Modelarea deciziei monetar-financiare

3.1.15. Conceptul de surplus al consumatorului

Din cele prezentate a rezultat ca functiile cererii exprima legatura dintre cerere si pretul bunului sau alti factori de influienta. Ca o consecinta, un punct oarecare de pe curba cererii va fi unic determinat de o anumita cantitate solicitata si un pret. Pe piata de bunuri, urmare a fortelor care se confrunta, respectiv cererea consumatorilor si oferta producatorilor, se va forma un pret al pietei unanim acceptat de agentii economici.

Definiţie

Cererea unui consumator are la baza utilitatea, mai precis utilitatea marginala care va exprima satisfactia resimtita de catre consumator prin achizitia si consumul ultimei doze, cantitati de bun dar, totodata, am demonstrat ca suma utilitatilor marginale reprezinta utilitatea totala, cu alte cuvinte, satisfactia pe care o va resimti consumatorul prin consumul bunului care va fi reprezentata de aria de sub curba cererii. Pe piata, prevaland un pret unanim acceptat, inseamna ca diferenta dintre predispunerea de achizitionare a unor doze succesive cu preturi corespunzatoare si pretul pietei, efectiv pe care il plateste pentru o anumita cantitate achizitionata, poate aparea si reprezinta conceptul de surplus al consumatorului. Pentru intelegerea conceptului putem recurge la figura 4:

Cumparatorul, in vederea dobandirii cantitatii 0D unitati dintr-un bun, ar fi dispus sa plateasca suma reprezentata de aria de sub curba cererii,respectiv ODBA, dar avand in vedere pretul de piata care este de marime 0C, el plateste efectiv marimea ODBC, definita prin cantitatea ori pretul, rezulta ca aria triunghiului ACB defineste grafic conceptul de surplus al consumatorului. Din figura se poate observa ca daca pretul de piata creste, surpusul consumatorului se reduce si reciproc, daca pretul de piata al bunului se reduce, surplusul consumatorului se mareste. In cazul unei cererii neliniare, precum in acest graphic, presupune folosirea calculului integral.

Din parcurgerea acestui subcapitol a rezultat ca cererea reprezinta cantitatea dintr-un bun pe care un individ sau un grup de indivizi doreste sa o achizitioneze la un anumit pret. Dar cererea nu este influentata numai de pretul repectivului bun, ci si de alti factori, precum: pretul altor bunuri,venitul consumatorului, asteptarile consumatorului, gusturile si preferintele acestuia. Legitatea cererii evidentiaza legatura inversa dintre cantitatea ceruta si pretul bunului. Legea prezinta si exceptii,precum in cazul bunurilor inferioare.

2. 
   Eleasticitatea cererii
   

3.2.1. Notiuni introductive

Din cele prezentate a rezultat ca cererea este influentata de o multitudine de factori care actioneaza cu intensitati si sensuri diferite asupra cererii. Stabilirea acestor intensitati si sensuri de actiune a factorilor asupra cererii impune studierea elasticitatii cererii in functie de acesti factori.

3.2.2. Definirea elasticitatii

Definiţie

In sens general, elasticitatea masoara in termeni procentuali sensibilitatea, reactia unei variabile atunci cand factorii de influenta se modifica tot in termeni procentuali, cu alte cuvinte, cu cate procente se modifica variabila dependenta atunci cand unul din factorii de influienta se modifica cu unu la suta.

3.2.3. Definirea elasticitatii cererii

Definiţie

Elasticitatea cererii exprima sensibilitatea cererii la modificarea pretului sau, ori a oricarui factor care influienteaza cererea, cu alte cuvinte, masoara cu cate procente se modifica cererea atunci cand pretul se modifica cu 1%; similar pentru celalti factori de influienta ai acesteia.



3.2.4. Relatia de calcul a elasticitatii cererii

Relatia de calcul este de forma:

in care: C desemneaza cererea in perioada initiala (0) si dupa modificare (1), idem P. Cunoscand legea generala a cererii, respectiv de reducere a cererii in conditiile cresterii pretului din care rezulta initial o valoare negativa, semnul minus este introdus pentru a determina o valoare pozitiva a coeficientului de elasticitate.

3.2.5. Interpretarea cererii in functie de elasticitate

In functie de marimea coeficientului de elasticitate a cererii unui bun fata de pretul sau, putem aprecia natura cererii, precum:

a) E_c/p> 1 cerere elastica;

b) E_c/p< 1 cerere inelastica;

c) E_c/p= 1 cerere unitara;

d) E_c/p=0 cerere perfect inelastica;.

e) E_c/p=∞ cerere perfect elastica.

Prezentam aceste cazuri in graficele urmatoare in care am pastrat ordinea de mai sus, iar sistemul de axe al fiecarui grafic prezinta cantitatea pe ox si pretul pe oy:

Figura 5 Elasticitatie cererii in functie de pret

Exemplu: Sa presupunem ca dorim sa determinam elasticitatea cererii in functie de pretul sau atunci cand cunoastem coordonatele punctelor A si B aflate pe curba cererii:

• 
  punctul A cantitatea 140 unitati, pretul 4 um/unitate;
  
• 
  punctul B cantitatea 100 unitat, pretul 8 um/unitate.
  

