Ordin nr. 1316/C din 29 martie 2012

LEGENDA:

*) R - MOTOR ÎN LINIE

V - MOTOR ÎN V

B - MOTOR BOXER

W - MOTOR WONKEL

**) V - CARBURATOR

ES - INJECŢIE MONOPUNCT

EM - INJECŢIE MULTIPUNCT

D - DIZEL POMPĂ DE INJECŢIE

DD - DIZEL INJECŢIE DIRECTĂ

T - TURBOALIMENTAT

***) N - BENZINĂ NORMALĂ

PA - BENZINĂ ADITIVATĂ (prevăzută la autovehicule cu injecţie pe benzină)

R - BENZINĂ REGULAR CO 90

DA - MOTORINĂ ADITIVATĂ (pentru autovehicule de import cu motoare Diesel)

P - BENZINĂ PREMIUM CO 98

Pb - BENZINĂ FĂRĂ PLUMB

D - MOTORINĂ

Z - AMESTEC PENTRU MOTOARE ÎN DOI TIMPI

****) F - TRANSMISIE FAŢĂ

H - TRANSMISIE SPATE

Az - TRANSMISIE INTEGRALĂ COMUTABILĂ

Ap - TRANSMISIE INTEGRALĂ PERMANENTĂ

*****) MT - CUTIE DE VITEZE MECANICĂ

AT - CUTIE DE VITEZE AUTOMATICĂ

AC - INSTALAŢIE DE AER CONDIŢIONAT

# - funcţie de specificaţia producătorului
#M1

NOTĂ:

a) instalaţiile de aer condiţionat montate pe autovehicule se vor utiliza în perioada sezonului cald, atunci când temperatura exterioară a aerului este T_m >/= 27 °C, urmărindu-se crearea în compartimentele destinate persoanelor a unor temperaturi optime cuprinse între 23 şi 26 °C;

b) instalaţiile de încălzire a aerului montate pe autovehicule (aeroterme de tip salon, agregate independente de încălzire etc.) se vor utiliza în perioada sezonului rece, atunci când temperatura exterioară a aerului este T_m

Pentru justificarea folosirii instalaţiilor de aer condiţionat şi de încălzire a aerului, cu respectarea condiţiilor stabilite la lit. a) şi b), se va emite o decizie de zi pe unitate în care se va preciza perioada permisă folosirii acestora, având în vedere condiţiile meteorologice;

c) normele de consum iarnă în regim extraurban se determină prin majorarea cu 10% a normelor de consum vară în regim extraurban;

d) pentru calculul normelor de consum, altele decât cele de trafic în regim extraurban, se pot utiliza, după caz, coeficienţii de corecţie prevăzuţi în anexa nr. 35.
#M1

ANEXA 35

la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate

TABEL

cu coeficienţii (Z_i) de corecţie a normelor de consum

______________________________________________________________________________

|Nr. | Modul de folosire a autovehiculelor | Autovehicule| Autovehicule care |

|crt.| | fără remorcă| tractează remorcă |

|____|______________________________________|_____________|____________________|

| 1.| În municipiul Bucureşti | Z1 = 1,70 | Z2 = 1,90 |

|____|______________________________________|_____________|____________________|

| 2.| În municipii cu peste 300.000 de | Z3 = 1,40 | Z4 = 1,60 |

| | locuitori*) şi pe autostrăzi | | |

|____|______________________________________|_____________|____________________|

| 3.| În celelalte municipii | Z5 = 1,30 | Z6 = 1,50 |

|____|______________________________________|_____________|____________________|

| 4.| În celelalte localităţi | Z7 = 1,20 | Z8 = 1,40 |

|____|______________________________________|_____________|____________________|

| 5.| În afara localităţilor | Z9 = 1,00 | Z10 = 1,20 |

|____|______________________________________|_____________|____________________|

| 6.| În misiuni deosebite**) | Z11 = 0,20 + Z1 ÷ Z10, după caz |

|____|______________________________________|__________________________________|

| 7.| În condiţii deosebite***) | Z12 = 2,20 |

|____|______________________________________|__________________________________|

*) Confirmarea numărului de locuitori se solicită la începutul fiecărui an de la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanei din subordinea consiliului local sau de la Biroul judeţean de administrare a bazelor de date din subordinea instituţiei prefectului.

