Încheiere şedinţa din Camera de Consiliu din data de 10. 06. 2016


A doua zi, la data de 30.04.2014, a fost convocată o nouă şedinţă a Adunării Creditorilor care au aprobat Addendumul 1



Yüklə 1,22 Mb.
səhifə3/21
tarix04.09.2018
ölçüsü1,22 Mb.
#76649
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   21

A doua zi, la data de 30.04.2014, a fost convocată o nouă şedinţă a Adunării Creditorilor care au aprobat Addendumul 1 la evaluarea terenurilor situate în satul T.-S. şi respectiv cel situat în str. G I Ş, efectuată de JLLSS SRL fiind stabilite şi valorile de lichidare, respectiv sumele de 1.476.000 Euro şi respectiv 182.000 Euro plus TVA, au fost aduse corecturi privind valoarea unor bunuri şi au fost aprobate onorariile evaluatorilor ANEV AR din cadrul JLLSS SRL. Astfel, valoarea terenurilor din T. şi Siseşti a scăzut la jumătate faţă de prima evaluare.

Totodată, s-a aprobat Regulamentul ,,Privind vânzarea în bloc prin licitaţie publică cu strigare a Activului SM situat în Poiana Braşov din data de 29.04.2014 având nr.de înregistrare 1588.

La primul termen al licitaţiei din data de 09.05.2014 nu s-a prezentat nici un ofertant. La al doilea termen al licitaţiei din data de 16.05.2014 la care valoarea activelor a scăzut la 85% din nou nu s-a prezentat niciun ofertant.

La data de 21.05.2014, conform încheierii de autentificare nr.505 a Societății Profesionale Notarială MC, BANCA [...] , reprezentată în mod legal de MSC în calitate de vicepreşedinte executiv şi membru CA şi de LJC, cetăţean britanic, în calitate de vicepreşedinte executiv şi membru C.A, a emis procura autentică prin care i-a împuternicit pe numiţii BI şi/sau TCC să fie reprezentanţi ai Banca [...] cu puteri depline de substituire şi în numele şi pe seama Băncii şi să participe la licitaţie, să exprime acordul Banca [...] pentru preluarea, în contul creanţei, în cadrul licitaţiei cu strigare din data de 23.05.2014 desfăşurate de către EI SPRL în calitate de lichidator judiciar al debitoarei INR MRE SRL.

Oferta băncii pentru achiziţionarea în bloc al activului SM a fost în valoare de 40,102,756,11 Euro plus TVA, cei doi împuterniciţi urmând să exprime oferta băncii şi pentru a achiziţiona în bloc activul situat în satul T. având o suprafaţă totală de 59.679 mp, proprietatea INR MRE SRL, în contul creanţei înregistrate la masa credală, oferta băncii pentru acest activ fiind de 1.845.000 Euro plus TVA.

Conform procesului-verbal de licitaţie publică cu strigare nr.1870 din data de 23.05.2014, BANCA [...] a adjudecat activul compus din 15 loturi de teren în suprafaţă de 59.679 mp din satul T. la preţul total de 8.148.258 lei, considerată achitată în contul creanţei înscrise în tabelul consolidat al creanţelor înre gistrate.

În aceeaşi zi, Banca [...] a adjudecat şi activul Activului SM situat în Poiana Braşov la preţul total de 177.109.812,08 lei ( 40.102.756,11 Euro şi reprezentând 75% din valoarea de evaluare), fiind notificată de lichidatorul EI SPRL să achite, în termen de 30 de zile, în contul de lichidare al INR MRE SRL, deschis la Banca [...], suma de 60,017.501,32 Iei.

Singurul participant la licitaţia de adjudecare a fost Banca [...] care a adjudecat toate bunurile debitoarei INR MRE SRL la 75% din valoarea evaluată a bunurilor.

La data de 19.06.2014 şi respectiv la data 18.07.2014, între INR MRE SRLîn calitate de vânzătoare pe de o parte şi Banca [...] în calitate de cumpărătoare s-au încheiat contracte de vânzare-cumpărare pentru toate bunurile adjudecate de către Banca [...] în contul creanţei.

De asemenea, la data de 19.06.2014, între INR MRE SRLpe de o parte şi Banca [...] pe de altă parte, a fost încheiat contractul Escrow - ca urmare a intervenirii Contractului de vânzare - cumpărare privind Activul SM situat în P B plus accesoriile aferente precum şi Contractului de vânzare-cumpărare privind Activul T., prin contractul de Escrow părţile stabilind indisponibilizarea sumei reprezentând TVA aferentă celor 2 contracte de vânzare - cumpărare până la îndeplinirea tuturor condiţiilor stipulate între părţi şi soluţionarea tuturor contestaţiilor iniţiate de societatea petentă, şi de asemenea TVA aferent onorariului administratorului judiciar EI SPRL.

Perfectarea contractului de cont escrow intre lichidatorul judiciar si Banca [...], releva faptul ca "părţile au decis", adică EI SPRL și Banca [...] au acţionat cu intenţie la momentul când au hotărât sa eludeze prevederile art. 120 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 şi a Regulamentului de licitaţie aprobat prin Hotărârea Adunării Creditorilor din 30.04.2014, nedepunând sumele de bani în cauza în contul nr.R091RNCB0090000682350394ROL conform Regulamentului de vânzare acestea fiind depuse în contul escrow nr. ROI0RNCB0090000682350397, fiind condiţionată eliberarea fondurilor in favoarea beneficiarului fondurilor (EI SRPL) de prezentarea de către lichidatorul judiciar a unei cereri scrise însoţite de certificate de grefă care sa ateste pronunţarea unor hotărâri definitive de respingere înţelesul art. 634 Cod de procedura civila a tuturor contestaţiilor înregistrate de către societatea IRS SRL împotriva hotărârii adunării creditorilor debitoarei INR din data de 11.11.2013 din data de 24.01.2014 şi din data de 30.04.2014 cât şi împotriva procesului verbal de adjudecare al activului T. şi procesul verbal de adjudecare al activului SM în cadrul dosarului nr 28062/312013 pe rolul Tribunalului Bucureşti secţia a VII-a civilă.

Fondurile despre care se face referire sunt cele prevăzute în pct. 4,1 coroborat cu pct. 1,2,1 litera 1 din contractul de cont escrow, suma totală fiind in cuantum de 9.982.378,28 Ron, reprezentând diferenţa neachitată a investiţiei efectuate in bunurile mobile necesare readucerii în standard a activului SM, suma reprezentând 2 % valoarea investiţiei efectuate în bunurile mobile necesare readucerii în standard a activului SM precum şi suma reprezentând onorariul de succes al lichidatorului judiciar în cuantum de 1.800.000 Euro.

De asemenea, se stipulează în contract la pct. 4.3.1 faptul că la data eliberării fondurilor din contul escrow conform pct 4.1 respectiv în favoarea lichidatorului judiciar Agentul escrow adică Banca [...] va transfera orice dobânzi acumulate aferente fondurilor din contul escrow conform pct 3.5 (dobânda de de 1,35 % pe an), în contul nr. RO 91RNCB0090000682350394 deschis pe numele deponentului fondurilor adică tot Banca [...].

Prin perfectarea şi semnarea acestui contract de cont escrow din data de 19.06.2014, încheiat la aceeaşi dată cu cea a perfectării contractelor de vânzare cumpărare a activelor debitoarei precum şi a extrasului de cont retroactiv pe perioada 19.06.2014-06.01.2015, lichidatorul judiciar si reprezentanţii legali ai Banca [...] au săvârşit infracţiunile de gestiune frauduloasă şi delapidare respectiv de complicitate la aceste infracţiuni din partea reprezentanţilor Banca [...] fiind fraudată masa credală a debitoarei INR MRE SRL prin neplata dobânzilor acumulate în contul escrow ca rezultat al înţelegerii şi contractului intervenit intre EI SPRL si Banca [...].