Solutie: Conform formulei, daca ne deplasam de la punctul B spre A vom avea:



In schimb, daca presupunem sensul de la A la B vom obtine:



Observam ca am obtinut diferitevalori in functie de sensul deplasarii pe curba cereri. Un mod de evitare a acestui aspect consta in determinarea elasticitatii prin utilizarea asa numitei metode a punctului mediu. Aceasta presupune ca in loc sa consideram valorile initiale si finale, sa determinam mai intai mediile modificarilor. Astfel , punctul mediu al pretului va fi de 6 um/unitate, asa incat o modificare de la 4 la 8 va reprezenta o crestere de (8-4)/6=66,67 % si in mod similar, o modificare de la 8 la 4 a pretului presupune o scadere cu (4-8)/6=66,67% . Astfel, metoda punctului mediu ne da acelasi rezultat ca valoare absoluta a ritmului modificarii pretului indiferent de sensul deplasarii pe curba cererii. In mod similar se inregistreaza si ritmul modificarii cantitatii.

3.2.6. Elasticitatea prin metoda punctului mediu

In aceste conditii, elasticitatea cererii in functie de pret prin metoda punctului mediu se poate determina cu ajutorul formulei:

3.2.7. Elasticitatea pentru valori continue-functii

Metodele de determinare a elasticitatii cererii in functie de pret au avut in vedere valori discrete ale cererii si pretului, asa incat vom prezenta in continuare determinarea coeficientului pentru valori continue pornind de la o functie a cererii. In aceste conditii, formula de determinare a coeficientului de elasticitate este de forma:

Vom considerea astfel o functie liniara a cererii in functie de prêt, care este de forma:

C(P)=a-bP

astfel, panta acestei drepte care va semnifca rata de variatie a cererii in functie de pret va fi de forma:

Daca pretul variaza de la 0 la (a/b), elasticitatea variaza de la 0 la ∞, iar pentru

elasticitatea este unitara pentru:

In cazul in care functia cererii este de forma:

C(P)=bP^-a , pentru a si b >0

elasticitatea cererii in functie de pretul sau este egala cu –a pentru oricare P.

O functie liniara a cererii in functie de toti factorii sai de influienta poate fi de forma:

Q_d=a+b₁P+b₂V+b₃P_y+……..+b_nX

in care:

• 
  P reprezinta pretul bunului respectiv;
  
• 
  V, venitul consumatorului;
  
• 
  P_y, pretul unui alt bun complementar sau substituibil care influenteaza cererea bunui restectiv;
  
• 
  X, orice determinant al cererii.
  

Intr-un model liniar al cererii, coeficientii fiecarei variabile b₁,b₂,…b_n vor exprima efectul unei modificari cu o unitate dintr-o variabila asupra cantitatii cerute in conditiile in care celelalte variabile raman constante. In aceste conditii, avand in vedere formula coeficientului de elasticitate scrisa sub forma:

fiecare coeficient din functia cererii este egal si cu panta variabilei. Astfel, vom avea coeficientii de elasticitate ai cererii in functie de fiecare variabila:

In cazul in care cererea este de forma multiplicativa:

Q_d=aP^b₁V^b₂P_y^b_y………X^b_n

prin logaritmare, se poate ajunge la o forma de genul:

log Q_d= log a + b₁log P +b₂ log V +b₃ log P_y +……..+b_n log X

care este o ecuatie liniara cu logaritmi. In atare conditii:

Demonstratia faptului ca exponentul unei variabile este egal cu elasticitatea impune considerarea unei functii a cererii cu doua variabile:

Q_d=aP^bV^c

pe care o vom deriva partial in functie de pret, asa incat vom obtine:

pe care o vom inmulti cu P si o vom imparti la Q:

Astfel, am obtinut ca exponentul unei variabile este egal si cu elasticitatea cererii in functie de acea variabila de determinare a cererii intr-un model multiplicativ.

3.2.8. Importanta cunoasterii elasticitatii cererii la nivel de firma

Cunoasterea elasticitatii cererii in functie de pretul sau este importanta in fundamentarea unei decizii strategice la nivelul firmei pentru care obiectivul consta in cresterea vanzarilor, adica a venitului total incasat sau din punct de vedere al cumparatorului, in scaderea cheltuielilor totale generate de achizitionarea unei cantitati de bunuri la un anumit pret. Pentru o firma, in mod concret, se poate fundamenta o decizie de genul modificarii pretului in asa fel incat venitul total sa creasca, respectiv de a scadea pretul si, implicit, sa se mareasca cererea, ceea ce se transpune la mai multi clienti sau ,din contra, de a creste pretul si, implicit, de a scadea cererea, a-si selecta clientela, iar in final, incasarile totale sa creasca.

3.2.9. Dependenta dintre elasticitatea cererii si venitul total

Aceasta dependenta dintre tipul de cerere, din punctul de vedere al elasticitatii si modificarea pretului, avand ca rezultat modificarea venitului total, este prezentata in tabelul urmator:

Tabel nr.2 Elasticitatea si venitul total

Tipul de cerere	Ec/p	Modificarea pretului	Impact asupra venitului total VT
Elastica	>1	creste	scade
		scade	creste
Inelastica	<1	creste	creste
		scade	scade
Unitara	1	creste	constant
		scade	constant