**) Coeficienţii se aplică pentru una din următoarele misiuni deosebite:

- când autovehiculele execută misiuni operative (pază, escortare, intervenţii, evadări etc.);

- când autovehiculele circulă în coloană de cel puţin 3 autovehicule.

***) Coeficienţii se aplică în situaţia când autovehiculele circulă în una dintre următoarele condiţii deosebite:

- pe drumuri neamenajate;

- pe terenuri muntoase, mlăştinoase ori inundate.

Prin expresia "drum neamenajat" se înţelege drumul cu o stare de viabilitate sau care prezintă declivităţi ce nu permit circulaţia cu viteze mai mari de 30 km/oră.

Pentru traseul parcurs cu autovehiculele din dotare, pentru care sunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea coeficienţilor Z11, nu se va aplica în acelaşi timp şi coeficientul Z12.
NOTĂ:

În cazul deplasărilor în care se tranzitează localităţi rurale pe trasee principale sau localităţi urbane pe "şosele de centură", nu se aplică coeficienţi de corecţie a normei de consum carburant, aferent parcursului efectuat.

#B

ANEXA 36

la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
EVIDENŢA ŞI FOLOSIREA BONURILOR VALORICE DE CARBURANŢI ÎN CADRUL UNITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI NAŢIONALE A PENITENCIARELOR
1. Bonurile de valoare pentru carburanţi auto se eliberează de societăţile comerciale care practică acest sistem şi cu care unitatea din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor încheie contracte de achiziţie, conform procedurilor legale.

2. Bonurile de valoare se folosesc în condiţiile precizate de furnizor sau prin clauzele contractuale.

3. La primirea (preluarea) bonurilor de valoare, se va urmări ca acestea să fie ştampilate, fiecare în parte, cu ştampila unităţii emitente şi denumirea societăţii comerciale furnizoare.

4. Pentru asigurarea gestionării şi circulaţiei corespunzătoare a bonurilor de valoare, unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, au următoarele obligaţii:

- să numească prin decizie zilnică pe unitate, gestionarul de bonuri de valoare;

- să organizeze evidenţa bonurilor de valoare şi corecta utilizare a acestora, în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor privind evidenţa contabilă cantitativ-valorică.

5. Evidenţa de gestiune a bonurilor de valoare se ţine la compartimentul cu atribuţiuni pe linia gestionării bunurilor respective, unde vor fi deschise fişe separate şi anume Fişa de magazie a formularelor cu regim special cod 14-3-8b.

Înregistrarea în evidenţă se face în baza facturii emise de unitatea furnizoare şi a documentelor contabile justificative în care se vor înscrie seriile, numerele şi valoarea bonurilor procurate.

6. Eliberarea de bonuri de valoare conducătorilor auto, se va face pe baza dispoziţiei date în scris pe foaia de parcurs a autovehiculului, la rubrica observaţii, de către responsabilul compartimentului auto sau persoana împuternicită prin decizie zilnică pe unitate.

Gestionarul bonurilor de valoare va elibera conducătorilor auto bonurile necesare, făcând simultan înregistrările, atât în fişa privind eliberarea şi justificarea bonurilor de valoare, cât şi în foaia de parcurs. Bonurile de valoare vor purta în mod obligatoriu, pe vârf, ştampila cu indicativul unităţii.

7. După efectuarea alimentării, fiecare conducător de autovehicul va înscrie în foaia de parcurs la rubricile prevăzute, data, valoarea, cantitatea de carburant introdusă şi seriile şi numerele bonurilor folosite şi va semna pentru confirmare în coloana destinată acestui scop, fiind răspunzător de folosirea legală a bonurilor care i-au fost distribuite.

8. Cu ocazia alimentărilor cu carburanţi pe bază de bonuri de valoare, la staţiile de distribuţie, conducătorii auto vor preda numai vârfurile bonurilor şi vor reţine cotoarele acestora pentru justificare (decontare).

9. Atunci când alimentările cu carburanţi de la staţiile de alimentare se fac pe baza bonurilor de valoare, conducătorul auto este obligat să solicite punerea ştampilei cu menţiunea "LIVRAT".

Conducătorul auto va alimenta, de regulă, numai atunci când în rezervorul autovehiculului poate fi introdusă întreaga cantitate de carburant corespunzătoare bonului de valoare predat vânzătorului de la staţia de livrare.