În ce priveşte faptele săvârşite de către reprezentaţii Banca [...], TS, MSC, LCJ, JKR, BC, TCC şi BI, acestea au fost calificate de denunţătoare ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor de: grup infracţional organizat prevăzută şi sancţionată de art. 367 CP, complicitate la delapidare prevăzută şi sancţionată de art. 48 C.pen raportat la art. 295 C.p şi evaziune fiscală prevăzută si sancţionată de prevederile art. 9 lit.c din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, toate cu aplicarea art. 308 C.pen şi art. 38 C.pen

Astfel, ulterior momentului intrării în incapacitate de plată a debitorului INR MRE SRL, între administratorului judiciar şi Banca [...] prin reprezentaţii săi s-a creat o conivenţă infracţională fiind constituit un grup infracţional organizat în condiţiile prevederilor art.7 din Legea nr 39/2003, cu aplicarea art.5 din C.pen., BANCA [...] S.A. s-a înscris la masa credală cu suma totală de 380.172.308,5 lei, admisă în totalitate de administratorul judiciar, dar şi-a luat toate măsurile pentru a intra în posesia Complexului Comercial SM la un preţ cât mai mic, pentru a obţine ulterior un profit în favoarea sa.

În opinia denunţătoarei, grupul infracţional a fost constituit de numiţii RB şi MLA, reprezentanţii legali ai societăţii de insolventă EI SPRL, care a fost desemnată iniţial în calitate de administrator judiciar iar ulterior în calitate de lichidator judiciar al a debitorului INR MRE SRL, TS, MSC, LCJ, JKR, BC, TCC şi BI, reprezentanţi ai BANCA [...]

Mai precizează, totodată, denunțătoarea, că deşi după numirea EI SPRL, în calitate de administrator judiciar, şi-a manifestat, aparent, intenţia de a propune un plan de reorganizare a activităţii debitoarei INR MRE SRL, propunerea de reorganizare din data de 11.11.2013 s-a transformat în 2 luni şi 2 săptămâni, respectiv în data 20.01.2014, ca urmare a contestaţiei formulate de creditorul majoritar BANCA [...] , prin s-a admis propunerea de intrarea în faliment a debitoarei INR MRE SRL, prin procedura generală în temeiul art. 59 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, motivat de existenţa pierderilor în exploatare şi a inexistenţei investitorilor interesaţi de Activul SM, toate aceste afirmaţii neavând vreun suport concret. TS, MSSC, LCJ, JKR, BC, TCC, BI, toţi aceştia, având funcţii executive în cadrul Banca [...], au contestat propunerea iniţială de reorganizare a societăţii debitoare prin dezvoltarea complexului rezidenţial SM, însă, pe parcursul litigiului au renunţat la această contestaţie, tocmai datorită faptului că au ajuns la o înţelegere cu administratorul judiciar în sensul propunerii de către acesta din urmă a intrării în faliment şi adjudecării a bunurilor debitoarei în contul creanţei.

Această înţelegere, în accepția denunţătoarei este una frauduloasă şi prin prisma faptului că onorariul lichidatorului EI SPRL a fost stabilit la suma de 1.800.000 EURO în funcţie de celeritatea valorificării activelor debitoarei în termen de 6 luni de la momentul solicitării declarării falimentului, fapt ce a şi fost realizat.

Conivenţa infracţională este susţinută şi de modalitatea în care au fost valorificate activele societăţii debitoare, respectiv:



  • Valoarea totală a Complexului SMa fost stabilit Ia suma de 53.382.912,22 Euro plus TVA, acesta fiind şi preţul de pornire al licitaţiei.

În baza unei înţelegeri prealabile, termenul pentru licitaţia publică cu strigarea Activului SMa fost stabilit la doar 9 zile de la aprobarea Regulamentului privind vânzarea în bloc a respectivului activ.

Astfel, active iniţial evaluate la suma de 53.382.912,22 Euro plus TVA au fost înstrăinate la o sumă mult mai mică, de 41.947.756,11 Euro, fiind în acest fel prejudiciată atât debitoarea cu suma de 14.000.0000 Euro şi TVA, cât şi toţi ceilalţi creditori de la masa credală.

Referitor la bunurile adjudecate de către Banca [...] în contul creanţei, acestea au fost subevaluate cu mult în raport de valoare de piaţă, deoarece au fost evaluate şi vândute la un preţ mai mic decât valoarea contabilă a acestora, valoare care oricum este mult mai mică decât valoare de piaţă.

Astfel, în primul raport cu privire la cauzele care au generat starea de insolvenţă publicat de către administratorul judiciar EI SPRL în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. 18615 din data de 08.11.2013, acesta a sintetizat valoarea contabilă a bunurilor adjudecate de către Banca [...] astfel:

- valoare contabilă şi impozabilă în cuantum total de 303.237.350 lei (după cum rezultă din pag. 61 şi 66 din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă).

- terenurile din S. (T.) aveau o valoare contabilă în sumă de 12.491.471 lei ( a se vedea pag. 61 din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă).

Însumând valoare contabilă a bunurilor adjudecate de către BANCA [...] în contul creanţei rezultă o valoare totală de 315.728.821 lei, valoare care oricum este mai mică decât valoarea de piaţă a acestor bunuri.



Or, BANCA [...] a adjudecat aceste bunuri în contul creanţei pentru suma totală de 185.258.070 Iei, adică cu 130.470.751 lei (APROX. 30.000.000 EURO) mai puţin decât valoarea contabilă, care astfel cum s-a mai arătat era mult mai mică decât valoarea de piaţă.

Din cele menţionate rezultă în mod clar intenţia de fraudare de către Banca [...] prin reprezentanţii săi cu concursul administratorului judiciar EI SPRL a intereselor celorlalţi creditori, dar în acelaşi timp, prin subevaluarea acestor bunuri şi prin adjudecarea lor în contul creanţei de către Banca [...], aceasta are în continuare dreptul de a-şi deduce TVA pentru diferenţa de creanţă pe care o mai are de recuperat în valoare de 194.914.238,5 lei, sumă căreia îi corespunde TVA în cuantum de 46.779.417,24 lei (aprox. 10.631.685,73 euro).

Referitor la presupusele infracţiuni săvârşite de numiţii RB si MLA, reprezentanţi legali ai EI SPRL, acestea sunt, în accepția denunţătoarei, susceptibile de a întruni elementele constitutive ale infracţiunilor de: grup infracţional organizat prevăzută şi sancţionată de art. 367 C.pen delapidare cu consecinţe grave prevăzută si sancţionată de art. 295 CP cu aplicarea art. 309 CP, gestiune frauduloasa prevăzuta si sancţionată de prevederile art. 242 C.pen şi abuz în serviciu prevăzută şi sancţionată de prevederile art. 297 C.pen, pentru următoarele considerente:

Din prevederile art. 20 şi art. 25 din Legea nr. 85/2006 rezultă faptul că administratorul judiciar/lichidatorul are atribuţii de gestionare a averii debitorului în insolvenţă, şi îl reprezintă pe acesta, urmărind evaluarea şi vânzarea patrimoniului debitorului la sume reale, astfel încât să fie acoperită, pe cât mai mult posibil, masa credală.

În prezenta cauză, interesul administratorului judiciar şi ulterior lichidator EI SPRL, prin reprezentanţii săi RB şi MLA a fost de a eluda aceste prevederi legale, cu încălcarea interesului concursului creditorilor participanţi la procedură, în vederea încasării de la Banca [...] a unui onorariu de 1.800.000 euro, sumă pe care a şi obţinut-o.

Astfel, poziţia administratorului/lichidatorului judiciar EI SPRL s-a schimbat în funcţie de interesele sale şi ale Banca [...], deoarece iniţial a întocmit un raport prin care a propus reorganizarea debitoarei INR MRE SRL, iar ulterior, la o diferenţă de 2 luni, ca urmare a înţelegerii cu Banca [...], si în scopul încasării onorariului de 1.800.000 euro, fără motive întemeiate, a propus intrarea în faliment, şi a lichidat averea debitoarei în termenul de 6 luni, stabilit pentru obţinerea celui mai mare onorariu de succes.

