Normal – Times New Roman 11 pt

1.Introducere

România, în calitate de nou stat membru al Uniunii Europene (UE), are obligația de a se conforma cu directivele UE și de a îndeplini obiectivele UE 2020. UE 2020 are mai multe obiective, care sunt relevante pentru mediu și păduri. Cele mai evidente sunt biodiversitatea și schimbările climatice și obiectivele energetice. Referitor la schimbările climatice, angajamentul este de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% (și în cazul în care condițiile permit aceasta, chiar și cu 30%) mai puțin decât în 1990. Obiectivele UE 2020 privind biodiversitatea, inclusiv îndeplinirea integrală a Directivei privind păsările și habitatele (Natura 2000), cu scopul de a menține și de a spori ecosistemele acestora și serviciile acestora prin crearea unei infrastructuri ecologice și refacerea ecosistemelor degradate, creșterea contribuției silviculturii la menținerea și dezvoltarea biodiversității, prin utilizarea instrumente adecvate pentru gestionarea durabilă a pădurilor (pe baza finanțărilor din fondul de dezvoltare rurală), controlul speciilor invazive străine și evitarea pierderii biodiversității la nivel mondial.

România și-a stabilit un obiectiv care impune ca emisiile provenite de la sectoarele din Sistemul Comercial Fără Emisii (SCE) să nu fie mai mare de 19 la sută în 2020 față de ​​2005. Pentru a răspunde Obiectivelor privind Biodiversitatea, patru direcții generale de acțiune au fost afirmate în Strategia Națională și Planul Național de Acțiune privind Conservarea Biodiversității (2013-2020), care include: (i) stoparea declinului biodiversității, conservarea ecosistemelor și a peisajului și refacerea sistemelor degradate, (ii) integrarea politicii de conservare a biodiversității în toate politicile sectoriale, (iii) promovarea cunoștințelor tradiționale inovatoare, a practicilor și metodelor și tehnologiilor curate în conservarea biodiversității, și îmbunătățirea comunicării, și (iv) creșterea educației în domeniul biodiversității.

România se bazează pe Fondurile structurale și de investiții europene (FESI) pentru a îndeplini angajamentele asumate privind îndeplinirea Obiectivelor Strategiei EU2020. Utilizarea Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) prevede ca cel puțin 30 la sută din bugetul alocat pentru dezvoltare rurală (ca parte a Planului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) să fie cheltuite pentru mediul și combaterea schimbărilor climatice.

Cartea verde a Comisiei privind Protecția Pădurilor și Informarea în UE: Pregătirea pădurilor pentru schimbările climatice (2010/2106 (INI)), menționează că pădurile ar trebui să fie considerate o soluție majoră a crizei climatice și subliniază că gestionarea durabilă a pădurilor este de importanță capitală pentru ca UE să își atingă obiectivele climatice menținând în același timp serviciile ecosistemice. Prezenta Carte Verde subliniază punctul în care majoritatea categoriilor de cheltuieli din sectorul forestier sunt susceptibile de a avea relevanță pozitivă asupra climatului. Pădurile, de asemenea, pot ajuta la a face trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pot juca un rol important în consolidarea rezistenței altor sectoare la schimbările climatice (de exemplu prin adaptare bazată pe ecosistem). Activitățile din acest sector vizează îndeplinirea angajamentelor României față de Uniunea Europeană privind obiectivele biodiversității și climatice ale programului EU2020 care pot oferi, de asemenea, co-beneficii pentru îndeplinirea obligațiilor țării în ceea ce privește obiectivele EU2020 cu privire la ocuparea forței de muncă și reducerea sărăciei și excluziunii sociale.

Evaluarea Rapidă a Sectorului Forestier (de evaluare) are scopul de a informa cum să se asigure că măsurile propuse în sectorul forestier pentru Programele Operaționale 2014-20 au relevanță climatică. Aceste programe operaționale sunt baza pentru utilizarea fondurilor UE (2014-2020). Evaluarea analizează problemele cheie din Sectorul Pădurilor pentru a determina modul în care sectorul poate contribui la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. Acesta oferă, de asemenea, o scurtă trecere în revistă a problemelor economice și instituționale din sector, care influențează modul în care sunt utilizate resursele. Evaluarea analizează măsurile propuse de entitățile responsabile pentru Programele Structurale Operaționale 2014-2020 (POS) și Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), pentru a determina dacă acestea afectează pozitiv climatul. Acesta din urmă este o condiție importantă pentru utilizarea Fondurilor de Structurale de Coeziune (FSC), pentru perioada 2014-2020.

Evaluarea identifică programele operaționale și planurile sectoriale care pot sprijini obiectivele privind schimbările climatice și îndeplinesc ex ante condiționalitățile UE pentru FSC (2014-2020). Evaluarea oferă, de asemenea, o bază pentru rafinarea măsurilor propuse, în scopul de a răspunde la cerința privind schimbările climatice. Evaluarea se bazează pe informațiile disponibile în literatura de specialitate publicată și datele limitate cu privire la costurile și beneficiile diferitelor abordări de management forestier. Din cauza limitărilor de date, raportul nu prioritizează măsurile propuse.

Evaluarea se bazează pe datele disponibile pentru a analiza contribuția sectorului la schimbările climatice și a evalua modul în care măsurile propuse pentru Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și măsurile privind mediul (în infrastructura POS) ar putea contribui cel mai eficient la îndeplinirea obiectivului de a avea 30 % din alocare care să contribuie la rezultatele climatice pozitive. Evaluarea se bazează pe informațiile disponibile în literatura de specialitate publicată și datele limitate cu privire la costurile și beneficiile diferitelor abordări de management forestier. Din cauza limitărilor de date, raportul nu prioritizează măsurile propuse. Următoarea etapă a serviciului de consultanță rambursabil va implica lucrări în profunzime asupra sectorului, oferind recomandări mai specifice.

2.Sectorul forestier din România - Context

România are cea mai mare suprafață intactă de păduri naturale și regenerate natural din Europa. Pădurile din România acoperă 6.515 milioane ha (27,3 %) din suprafața țării (MMSC, 2012), din care 225.000 ha sunt înregistrate ca păduri primare (MMSC, 2011) și restul ca păduri secundare. Pădurile actuale ale României sunt un rezultat al practicilor de silvicultură și de gestionare adoptate de guvern. Aceste investiții din trecut sunt susceptibile de a fi sprijinit menținerea unor suprafețe vaste de păduri, îmbunătățind furnizarea de servicii de ecosistem în sens mai larg. Suprafețele de păduri din România, cu toate acestea, sunt cu mult sub media UE 27 de 42% (Banca Mondială, 2011). Suprafața împădurită actuală este, de asemenea, puțin mai mult de jumătate din ceea ce este preconizat ca nivel țintă național (40 %).

1. 
   
   
2.