10. Conducătorii auto sunt obligaţi a deconta bonurile de valoare în termen de 24 de ore de la întoarcerea din misiune.

11. Bonurile de valoare nejustificate se vor imputa în sarcina celor vinovaţi, conform reglementărilor în vigoare.

12. Cotoarele bonurilor de valoare vor fi păstrate la evidenţa de unitate până la încheierea primului control de audit, după care o comisie numită prin decizie zilnică de unitate, va proceda la distrugerea lor prin ardere ori macerare, întocmind un proces-verbal în care va consemna sortimentul (benzină sau motorină), seriile, numerele şi valoarea acestora.

13. Lunar, înainte de efectuarea inventarierii carburanţilor-lubrifianţilor, contabilul de sector şi gestionarul, vor verifica evidenţa bonurilor de valoare distribuite conducătorilor de autovehicule, retrăgând pe cele rămase neconsumate.

14. La finele lunii, gestionarul va întocmi, pe baza datelor valorice din fişa privind eliberarea şi justificarea bonurilor de valoare, Situaţia centralizatoare privind consumurile de carburanţi pe bază de bonuri de valoare, care vor fi preluate în Centralizatorul realizării consumurilor de carburanţi şi lubrefianţi de către organul tehnic.
ANEXA 37

la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate

PRECIZĂRI REFERITOARE LA FOLOSIREA PETROLULUI SAU BENZINEI ÎN AMESTEC CU MOTORINĂ PE TIMPUL SEZONULUI RECE
1. În situaţia când unităţile nu au aprovizionat motorina corespunzătoare temperaturii mediului ambiant, în sezonul rece, se poate utiliza petrol în amestec cu motorină, în următoarele procente:

__________________________________________________________

| Temperatura | Motorină | Petrol | Motorină | Petrol |

| mediului ambiant | de vară | (%) | de iarnă | (%) |

| (°C) | (%) | | (%) | |

|__________________|__________|________|__________|________|

| 0 ... -10 | 80 | 20 | 100 | - |

| -10 ... -15 | 70 | 30 | 100 | - |

| -15 ... -20 | 50 | 50 | 80 | 20 |

| -20 ... -25 | - | - | 70 | 30 |

| sub -25 | - | - | 50 | 50 |

|__________________|__________|________|__________|________|

2. În locul petrolului se poate folosi benzină conform prevederilor din notiţa tehnică a autovehiculelor.

3. În situaţiile prevăzute la punctul 1, cantitatea de petrol sau benzină va fi inclusă în calculul consumului normat de carburant pentru autovehiculul respectiv.

ANEXA 38

la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate

DETERMINAREA NORMELOR DE CONSUM DE CARBURANŢI (N_c) ŞI A COEFICIENŢILOR DE CORECŢIE A ACESTORA (Z_i), VERIFICAREA ÎNCADRĂRII AUTOVEHICULELOR ÎN CONSUMUL NORMAT DE CARBURANŢI ŞI STABILIREA COEFICIENTULUI DE CORECŢIE A KILOMETRILOR EFECTIVI (K)
1. Pentru autovehiculele nou intrate în înzestrarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor la care nu sunt stabilite normele de consum carburant, precum şi pentru acelea care, în decursul exploatării, au suferit transformări importante, în măsură să le modifice normele de consum prevăzute, acestea se vor determina de Direcţia Economico-Administrativă - Compartimentul Transporturi.
A. Determinarea normei de consum carburanţi

2. Determinarea normei de consum carburanţi se efectuează cu minim 3 autovehicule identice, iar rezultatele se consemnează într-un proces-verbal tip (model nr. 1) care se completează cu datele de identificare pentru fiecare autovehicul în parte.

În situaţia în care numărul de autovehicule existent este inferior celui prevăzut mai sus, determinările se efectuează cu cele de care se dispune, însumând însă minimum trei determinări.

3. Condiţiile tehnice şi climaterice care trebuie îndeplinite la determinarea normei de consum carburanţi sunt:

- autovehiculele să fie rodate şi să aibă o stare tehnică bună. În acest scop, înaintea începerii determinărilor, se verifică compresia în cilindrii motorului, reglajul distribuţiei, starea instalaţiilor de alimentare şi aprindere, reglajul frânelor, unghiurile de montaj ale roţilor directoare, transmisia etc.;

- presiunea din pneuri, dimensiunile acestora, precum şi calitatea carburanţilor şi uleiului folosit trebuie să corespundă recomandărilor agenţilor economici producători;

- motorul şi agregatele transmisiei autovehiculului trebuie aduse la temperatura de regim, prin efectuarea unui rulaj preliminar.