Este de notorietate ca toate băncile din România inclusiv Banca [...] funcţionează in baza unor regulamente si proceduri interne, aprobate de BNR, iar deciziile luate pentru fiecare debitor in parte se iau in baza unor aplicaţii informative aprobate cu mult timp înaintea comunicării deciziilor luate către instanţa, respectiv in speţa de fata către adunările generale ale creditorilor debitoarei. Aplicaţia informatica este evidenţiata ca număr chiar in extrasul hotărârii Comitetului activelor problema a Banca [...] din data de 29 04 2014.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale (declarația aflându-se la filele 40-44 vol.1 d.u.p.), numitul MG, administrator al IRS SRL, a declarat că infracţiunea de abuz în serviciu presupus a fi săvârşită de numiţii BR şi MLA a fost înfăptuită prin efectuarea unei completări la raportul iniţial de cauzalitate, propunând intrarea în faliment şi nu reorganizarea precum şi prin încheierea contractului de escrow ca urmare a vânzării activelor INR MRE SRLşi depunerii sumelor aferente vânzării în acest cont, fiind oprite la distribuire doar prin finalizarea tuturor litigiilor purtate cu IRS SRL

Cu privire la împrejurarea că numiţii BR şi MLA au propus intrarea în faliment şi nu reorganizarea societăţii s-a învederat faptul că o astfel de măsură propusă de lichidatorul judiciar este supusă confirmării instanţei de judecată, aspect realizat în prezenta cauză, Tribunalul Bucureşti dispunând prin hotărârea 994/28.01.2014 "în temeiul art. 107 alin. lit. d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, intrarea în faliment prin procedura generală a debitorului INR MRE SRL. În temeiul art. 107 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei ridică dreptul de administrare al debitorului şi dispune dizolvarea societăţii debitoare".

Astfel, raportat la cele învederate mai sus s-a dispus clasarea cauzei faţă de numiţii BR şi MLA cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

În ceea ce privește deschiderea contului escrow, s-a considerat de procurorul de caz că acesta este un depozit colateral constituit în lei sau valută, având ca destinaţie depozitarea/păstrarea unor sume de bani la o parte neutră și de încredere până la încheierea unui contract, sau îndeplinirea unor condiţii specificate intr-un angajament scris încheiat între doua sau mai multe părţi, ca garanţie a utilizării sumelor strict pentru destinaţia stabilita si/sau ca măsura asiguratorie a realizării obiectivelor stipulate in respectivul angajament scris. Practic, contul escrow asigura un climat de încredere intre părţile care realizează o tranzacţie, banca îndeplinind rolul de garant in utilizarea sumelor, exclusiv pentru destinaţia stabilita in angajamentul scris. Avantajele utilizării unui cont escrow sunt, pe de o parte, securizarea si standardizarea clauzelor tranzacţiei si, pe de alta parte, generarea dobânzilor, care pot fi încasate fie de vânzător, fie de cumpărător.

Din înscrisurile existente la dosarul cauzei procurorul de caz a reținut că încheierea contractului de escrow şi deschiderea contului aferent au fost determinate de necesitatea prezervării unei garanţii pentru BANCA [...] în cazul în care opoziţiile formulate de creditorii minoritari ar fi fost admise de instanţa de judecată. Deschiderea contului escrow a presupus virarea de către BANCA [...] sumei de 56.352.199,89 reprezentând TVA activ SM, TVA activ T., Cheltuielile suplimentare şi TVA cheltuieli suplimentare şi în nici un caz crearea unui cont paralel contului de lichidare al societăţii debitoare, cont prin intermediul căruia să fie realizate operaţiuni bancare. De altfel, după momentul îndeplinirii condiţiilor stabilite în contractul de escrow sumele de bani sunt virate în contul de lichidare.

Aşadar, încheierea contractului de escrow din data de 19.06.2014 nu contravine dispoziţiilor legale în materie de insolvenţă, părţile contractuale având posibilitatea legală de a condiţiona plasarea sumelor de bani în contul de lichidare doar după îndeplinirea clauzelor contractuale aşa cum au înţeles să le stabilească (cu mențiunea că în prezenta cauză s-a CONDIȚIONAT TRANSFERUL UNOR SUME DE BANI DE SOLUȚIONAREA FAVORABILĂ A UNOR LITIGII JUDECĂTOREȘTI -sublinierea instanței-, părțile asimilând hotărârile judecătorești pronunțate în materia falimentului cu condiții de care depind incidența clauzelor contractuale).

Pentru motivele expuse anterior, s-a dispus clasarea cauzei cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către BR şi MLA respectiv complicitate la abuz în serviciu faţă de reprezentanţii BANCA [...] la încheierea contractului de escrow respectiv TCC şi BI .

Împotriva soluţiei a formulat plângere, în termen legal, petenta IRS SRL, reprezentată legal prin administrator GM, criticând-o pe motive de netemeinicie şi nelegalitate, arătând că "descrierea motivelor care au stat la baza emiterii ordonanţei de clasare nu pot fi încadrate în nici unul dintre dispozitiile prevazute la art. 315 ali.1 lit a si b din Noul Cod de procedura penala" şi solicitând " dispunerea infirmării/desfiinţării soluţiei de clasare și dispunerea începerii urmăririi penale" in personam".

Examinând plângerea petentei IRS SRL împotriva ordonanței din data de 27.01.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție –, emisă în dosarul nr. 680/P/2015, prin ordonanța din 16.03.2016 a Procurorului-Șef din cadrul Secției I-a penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, emisă în dosarul nr. 71/II-2/2016 (care nu este supusă cenzurii instanței în procedura prev.de art.341 C.pr.pen, neexistând cadrul legal antamării admisibilității plângerii petentei împotriva acestei ordonanțe în fața judecătorului de cameră preliminară), s-a dispus respingerea ca nefondată a acesteia pentru următoarele considerente:

Argumentele aduse de petentă vizând acţiunile reprezentanților EI SPRL, BR şi MLA nu se circumscriu sub nicio formă elementelor infracţiunii de abuz în serviciu, aşa cum se încearcă a se argumenta de către petentă.

Aşa cum rezultă din probatoriul administrat în cauză, în ceea ce priveşte acţiunile manifeste ale societăţii de lichidare, acestea puteau fi exercitate în mod legal, chiar dacă iniţial au apreciat că ar fi ale societăţii, iar ulterior au apreciat că reorganizarea activităţii ar fi lipsită de efrcienţă, condiţii în care au propus instanţei deschiderea procedurii falimentului conform disp. Legii 85/2006.

De altfel, activitatea de reorganizare sau lichidare presupune în general încasarea unui onorariu, condiţii în care IRS SRL. nu poate justifică, sub nicio formă, existenţa unui abuz în serviciu.

De altfel, în raport de creanţa pe care petenta pretinde că o are, sigur că ea însăşi nu putea determina anumite decizii ale lichidatorului, iar deciziile luate de către lichidator, în măsura în care nu satisfac pretenţiile petentei nu pot constitui în general temei al abuzului în serviciu în forma şi conţinutul descris de către petentă.

În ceea ce priveşte celelalte infracţiuni cu privire la care petenta a înţeles să facă plângere, s-a apreciat de către procurorul ierarhic superior că procurorul de caz a declinat în mod corect cauza, urmând ca asupra incidenţei textelor incriminatoare să se pronunţe structura de parchet competentă.




