XI) Daca marimea coeficientului de elasticitate a ofertei in functie de pret este 0.80, o crestere a pretului cu 1% va deremina:

a) cresterea cantitatii oferite cu 0,8 %;

b) cresterea cantitatii oferite cu 1 %;

c) cresterea cantiatii cerute cu 1%;

d) cresterea cantitatii oferite cu 75 %;

e) nici un raspuns nu este corect.

XII) Oferta este exprimata de functia Q=9+6P+P². Elasticitatea ofertei in punctul P=5 va fi:

a) 1;

b) 2/3;

c) 1/7;

d) 3/2;

e) 5/4.

XIII) La aceleasi resurse folosite,cresterea consumurilor medii de productie determina:

a) cresterea ofertei;

b) reducerea ofertei;

c) atenuarea inflatiei;

d) reducerea utilitatii marginale;

e) nici un raspuns nu este corect.

XIV) In conditiile unei oferte inelastice in functie de pret, modificarea acestuia determina o modificare a cantitatii oferite:

a) in aceeasi proportie;

b) intr-o proportie mai mica;

c) intr-o proportie mai mare;

d) de sens contrar;

e) nici un raspuns nu este corect.

XV) Un producator inregistreaza o functie a ofertei de forma Q=5P, iar pretul pietei este P=5. Sa se determine surplusul producatorului.

a) 10;

b) 20;

c) 25;

d) 50;

e) nici un raspuns nu este corect.

Pe baza aplicatiei Cererea individuala cu programul Excel se vor face simulari in vederea determinarii cererii de piata.

Pe baza aplicatiei Oferta cu programul Excel se vor face simulari in vederea determinarii ofertei de piata.

Bibliografie minimală

Richard G.Lipsey, Alec Chrystal - Economia pozitiva, Editura Economica, Bucuresti, 1999, Capitolul 4-5;

Radu Vranceanu, Marc Guyot - Bazele microeconomiei intreprinderii, Editura Polirom, Iasi, 2004, Capitolul 5;

Radu Vranceanu, Marc Guyot - Bazele microeconomiei intreprinderii, Editura Polirom, Iasi, 2004 ,Capitolul 7.