Sectorul de drum trebuie să aibă o lungime de 10 km şi se parcurge de două ori în ambele sensuri, efectuându-se astfel, pentru o determinare, patru măsurători ale consumului, pe un parcurs total de 40 km.

- conducătorii autovehiculelor la care se execută determinarea normei de consum carburanţi, să aibă nivel de pregătire diferit (un conducător foarte bun, unul de nivel mediu şi unul fără experienţă).

Determinările se efectuează cu următoarele viteze:

- 60 - 80*) km/oră pentru autotractoarele cu remorcă de mare tonaj;

- 90 - 120*) Km/oră pentru autoturisme şi derivate;

- 70 - 90*) km/oră pentru autovehiculele destinate transporturilor de materiale (cu excepţia autobasculantelor) precum şi pentru autospecialele realizate pe şasiul acestora;

- 60 - 80*) km/oră pentru autobasculante;

- 80 - 90*) km/oră pentru autobuze, microbuze (autospeciale realizate pe şasiul acestora).

Se va urmări ca viteza de parcurgere a sectorului de drum să fie constantă şi cât mai aproape de vitezele precizate mai sus.

Determinările se fac:

a) la autovehicule cu 50% din sarcina utilă nominală şi complet echipate pentru o exploatare normală (inclusiv plinul din rezervoarele de carburanţi);

b) la autospecialele care au montate instalaţii permanente, determinările se execută cu automobilele complet încărcate.

Alimentarea automobilelor cu carburanţi în timpul determinărilor se face prin folosirea unui litrometru racordat la instalaţia de alimentare a motorului, cu o precizie de citire de +/-1%.

Consumul poate fi stabilit şi cu aparatură electronică pentru determinarea consumului de carburant. Determinările se efectuează pe timp favorabil (fără ploaie sau ninsoare), la temperaturi ale mediului ambiant de la +5 °C la +30 °C şi la presiuni atmosferice de 730 - 765 mm Hg. Viteza vântului trebuie să fie mai mică de 3 m/sec.

În cazul în care nu pot fi îndeplinite condiţiile climaterice de mai sus, determinarea consumului mediu se va amâna până la crearea posibilităţilor optime pentru efectuarea determinărilor.

------------

*) - limită de viteză admisă numai pe autostrăzi

4. Pentru determinarea experimentală a consumului de carburanţi se procedează în felul următor:

- se aduce autovehiculul la începutul sectorului de drum şi se opreşte motorul (în dreptul unei borne kilometrice indicator);

- se racordează litrometrul la pompa de alimentare cu carburant a motorului;

- în cazul folosirii aparaturii electronice pentru determinarea consumului de carburant, montarea, citirea şi interpretarea datelor se fac conform instrucţiunilor de utilizare;

- se deschide robinetul litrometrului şi se porneşte motorul automobilului, lăsându-se să funcţioneze în gol, până în momentul în care nivelul carburantului ajunge la gradaţia zero; citirile se fac la tangenta meniscului concav al lichidului, cu tubul gradat al litrometrului în plan vertical;

- se opreşte motorul automobilului;

- se porneşte motorul şi se pleacă cu autovehiculul de pe loc, accelerând şi schimbând treptele de viteze, până se ajunge în priză directă la viteza precizată la punctul 3 care se menţine pe cât posibil uniformă (în raport de circulaţia rutieră şi de teren) pe toată lungimea sectorului;

- se opreşte autovehiculul şi motorul în dreptul bornei kilometrice (indicatorului) corespunzătoare distanţei de 10 km şi se citeşte nivelul carburantului în litrometru;

- se procedează similar în sens invers după care operaţiunea se repetă, efectuându-se în acelaşi mod cele 4 măsurători: consumul mediu de carburanţi (Cm) pentru fiecare măsurătoare în parte, se calculează cu relaţia:
100 x C

Cm = ---------

S
Cm = consumul mediu de carburanţi (litri la 100 km efectivi);

C = cantitatea de carburant consumată pe timpul determinării (litri);

S = lungimea sectorului de drum (km)
Norma de consum carburant (în litri la 100 km) stabilită în urma determinării la un autovehicul, reprezintă media aritmetică a consumurilor medii rezultate în cele 4 măsurători conform relaţiei:
C_m1 + C_m2 + C_m3 + C_m4

N_c1 = ----------------------

4
Timpul de parcurgere a sectorului de drum se măsoară cu un cronometru. Indicaţiile acestea servesc la calcularea vitezei medii de mişcare a autovehiculului (V_m) conform relaţiei
Vm = 60 x S / t (km/oră)
în care:

Vm₁ = viteza medie a autovehiculului pe timpul determinării;

S = lungimea sectorului parcurs (km);

t = timpul (minute).