Pe parcursul judecății, în vederea aflării adevărului – regulă diriguitoare a procesului penal consacrată în disp.art. 5 C. pen., aplicabilă în exercitarea tuturor funcțiilor judiciare, inclusiv a funcției de verificare a legalității netrimiterii în judecată, cu mențiunea că principiul aflării adevărului, ca orice principiu fundamental al procesului penal, garantând preeminenţa dreptului într-o societate democratică și justa aplicare a legii procesual penale, trebuie să își facă simțită prezența până și în cele mai nesemnificative acte ale organelor judiciare, fiecare dispoziție din Codul de procedură penală urmând a fi interpretată și aplicată, în mod concret, în lumina acestor principii –, Curtea a pus în discuția părților relevanța suplimentării probatoriului, prin administrarea, din oficiu, în cadrul probei cu înscrisuri, a următoarelor mijloace de probă, dispunând, în ședința din 6.05.2016 în sensul:

- emiterii unei adrese către Banca Naţională a României pentru a se prevedea care sunt procedurile de „Know Your Customer”-de cunoaştere a clientelei, obligatoriu a fi efectuate de către bănci atunci când se deschid conturi escrow;

- emiterii unei adrese către Banca [...] pentru a se depune la dosarul cauzei verificările ce s-au desfăşurat în legătură cu contul escrow din data de 19.06.2014, în ceea ce priveşte expunerea la potenţialul risc de spălare a banilor şi, totodată care sunt politicile pe care le desfăşoară Banca [...] în privinţa cunoaşterii clientelei atunci când se deschid conturi escrow;

- emiterii unor adrese către EI SPRL şi Banca [...] pentru a face dovada acordului creditorilor, în privinţa deschiderii contului escrow din 19.06.2014 în care banca pretindea calitatea de creditor al INR MRE SRLşi, totodată, de agent escrow, Banca [...] urmând să-şi precizeze poziţia în legătură cu posibilitatea ca aceeaşi persoană juridică să cumuleze calitatea de agent escrow cât şi de parte în procedura de insolvenţă;

- emiterii unei adrese către Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă pentru ataşarea dosarului nr. 28062/3/2013, părţile urmând să indice filele din dosar unde este materializat acordul creditorilor la deschiderea contului escrow;

- având în vedere că la dosarul cauzei s-a depus de către EI SPRL raportul privind împrejurările care au generat intrarea debitorului INR MRE SRLîn faliment, Curtea de Apel a cerut să se precizeze de către intimatul BR, în calitate de reprezentant legal al EI SPRL, modalitatea în care s-a materializat intenţia de angajare a răspunderii administratorului şi dacă au fost sesizate organele de urmărire penală cu potenţialele fapte de spălare a banilor, aferente contractelor de consultanţă încheiate între INR MRE SRLşi societăţile despre care se face menţiunea că aparţin şi sunt controlate în calitate de beneficiari reali de către fostul administrator al societăţii, AR şi de către soţul acesteia;

- emiterii unor adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Structura Centrală pentru a se preciza dacă pe rolul acestor instituţii figurează înregistrate dosare având obiect suspiciuni privind spălarea banilor şi delapidare, în raport cu falimentarea INR MRE SRL. La aceste adrese s-a ataşat raportul privind intrarea în insolvenţă a societăţii INR MRE SRL întocmit de EI SPRL.

- părţile din prezenta cauză, precum şi Banca [...] vor face verificările şi vor comunica instanţei precizările privind modalitatea în care s-a identificat beneficiarul real al societăţii INR MRE SRL, având în vedere că la data de 01.07.2005, aceasta figurează a fi deţinută de către o societate O HIL, societate încorporată la sediul unui încorporator de societăţi off-shore din Republica Cipru.

- părţile din prezenta cauza urmează să facă precizări în ceea ce priveşte modalitatea de intrarea în posesie, respectiv de vânzare la un preţ subevaluat a terenului din localitatea S. şi, totodată, cu privire la derularea efectivă a contractelor de consultanţă menţionate la punctul nr. 6, contracte care au fost încheiate pentru facilitarea unor plăţi, către persoane fizice şi la societăţi controlate de către aceste persoane fizice, în calitate de beneficiari reali;

- emiterii unei adrese către Banca [...] a României pentru a se depune la dosarul cauzei verificările care au fundamentat şi toată documentaţia care a stat la baza acordării facilităţii de credit garantată prin contractul de ipotecă societăţii INR MRE SRL, precum şi toate înscrisurile derivând din relaţiile comerciale dintre Banca [...] şi societatea INR MRE SRLiar, în măsura în care s-au făcut verificări în ceea ce priveşte beneficiarul real al acestei societăţi, se va detalia în scris natura verificărilor.



Judecătorul de cameră preliminară a avut în vedere, pentru dispunerea măsurii de suplimentare a probatoriului, că potrivit disp. art. 341 alin. 2 Cod de procedură penală, judecătorul poate solicita părţilor să depună note scrise cu privire la admisibilitatea sau temeinicia plângerii, textul de lege neinterzicând în mod expres ca judecătorul să solicite să fie atașate înscrisurile pe care le apreciază a fi relevante pentru soluționarea cauzei.

Altfel spus, judecătorul este îndrituit să efectueze orice demers îl consideră necesar în vedea aflării adevărului –regulă diriguitoare a procesului penal–, pentru soluționarea cauzei; or, soluţionarea acestei cauze nu era posibilă fără a avea în la bază o imagine completă fără analiza certitudinii creanţei Banca [...] care a justificat înscrierea la masa credală a Banca [...] cu întreaga sumă solicitată, respectiv 380.172.308,05, de vreme ce atât la dosarul de urmărire penală cât şi în Raportul privind cauzele si împrejurările care au dus la apariţia insolventei debitoarei INR MRE SRLîntocmit in temeiul art. 59 din Legea nr. 85/2006, aflat la filele 51-116 vol.1 instanță, dar şi la filele 87-247 vol. Vol.2 dup figura menţiunea potrivit cu care BANCA [...] a semnat cele două facilități de credit CUMULÂND CALITATEA DE AGENT, ARANJOR ȘI CREDITOR, aspect ce ar fi fost per se suficient să per suficient să genereze unele suspiciuni reprezentanţilor EI SPRL privind certitudinea creanței pretinse de Banca [...] în calitate de creditor și să-i determine să solicite de la instituția de credit documentația de credit aferentă acordării celor două facilități societăţii INR MRE SRL.

În plus, se cuveneau a fi efectuate verificărilor privind clarificarea împrejurărilor care s-au făcut în legătură cu deschiderea contului escrow în data de 19.06.2014 de către Banca [...], care cumula calitatea de CREDITOR și de AGENT ESCROW: Curtea a avut în vedere că ține de esența încheierii unui cont escrow ca acesta să aibă, din punct de vedere al cocontractanților, o structură tripartită.

În acest sens, sunt definițiile contractului de cont escrow inserate pe website-ul http://legal-dictionary.thefreedictionary.com/Escrow+account, unde se arată că agentul escrow nu este parte la contractul încheiat între părți, ci un custode care nu are dreptul să modifice înțelegerea părților sau pe website-ul http://www.investopedia.com/terms/e/escrow.asp, de unde Curtea reține că prin contract escrow urmează a se înțelege contractul prin care un instrument financiar sau un activ este deținut de către o terță parte în numele altor două părți, care sunt în curs de efectuare a unei tranzacții. Prin acest contract, fondurile sau activele sunt deținute de agentul escrow până când primește instrucțiuni corespunzătoare sau până când s-au îndeplinit obligațiile contractuale prestabilite.

La redarea situației de fapt, Curtea va detalia pe larg cum instituția de credit din prezenta cauza (Banca [...]), în calitate de deponent nu avea deschisă posibilitatea legală de a încheia cu ea însăși în calitate de custode (agent escrow) un contract escrow, opunându-şi sie înseşi obligaţii contractuale.

În plus, Curtea a apreciat că nu trebuie pierdute din vedere dispozițiile cuprinse în art. 267 C.pen., cu denumirea marginală Omisiunea sesizării, potrivit cu care „fapta funcţionarului public care, luând act de cunoştinţa de săvârşire a unor fapte prevăzute de legea penală în legătura cu serviciu în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite, de îndată, sesizarea organelor de urmărire penală” se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă, iar când fapta este săvârşită din culpă, închisoarea este de 3 luni la 1 an sau amendă: judecătorul de cameră preliminară a observat că la dosarul cauzei existau date furnizate de către practicianul în insolvență cu privire la transferul a peste 22 de milioane de euro către societăţi despre care se afirmă că ar fi controlate, în calitate de beneficiari reali, de foştii administratori ai persoanelor aflate în insolvenţă și a apreciat că se impune, pentru soluţionarea cauzei sub toate aspectele, să se stabilească intenţia subiectivă a intimaţilor din prezenta cauză față de aceste împrejurări, condiţie sine qua non pentru verificarea temeiniciei soluţiei de netrimitere în judecată.

Având în vedere că s-a antamat de către procurorul de ședință că înscrisurile solicitate de către judecător puteau fi solicitate şi de către procuror, însă nu au fost solicitate, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că se impun a fi observate valențele principiului de drept NEMO AUDITUR PROPRIAM TURPITUDINEM ALLEGANS (nimeni nu se poate prevala de propria turpitudine pentru apărarea unui drept).

Pe parcursul soluționării prezentei cauze, a intrat în vigoare, de altfel, în data de 23 mai 2016, OUG nr. 18/2016, posibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a suplimenta probatoriul cu înscrisuri noi pentru soluționarea plângerii împotriva soluției de netrimitere în judecată fiind consacrată legislativ în disp. alin. 5 ind. 1 a art. 341 din Codul de procedură penală, text potrivit cu care judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea, verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate. Cum norma de procedură penală este de imediată aplicare, la pronunțarea soluției prev de art. 341 alin. 6 pct..b) din Codul de procedură penală, au fost avute toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei ca urmare a diligențelor depuse de judecătorul de cameră preliminară în ședința din data de 6.05.2016.

În ședința din 16.05.2016, judecătorul de cameră preliminară a dispus, în cadrul probei cu înscrisuri, revenirea cu adresă către Banca [...] cu următoarele solicitări:

- să se depună la dosarul cauzei verificările ce s-au desfăşurat în legătură cu contul escrow din data de 19.06.2014, precum şi în ceea ce priveşte expunerea la potenţialul risc de spălare a banilor, conform Legii nr. 656/2002;

- să se precizeze care sunt politicile pe care le desfăşoară Banca [...] în privinţa cunoaşterii clientelei, conform Legii nr. 656/2002, atunci când se deschid conturi escrow.

- să se facă dovada acordului creditorilor, în privinţa contului escrow din 19.06.2014 în care banca are calitate de creditor al INR MRE SRLşi, totodată, de agent escrow;

- să-şi precizeze poziţia în legătură cu posibilitatea ca aceeaşi persoană juridică să cumuleze calitatea de agent escrow, cât şi de parte în procedura de insolvenţă;

- să se efectueze verificări şi să se comunice instanţei precizările privind modalitatea în care s-a identificat beneficiarul real al societăţii INR MRE SRLavând în vedere că la data de 01.07.2005, aceasta figurează fi fost deţinută de către o societate OHIL, societate încorporată la sediul unui încorporator de societăţi off-shore din Republica Cipru.

- să se depună la dosarul cauzei verificările care au stat la baza şi toată documentaţia care a stat la baza acordării facilităţilor de credit garantate prin contractul de ipotecă societăţii INR MRE SRL, precum şi toate înscrisurile derivând din relaţiile comerciale dintre Banca [...] şi societatea INR MRE SRL iar, în măsura în care s-au făcut verificări în ceea ce priveşte beneficiarul real al acestei societăţi, să se detalieze în scris natura verificărilor.

- să se comunice corespondenţa purtată între Banca [...] şi EI SPRL, după deschiderea procedurii insolvenţei.

Curtea a mai dispus revenirea cu adresă către Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă în vederea ataşării dosarului nr. 28062/3/2013 și revenirea cu adresă către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Structura Centrală pentru a se preciza dacă pe rolul acestei instituţii figurează înregistrate dosare având obiect suspiciuni privind spălarea banilor şi delapidare, în raport cu falimentarea INR MRE SRL, la prezenta adresă urmând a se ataşa şi o copie de pe raportul privind intrarea în insolvenţă a societăţii INR MRE SRL întocmit de EI SPRL.



Prin Serviciul Registratură au fost depuse la dosarul cauzei relaţiile solicitate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, DNA(filele151 vol.1 instanță), Banca Naţională a României (filele 151, 154-155 vol.1 instanță) și Banca [...] (filele 354-357 vol.3.instanță, Anexele 1, 2, 3, 3A și 4).

La dosarul de instanță au mai fost depuse de către intimata EI SPRL:

- Raportul privind propunerea continuării de observație a societăţii INR MRE SRL întocmit de EI SPRL (filele 33-40 vol.2 dosar instanță),

- raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția insolvenței societăţii INR MRE SRL întocmit de EI SPRL (filele 44-116 vol.2 dosar instanță);

- proces-verbal de afișare a tabelului preliminar de creanțe împotriva averii debitoarei INR MRE SRL filele 117-123 vol.2 dosar instanță, de unde instanța rezultă că în data de 24.10.2013 Banca [...], figura înscrisă la masa credală cu suma de 380.172.308, 05 lei, reprezentând ca pondere 98.84323% din procentul total creanțe) reprezentând o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 597/13.08.2009, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr.2918/10.08.2011, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr.2199/10.08.2011, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr.1995/26.11.2009, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 174/30.03.2012, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 187/22.11.2011, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr.175/30.03.2012 și o garanție reală mobiliară (contract de gaj asupra bunurilor mobile, contract de gaj asupra conturilor, contract de gaj asupra creanțelor, contract de gaj asupra acțiunilor).

- înscrisuri din Buletinul procedurilor de insolvență (filele 198-297 vol. 2 dosar instanță, 309-341 vol.2 dosar instanță, 172-181 instanță)

- înscrisuri din dosarul nr 28062/3/2012 (filele 298-307, 343-350 vol. 2 dosar instanță)

- ordin de plată a TVA-ului în cuantum de 44.130.181 plătit bugetului de stat aferent tranzacției prin care Banca [...] a adjudecat imobilului situat în satul T., comuna S., judeţul Ilfov compus din 15 loturi de teren adiacente cu o suprafaţă totală de 59.679 m.p, conform procesului verbal de licitaţie publică nr.1870/23.05.2014 şi respectiv a activului SM, situat în Poiana Braşov, judeţul Braşov, compus din 171 apartamente, 176 locuri de parcare, 2 spaţii comerciale, clădire multifuncţională - Restaurant, Club, Spa & Fitness), drumuri de acces, spaţii verzi şi teren excedentar în suprafaţă de 206.500 m.p şi bunuri mobile care deservesc activul, conform procesului verbal de licitaţie nr. 1873/23.05.2016, a transferurilor bancare menţionate în facturile nr. 20140010/13.06.2014 şi nr. 20140009/13.06.2014 şi nr. 20140008/13.06.2014

- proces-verbal al ședinței Adunării Creditorilor INR MRE SRLprin care s-a aprobat plata onorariului lichidatorului judiciar EI SPRL în cuantum de 7 949 520 lei+TVA pentru întreaga procedură a falimentului(filele 166-171 vol.2 dosar instanță), de unde instanța reține că onorariul a fost avansat de adjudecatarul creanței garantate - Banca [...] -, care nu putea însă justifica în mod legal calitatea de creditor al INR MRE SRL, după cum urmează să argumenteze instanța din analiza documentației de credit depuse de Banca [...] la dosarul cauzei, fals creditor care în data de 11.05.2016 mai figura înscris la masa credală a INR MRE SRLcu suma de 193.413.125, 49 lei.