În mod similar se vor determina normele de consum (Nc₂ şi Nc₃) şi vitezele medii (Vm₂ şi Vm₃).

Norma de consum carburanţi (în litri la 100 km) reprezintă media aritmetică a normelor de consum (Nc₁, Nc₂, Nc₃) determinate la cele 3 autovehicule şi se calculează cu relaţia:

Nc₁ + Nc₂ + Nc₃

Nc = -----------------

3
în care:

Nc₁ = norma de consum carburant determinată la autovehiculul 1;

Nc₂ = norma de consum carburant determinată la autovehiculul 2;

Nc₃ = norma de consum carburant determinată la autovehiculul 3.

Rezultatele determinărilor se trec în procesul-verbal tip (Model nr. 1).
B. Determinarea coeficienţilor de corecţie a normei de consum carburant

5. Determinarea experimentală a coeficienţilor de corecţie a normei de consum carburant se efectuează de către Direcţia Economico-Administrativă.

Rezultatele determinărilor efectuate se consemnează în procesul-verbal (model nr. 2). Determinările se execută pe un sector de drum cu o lungime de 10 km, cu minimum 3 autovehicule. În cazul când în condiţiile respective lucrează un singur autovehicul se efectuează cu acesta 3 determinări.

6. Înainte de începerea determinării coeficienţilor de corecţie, se verifică norma de consum carburant la autovehiculele cu care urmează a se face determinarea, conform prevederilor de la punctul A.

Dacă în urma verificării se constată depăşiri faţă de norma de consum prevăzută, autovehiculele respective vor fi excluse de la experimentare.

7. Determinarea coeficienţilor de corecţie a normei de consum carburant se face în raport de condiţiile specifice de exploatare şi influenţa acestora asupra autovehiculelor.

8. Calculul coeficienţilor de corecţie a normei de consum carburant se face cu relaţia:
100 x C

Z_i = ---------

S x Nc
în care:

Z_i = coeficientul de corecţie care se determină;

C = consumul efectiv de carburant (în litri) pentru parcurgerea în ambele sensuri a întregului traseu pentru care se determină coeficientul de corecţie;

S = lungimea întregului traseu pe care s-a făcut determinarea;

Nc = norma de consum carburant stabilită prin norme, în litri la 100 km efectivi.
Pe timpul determinărilor autovehiculele vor fi încărcate ca în situaţia reală de exploatare.

9. Pentru determinările coeficienţilor de corecţie se execută următoarele:

- se aduce autovehiculul supus experimentării la începutul traseului respectiv, se opreşte motorul şi se efectuează operaţiunile prevăzute la punctul 4, alineatele 2 - 5;

- se porneşte motorul şi se pleacă cu autovehiculul de pe loc, accelerându-se progresiv şi schimbând treptele de viteze, până se ajunge la treapta şi viteza de circulaţie impusă de traseu;

- se parcurge întreaga lungime a traseului, autovehiculul fiind folosit în condiţii de lucru identice cu situaţiile reale de exploatare;

- se determină consumul efectiv de carburanţi "C";

- se calculează coeficientul de corecţie conform relaţiei de la punctul 8.

10. La stabilirea normelor de consum carburant şi a coeficienţilor de corecţie, se vor avea în vedere şi datele rezultate din exploatarea autovehiculelor la unităţi.

C. Verificarea încadrării autovehiculelor în consumul normat de carburant

11. Consumul normat de carburant se verifică obligatoriu la sesizarea conducătorilor auto sau a organului tehnic, când se constată depăşirea acestuia la unele autovehicule şi se întocmeşte proces-verbal model nr. 1.

12. Probele se efectuează de către comisia tehnică a unităţii în condiţii reale de folosire a autovehiculelor pe un sector de drum (10 km) care se parcurge o singură dată în ambele sensuri, efectuându-se 2 măsurători.