Relevanță pentru dosarul cauzei mai prezintă și înscrisurile depuse de către petenta IRS SRL, din care instanța reține că prin decizia nr.50/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dosarul nr. 6857/2/2013 intimatul RB a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese(34 acte materiale) (a se vedea înscrisul aflat la filele 67 vol. 3 instanță, dar și înscrisul aflat la fila 68 instanță, constând într-un extras din Buletinul procedurilor de insolvență nr. 18615/8.11.2013 de unde rezultă că demararea procedurii de faliment a debitoarei INR MRE SRLa debutat prin contactarea evaluatorului propus de Banca [...], Jones Jang LaSalle, cu care s-a ajuns la un acord și care a demarat procesul de evaluare în data de 31.10.2013 la sediul Complexului SM)

Curtea a luat act că Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă nu a înaintat dosarul nr 28062/3/2013, revenind motivat asupra necesităţii suplimentării probatoriului cu administrarea acestor înscrisuri în ședința din 10.06.2016.
Cu titlu preliminar, în prezenta cauză, Curtea:

- va insera considerentele de ordin teoretic a căror aprofundare a permis ridicarea unor indicii de suspiciune privind o potențială tipologie de spălare a banilor prin intermediul sistemului imobiliar, cu trimitere la doctrina relevantă;

-va atrage atenția asupra consecințelor faptelor de spălare a banilor provenind din paradisuri fiscale dprin disimulraea unor împrumuturi aparent nesustenabile prin intermediul conturilor corespondente asupra circuitelor financiare/economiei legale;

-va trece în revistă și obligațiile ce îi incumbau Băncii [...] în materia prevenirii spălării banilor: Curtea menţionează că Banca [...] este o instituție de credit și pe cale de consecință entitate raportoare conform disp. art.10 alin.1 lit.a) Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, cu menţiunea că înainte de renumerotarea Legii 656/2002, în anul 2012, instituţia de credit figura ca entitate raportoare conform disp.art.8 alin.1 lit.a) din LEGE, în ambele cazuri standardele de verificare a obligaţiilor ce incumbă entităţilor raportoare în materia prevenirii spălării banilor revenind BNR, ca autoritate de supraveghere prudenţială.
Cu titlu introductiv, pentru facilitarea înțelegerii tipologiei de spălare a banilor prin intermediul sistemului imobiliar ale cărei indicii se creionează în prezenta speță, Curtea precizează că în doctrina de specialitate au fost consacrate spaţii adânci de reflecţie decriptării modului de constituire a unor societăţi de faţadă (societate ecran, fără o activitate economică reală), iar astăzi modalitatea de funcționare a acestora este arhicunoscută, deoarece prin intermediul Internetului sunt prezentate avantajele şi modul de funcţionare a unor astfel de inginerii patrimoniale, în sensul că, după utilizarea acestor tehnici de spălare a banilor, aşa-zişii acţionari sau membrii fondatori (nominees) dispar, dar nu înainte de a da împuternicire legală beneficiarului real, conducătorului din umbră, stăpânului afacerilor, documentul fiind cerut de bancă pentru cunoaşterea clientului.

Astăzi, aceste aspecte sunt cunoscute de publicul larg, beneficiile utilizării acestor montaje putând fi împărtăşite oamenilor de „afaceri” printr-o simplă accesare pe youtube a avantajelor constituirii unei societăţi în Elveţia: a se vedea, exempli gratia, rezultatele căutării „Création Sociétés Offshore - Nominee Directeur et société Offshore/Fidusuisse Offshore”, la adresa: https://www.youtube.com/watch?v=cHELrdXjce0) sau informațiile obținute din accesarea paginii web a încorporatorului DelwareIntercorp Inc. din statul Delware: https://www.delawareintercorp.com.

Înțelegerea rolului prestatorilor de servicii pentru trusturi și companii (în prezenta cauză acest rol avându-l încorporatorii de societăți de fațadă din jurisdicțiile off-shore) poate avea loc, inter alia, inclusiv prin consultarea Rapoartelor FATF ”The Misuse of Corporate Vehicles, Including Trust and Company Service Providers” publicat pe site-ul www.fatf.-gafi.org.pe 13.10.2006 și OECD ”Behind the Corporate Veil: Using Corporate Entities for illicit Purposes (2001).

Sintetizând concluziile Rapoartelor FATF ”The Misuse of Corporate Vehicles, Including Trust and Company Service Providers” publicat pe site-ul www.fatf.-gafi.org.pe 13.10.2006 și OECD ”Behind the Corporate Veil: Using Corporate Entities for illicit Purposes (2001), Curtea va reda mecanismul de încorporare a unei persoane juridice nerezidente într-o jurisdicţie off-shore, în care rolul directorilor şi acţionarilor nominali(NOMINEES) este următorul:

- acţionarii nominali sunt persoanele juridice care deţin în numele şi pe seama beneficiarului real acţiunile într-o companie rezidentă într-o jurisdicţie offshore, fiind astfel ascunsă identitatea beneficiarului real. În acest scop, este completată o declaraţie de încredere în care se menţionează expres că respectivele acţiuni sunt deţinute de acţionarul nominal ca fiduciar în numele şi pe seama persoanei fizice acţionar în respectiva persoană juridică rezidentă în jurisdicţia offshore;

- directorii nominali sunt persoanele desemnate prin hotărârea acţionarilor nominali să desfăşoare activităţi de reprezentare în limita puterilor conferite, însă toate puterile acestora sunt exercitate de beneficiarul real sau de o altă persoană împuternicită în acest scop;

- secretarii sunt persoanele fizice/juridice desemnate în scopul îndeplinirii activităţilor administrative privind persoana juridică rezidentă înr-o jurisdicţie offshore (corespondenţă, informări ale acţionarilor reali, convocări pentru întâlniri etc.

Rolul acţionarilor nominali, respectiv al directorilor nominali este acela de asigura anonimizarea deţinerilor de acţiuni la o persoană juridică rezidentă într-o jurisdicţie offshore, în sensul că doar ei vor fi cei care vor apărea în registrele companiilor (cum este, de exemplu, Registrul Comerţului din România) care sunt publice. Prin urmare, nu pot fi obținute informații privind beneficiarul real al acestor companii prin consultarea registrelor publice.

În consecință, pot fi făcute următoarele delimitări:

- deținătorii legali ai acțiunilor sunt persoanele fizice sau juridice titulare ale acţiunilor la persoana juridică offshore – aceste persoane sunt cele care vor figura ca acţionari la registrele publice ale companiilor, deşi, în realitate, deţinerea acţiunilor se face pentru alte persoane în baza declaraţiilor de încredere (spre exemplu, printr-un act denumit generic declaration of trust);

- persoana care exercită controlul se referă la persoana care în mod actual şi efectiv controlează persoana juridică prin impunerea deciziilor de afaceri, fără a deţine vreo funcţie în companie;

- beneficiarul real este persoana care obţine beneficii şi se bucură de activele persoanei juridice şi de capitalul acesteia, indiferent dacă aceasta figurează în vreun fel în acționariatul companiei sau în fapt se ocupă de activitatea persoanei juridice. De cele mai multe ori, în stabilirea identității beneficiarului real este utilă consultarea informațiilor referitoare la numirea ca împuternicit pe conturi şi unică persoană autorizată pentru efectuarea tranzacţiilor societății offshore.

Se poate astfel constata că această numire vizează de cele mai multe ori beneficiarul real, care are interesul de a controla operaţiunile financiar-bancare ale societății și de a primi informaţiile referitoare la societate de la compania fiduciară sau de la alte persoane juridice, sens în care procedează la comunicarea către băncile unde au fost deschise conturi bancare şi către compania fiduciară a adresei sale poştale. Pentru stabilirea identității acestora, este necesară uneori și înțelegerea fluxurilor financiare, inclusiv prin reperarea transferurilor bancare succesive –încasări şi plăţi– ale sumelor de bani prin intermediul mai multor persoane juridice controlate de același beneficiar real (money trail).

Având în vedere că, în sine, constituirea acestor companii nu este per se ilegală, deoarece respectă prevederile legislaţiei sub imperiul căreia au fost înfiinţate, urmează să fie analizat de organele judiciare dacă utilizarea lor nu este deturnată în scopul asigurării reuşitei procesului de spălare a banilor. Societăţile-ecran au totuși potential criminogen, de vreme ce prin înfiinţarea lor se urmăreşte evitarea plăţii impozitului, situaţie în care nu avem de-a face cu optimizarea fiscală, ci cu fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani.

Curtea precizeaza ca avand in vedere ca aceste societati de fatada sunt constituite in legalitate prin folosirea unor oameni de paie sau a altor structuri de faţadă, permitand facil pasajul facil al banilor din sfera ilegalului in economia licita, la nivelul Uniunii Europene exista in prezent initiative cetățenești (Initiative Citoyenne Europeenne) care au ca deziderat neutralizarea societătilor-ecran, pentru o Europa mai sigura, cladita pe valorile perene umane, care nu sunt comensurabile in bani. Pentru atingerea acestui deziderat, urmeaza sa fie propus un Regulament a fi adoptat de catre Uniunea Europeana, prin care sa se refuze inmatricularea societatilor comerciale a caror structura nu permite verificarea beneficiarului real aflat in spatele oamenilor de paie care apar ca actionari sau membri fondatori: altfel spus, un nou Drept al societăților comerciale urmeaza sa fie cladit pe baza de – transparenta – conditie sine qua non pentru conservarea Democratiei.