Consumul mediu (Cm) realizat se determină cu relaţia:

100 x (C₁ + C₂)

Cm = -----------------

S
în care:

C₁ = cantitatea de carburant consumată pe timpul determinării (litri), la dus;

C₂ = cantitatea de carburant consumată pe timpul determinării (litri), la întoarcere;

S = lungimea sectorului de drum (km).

Acesta (Cm) va fi comparat cu consumul normat de carburant (cn) care se determină cu relaţia:
Cn = Zi x Nc
în care:

Zi = coeficientul de corecţie al normei de consum pentru traseul pe care s-a făcut determinarea, conform anexei nr. 37;

Nc = norma de consum pentru autovehiculul respectiv.
În cazul în care Cm > Cn, se vor elimina cauzele care au dus la creşterea consumului de carburant, după care se face o nouă determinare.

Dacă nici în acest caz Cm nu se încadrează în normele prevăzute, câte un exemplar al proceselor-verbale al determinărilor vor fi înaintate la Direcţia Economico-Administrativă, pentru soluţionare.

D. Stabilirea coeficientului de corecţie, a kilometrilor efectivi

12. Funcţionarea corectă a controlului ceasului de kilometraj se verifică la sesizarea conducătorilor auto sau a organului tehnic, când se constată erori de înregistrare a kilometrilor parcurşi la unele autovehicule şi se întocmesc procese-verbale, model nr. 2.

13. Probele (în număr de 3) se efectuează de către comisia tehnică a unităţii pe un sector de drum (10 km) marcat cu borne kilometrice, astfel:

- se opreşte autovehiculul la începutul sectorului de drum, cu bara de protecţie faţă în dreptul unei borne kilometrice şi se aduce contorul ceasului de kilometraj cu ultima cifră (0, 1, 2 ... 9) exact în dreptul vizorului de citire (prin suspendarea unei roţi a punţii motrice şi funcţionarea motorului cu cutia de viteze cuplată, într-o treaptă inferioară);

- se parcurg 10 km după indicaţiile contorului ceasului de kilometraj şi se opreşte autovehiculul în momentul când ultima cifră a acestuia este încadrată exact în dreptul vizorului de citire;

- se măsoară, cu ruleta, distanţa (D) de la bara de protecţie faţă a autovehiculului, până la borna kilometrului 10, care se introduce în următoarea formulă, prin care se determină coeficientul de corecţie (K) la 1 kilometru:

10 +/- D

K₁ = ----------

10
în care:

D = se exprimă în km; se ia cu semnul (+) când autovehiculul s-a oprit, după parcurgerea celor 10 km, înainte de borna kilometrică 10; se ia cu semnul (-) când autovehiculul s-a oprit, după parcurgerea celor 10 km, după borna kilometrică 10.

În mod similar se vor determina coeficienţii de corecţie ( K₂ şi K₃). Coeficientul de corecţie (K) reprezintă media aritmetică a coeficientului de corecţie (K₁, K₂, K₃) şi se calculează cu relaţia:
K₁ + K₂ + K₃

K = --------------

3
Dacă, după efectuarea probelor, valoarea coeficientului de corecţie a kilometrilor efectivi nu se încadrează în limita 0,95 - 1,05, unitatea va elimina cauzele care determină această situaţie, dacă nu este posibilă remedierea acestei defecţiuni valoarea coeficientului de corecţie (K), astfel calculată, se introduce în formula de calcul a consumului normat de carburant (C_n), astfel:
Pef

Cn = K x ----- x Nc x Zi

100
Unitatea va urmări aprovizionarea pieselor de schimb şi materialelor necesare remedierii acestei defecţiuni, în cel mult 60 zile. Dacă nici după această perioadă nu se poate remedia defecţiunea, se va comunica la Direcţia Economico-Administrativă pentru soluţionare.

În situaţia când valoarea coeficientului de corecţie (K) este cuprinsă între 0,95 - 10,5 acesta nu se introduce în calculul consumului normat de carburant.

14. În toate situaţiile precedente, dacă diferenţa dintre rezultatele măsurătorilor consumurilor de carburant este mai mare de 5% faţă de valoarea medie, se vor efectua determinări suplimentare până la obţinerea unei precizii de măsurare mai mică sau egală cu 5%. Dacă nu se poate realiza această precizie, autovehiculele vor fi verificate tehnic sau înlocuite.
MINISTERUL JUSTIŢIEI MODEL NR. 1

Administraţia Naţională a Penitenciarelor

Unitatea ................................

Nr. ....... din .........................

VĂZUT:

Directorul unităţii,

..............................