La fel de important este asigurarea acestui deziderat si recuperarea produsului infractiunii, pentru reducerea motivatiei infractorilor de a se implica in viitoare activitati infractionale, dar si pentru introducerea acestor sume bani care au produs dezechilibre sistemului finaciar in economia legala, pentru indeplinirea obligatiilor pe care orice stat il are fata de cetatenii sai.

Obligația procurorului de caz în investigarea cauzelor de criminalitate economică cu caracter transanțional este să cunoască că cele mai multe activităţi infracţionale efectuate prin intermediul societăților ecran au loc pe teritoriul statului unde au loc investiţiile şi nu în locul de înfiinţare a acestora. Nu este indicat a se antrena răspunderea juridică a unei societăţi offshore. De cele mai multe ori, sunt simple cutii poştale ori figurează înregistrate, cum este situația din speță, la sediul încorporatorului, sediu la care mai funcționează alte mii de societăți off-shore, având ca acționari nominali (NOMINEES) fie angajații încorporatorului, fie alte societăți înființate în alte paradisuri offshore, în vederea ocultării beneficiarului real.

Altfel spus, într-o anchetă de spălare a banilor în care sunt utilizate societăţi înfiinţate în paradisurile fiscale este primordială enumerarea tuturor elementelor de fapt care să permită stabilirea intenţiei făptuitorului, o atenție primordială urmând a fi acordată istoricului societăților care au în componență societăți off-shore: astfel, la audierea suspectului/inculpatului întrebările trebuie centrate în vederea verificării tuturor posibilelor explicaţii pe care acesta le-ar putea avea cu privire la realitatea tranzacţiilor efectuate prin societăţile-paravan, urmând ca suspectul să precizeze care au fost adevăratele necesităţi care au determinat diferitele explicaţii economice care însoţesc transferurile de sume de bani între societăţi despre care există indicii că ar fi controlate de aceştia. Aceste explicaţii se cer verificate de organul judiciar şi coroborate cu celelalte probe administrate în cauză.

În această situaţie, primează reconstituirea fluxurilor financiare, investigatorii urmărind explicaţiile ce însoţesc fiecare tranzacţie pentru a identifica realitatea operaţiunii, urmând să coroboreze informaţia cu probele rezultate din utilizarea mijloacelor intruzive de anchetă.

Mutatis mutandis, Curtea va justifica de ce în prezenta cauză, buna desfășurare a procesului penal presupune în mod obligatoriu, inter alia, derularea unei investigaţii financiare, paralele, pro-active, a cărei definiţie o regăsim în Nota interpretativă a Recomandării nr. 30 a Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI/FATF) ( Nota interpretativa a Recomandării 30 FATF poate fi consultata la: http://www.fatf-gafi.org/media/fatf/documents/recommendations/pdfs/FATF_Recommendations.pdf., p.97), drept condiţie obligatorie a fi îndeplinită atât pentru recuperarea produsului infracţiunii cât și pentru identificarea sursei fondurilor injectate în mod ilegal în economia românească și a beneficiarului real al structurilor de fațadă (PIERCING THE CORPORATE VEIL).
În privința aspectelor de ordin teoretic a căror aprofundare a permis ridicarea unor indicii de suspiciune privind o potențială tipologie de spălare a banilor prin intermediul sistemului imobiliar, Curtea menționează, cu titlu introductiv, că în cauza de față, au fost exploatate vulnerabilitățile sistemului nostru de drept în prevenirea şi combaterea eficientă a spălării banilor constând în neobservarea indiciilor de suspiciune (red flags) și a neverificării cauzei raportului juridic căruia i se recunoaște aparența de legalitate prin procedura falimentului: toate acestea au permis apariția efectelor tipologiei de spălare a banilor a falsului proces, spălarea de bani fiind astfel desăvârșită prin concursul judecătorului sindic care a deschis, printr-o încheiere nemotivată în fapt, procedura insolvenței debitoarei, la cererea acesteia, justificat de imposibilitatea de plată a datoriilor față de Banca [...], instituție care însă nu putea justifica în mod legal certitudinea și întinderea creanței cu care s-a înscris la masa credală, aspect care putea fi cunoscut de către judecătorul sindic dintr-o analiză atentă a documentației de creditare.

Curtea reamintește că tipologia falsului proces (Le faux procès), una din cele mai seducătoare și infantile tehnici de legalizare a banilor murdari (Éric Vernier, Techniques de blanchiment et moyens de lutte, Ed. Dunod, Paris 2005, p.65-67), definind, totodată, procesul derulat prin mijlocirea instanțelor judecătorești prin care se dă o aparenţă de legalitate unor profituri obţinute ilegal de către infractori care, fără a fi compromişi, beneficiază ulterior de sumele obţinute, este des utilizată în procedura falimentului, dar şi în alte proceduri simplificate, exempli gratia ordonanţe/somaţii de plată.

Cum în mod plastic se arată în doctrina de specialitate (Éric Vernier, Techniques de blanchiment et moyens de lutte, Ed. Dunod, Paris 2005, p.65-67), analiza acestei tipologii permite a se conchide că însăși justiția este utilizată ca mașină de spălare a banilor murdari. Altfel spus, săvârșirea infracțiunii de spălarea de bani este parafată de judecător.
Curtea mai reamintește că în doctrina de specialitate (FATF, Money Laundering & Terrorist Financing Throrgh the Real Estate Sector, publicat pe site-ul www.fatf.gafi .org pe 29 iunie 2007, ONPCSB, Manual de instruire privind combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului, p.24 și urm., C. Bogdan, Tipologii de spălare a banilor si de finanțare a terorismului prin intermediul sectorului imobiliar, CF nr. 9/2008, p. 29 și urm.) s-a atras atenția asupra facilităţilor pe care le poate oferi sectorul imobiliar în scopul ascunderii adevăratei provenienţe a fondurilor si a identităţii beneficiarului efectiv al imobilului, două elemente-cheie ale procesului de spălare a banilor.

S-a arătat, spre exemplu, că pentru deturnarea domeniului imobiliar in scopuri infracţionale pot fi numeroase metode, tehnici, mecanisme sau instrumente de spălare a banilor1. Multe dintre aceste metode pot prezenta conţinutul constitutiv al unor infracţiuni: cu toate acestea, cele mai multe dintre metode îşi conservă aparenţa de legalitate dacă nu sunt asociate cu scheme de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism ori dacă grupurile criminale care intreprind aceste scheme nu sunt descoperite.



Exempli gratia, experţii FATF (Grupul de Acțiune Finanicară împotriva Spălării Banilor) au identificat unele metode de bază ale spălării banilor si le-au grupat pe diferite categorii, prezentand anumite tipologii de spălare a banilor. Din analiza cazurilor prezentate, se pot identifica o serie de caracteristici comune, care, fie că sunt observate in mod individual, fie in combinaţie, pot indica un risc potenţial privind deturnarea sistemului financiar in scopul spălării banilor sau al finanţării actelor de terorism.

Astfel, acordarea de imprumuturi compensaţionale (loan-backs) in scopul efectuării tranzacţiilor imobiliare permite potenţialilor infractori financiari să cumpere proprietăţi direct sau indirect, prin achiziţionarea de acţiuni din fondurile de investiţii imobiliare. Infractorii financiari isi imprumută bani creand aparenţa că fondurile provin din tranzacţii imobiliare. Scopurile acordării acestor imprumuturi sunt oferirea fondurilor infracţionale a aparenţei de legalitate, ascunderea identităţii părţilor implicate in tranzacţie si a adevăratei naturi a tranzacţiilor financiare ce pot fi asociate cu acea tranzacţie imobiliară.

Experții FATF au prezentat spre exemplificare următoarea modalitate de spălare a produselor obţinute din activităţi de trafic de droguri prin sectorul imobiliar. Unitatea de informații financiare din Olanda (FIU-ul2) a descoperit că o persoană fizică a infiinţa 3 companii, intr-una dintre acestea deţinand acţiuni la purtător. Pentru ascunderea implicării sale in aceste companii, a desemnat o persoană interpusă, un T. si un furnizor de servicii pentru companii in calitate de reprezentanţi legali ai companiilor al căror beneficiar efectiv era. Reprezentanţii legali ai companiilor au deschis conturi acestora la trei bănci diferite din jurisdicţii diferite. Infractorul financiar a utilizat cele trei companii pentru realizarea unei scheme implicand un imprumut compensaţional in scopul transferului, stratificării si integrării banilor obţinuţi din traficul de droguri Mai intai a amestecat fondurile infracţionale cu fondurile obţinute legitim din derularea unor afaceri legale de către una din companiile sale. Apoi, o persoană interpusă a achiziţionat o proprietate imobiliară; pentru finanţarea tranzacţiei, a aranjat un imprumut compensaţional intre cele două companii. In această schemă au fost identificate mai multe metode si indicii de suspiciune privind săvarsirea infracţiunii de spălare a banilor:

- sursa de finanţare a tranzacţiei imobiliare a provenit din străinătate, din jurisdicţii off-shore si din jurisdicţii unde este respectat cu stricteţe secretul bancar;

- imprumutătorul – o companie off-shore – nu avea nicio legătură directă cu imprumutatul;

- nicio instituţie financiară nu a fost implicată in acordarea imprumutului;

- nu a fost incheiat in mod valabil niciun contract de imprumut intre imprumutător si imprumutat ;

- informaţiile din contractul nul absolut incheiat intre părţi au fost insuficiente sau incorecte;

- nu a fost cerută nicio garanţie pentru acordarea imprumutului;

- nu s-au stipulat dobanzi, nici termenul de restituire a imprumutului principal;

- monitorizările realizate de către instituţiile financiare au evidenţiat faptul că sumele provenite din străinătate au fost imediat returnate, fără nicio justificare.


Imprumuturile reciproce (back-to-back loans) sunt de asemenea utilizate in sectorul imobiliar in scopul spălării banilor. In aceste situaţii, o instituţie financiară imprumută bani imprumutatului, acesta prezentand drept garanţie sume provenind din activităţi infracţionale. Desi instituţiile financiare sunt obligate să raporteze astfe de tranzacţii suspecte in anumite situaţii, analiza garanţiilor prezentate se face intr-o manieră formală, cu eludarea rigorilor impuse de regula Know Your Customer (CUNOAȘTE-ȚI CLIENTUL), care pretind o precauţie sporită in materie3.

Experții FATF au identificat, cu titlu de exemplu, că FIU-ul din Olanda a descoperit că o persoană fizică infiinţase două companii in două jurisdicţii. A desemnat o persoană interpusă, un T. si un furnizor de servicii pentru Trusturi ca reprezentanţi legali ai celor două companii. Una dintre aceste companii, condusă de persoana interpusă, avea in patrimoniu o proprietate imobiliară care este inchiriată in scopul obţinerii de profit. Persoana interpusă a pus in practică o schemă bazată pe acordarea unui imprumut back-to- back pentru a-si spăla fondurile provenind din activităţi criminale prin investiţii in domeniul imobiliar. După ce i-a fost acordat imprumutul, a obţinut un aranjament bancar intre băncile unde erau deschise conturile celor două companii; in caz de nerestituire a imprumutului, banca unde avea contul compania pe care o conducea era dispusă să pună la dispoziţia celeilalte companii suma aflată in depozitul bancar al companiei imprumutate, sumă provenind din activităţi criminale.



Indiciile de suspiciune si metodele frauduloase identificate in această schemă au fost: -

- nicio referire nu s-a făcut in contractul de imprumut referitoare la plata unei garanţii;

- garanţia pusă la dispoziţia companiei imprumutătoare era insuficientă;

-imprumutatul nu a fost dispus să ofere informaţii despre identitatea si background-ul persoanei care a oferit garanţia;

- natura complexă a schemei de imprumut nu a putut fi justificată;

- din motive intempestive, suma imprumutată nu a putut fi returnată la termen.

Experții FATF au mai precizat că Acordarea imprumuturilor ipotecare este deseori speculată de infractori in vederea spălării unor capitaluri provenite din activităţi de crimă organizată4.Se observă că in mod constant instituţiile financiare acordă acestor tranzacţii o precauţie redusă5.

Experții FATF apreciază că o abordare bazată pe expunerea la risc in scopul monitorizării acestui instrument utilizat de spălătorii de bani ar putea releva insă unele indicii de suspiciune. Astfel, se poate observa că, in general, actorii scenei infracţionale solicită credite ipotecare in vederea achiziţionării unor proprietăţi imobiliare. In multe din aceste situaţii, fonduri infracţionale sunt uzitate pentru plata anticipată a valorii creditelor sau a dobanzilor.

Experții FATF au precizat că pot fi folosite si persoane interpuse pentru achiziţionarea unor proprietăţi sau pentru obţinerea de credite. Este interesant de stiut că desi de multe ori se acordă credite ipotecare în vederea cumpărării unor proprietăţi cu destinaţie de locuinţă, destinaţia acestor proprietăţi poate fi deturnată, spre exemplu, în vederea amenajării unei locaţii pentru depozitarea sau comercializarea drogurilor, ascunderea imigranţilor ilegali, a victimelor traficului de persoane, oferirea de adăpost membrilor grupărilor criminale. FIU-ul din Olanda a prezentat un caz în care un infractor a apelat la serviciile unei persoane interpuse în vederea achiziţionării unei proprietăţi imobiliare. Valoarea proprietăţii a fost manipulată de către un evaluator de imobile în scopul creării unei false aparenţe privind noul preţde piaţă al respectivului imobil după o viitoare renovare. Banca a fost dispusă să acorde creditul ipotecar în considerarea acestei false reprezentaţii. După prelungiri succesive ale scadenţei, a fost plătită o parte din contravaloarea împrumutului reprezentând preţul de achiziţie al imobilului. Banii rămasi au fost transferaţi în conturi bancare din jurisdicţii unde secretul bancar este respectat cu stricteţe. Renovarea imobilului nu a avut loc niciodată. Compania căreia i s-a acordat împrumutul a depăsit scadenţa, iar împrumutul nu a fost niciodată restituit în integralitate.



Pe piaţa imobiliară în mod frecvent este folosită tactica stipulării în contractele de vânzare-cumpărare a unor preţuri subevaluate6. În aceste cazuri, vânzătorul primeste diferenţa de bani în numerar, cu titlu de avans. Nu de puţine ori, s-a constatat că aceste sume de bani sunt produse ale unor infracţiuni. Dacă o organizaţie criminală sau un grup terorist nu pot găsi un vânzător care să accepte acest târg sau un evaluator imobiliar independent care să manipuleze preţul de achiziţie al imobilului, acestia pot totusi plăti o parte din preţul stipulat în contract cu sume în numerar provenite din activităţi infracţionale.

Se cuvine însă observat că băncile sau alte instituţii financiare trebuie să observe, în aceste situaţii, sursele alternative de plată a fondurilor, mai ales atunci când aceste surse par să fie în discrepanţă cu profilul clientului, cu veniturile declarate sau cu posibilităţile de plată ale acestuia.
Actorii scenei infracţionale pot însă si supraevalua preţul de achiziţionare a unei proprietăţi, prin prezentarea unor documentaţii false, în scopul primirii unui credit ipotecar cât mai mare. În plus, sunt folosite persoane interpuse sau entităţi corporatiste ca părţi în contractul de împrumut ipotecar. Nu de puţine ori, în aceste situaţii, companiile sunt ulterior desfiinţate, iar împrumutul niciodată restituit7.

În cauza de față, după analiza documentației de credit, Curtea urmează să justifice toate elementele de fapt care conturează suspiciunea rezonabilă privind explorarea sistemului imobiliar prin externalizarea unor fonduri de origine ilicita, in general catre conturi deschise la institutii financiare din jurisdictii offshore, urmate la scurt timp de reintegrarea acestora in sistemul financiar romanesc, dar in contul altor persoane fizice sau juridice.


Yüklə 1,22 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   21




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin