Partea I capitolul Despre tradiţie în cultura educaţiei fizice transilvănene
Yüklə 1,95 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- STATISTICI, CLASAMENTE Participări la Jocurile Olimpice.
- Participări la Campionatele mondiale universitare.
- Participări la campionatele europene.
- Finala Cupei Europei. 1976
- Clasament al deţinătorilor de titluri de campioni (individuale, ştafete, echipe).
- Tabloul campionilor naţionali 1946
| PARTEA a V -a
Capitolul 1. Atletism Leagănul atletismului clujean „Există în oraşul de la poalele Feleacului un colţ de lume unic şi fascinant: Parcul Sportiv "Dr. Iuliu Haţieganu". Născut dintr-o tragedie - dispariţia prematură a propriului copil, pe care omul de ştiinţă şi medicul nu l-a putut salva - parcul, ce poartă numele generosului său ctitor, a devenit o oază de reculegere şi rugă sportivă, o vatră unde s-au plămădit mari sportivi, campioni şi recordmeni, dar, deopotrivă, mari oameni ! Acolo, în parcul de farmec şi lumină, aşa cum dorise înţelept profesorul, alergau sute şi mii de tineri şi priveau doar câteva zeci. Alergau pentru viaţă, pentru viitor, pentru naţiune. Pe frontispiciul parcului sunt aşezate ca o poruncă sau ca un testament cuvintele: "Pro patria est ludere dum videmur". Adică: "Se pare că ne jucăm, însă ne pregătim pentru a servi patria". În acel templu de pe Someş, tulburător şi mereu viu pentru cei ce l-au cunoscut şi au trăit anotimpuri şi victorii sub cerul lui, nu era ură, invidie, nici egoism sau îngrădire, nici pizmă sau neadevăr. Era doar pasiune arzândă, trudă şi virtute. Acolo a fost şi a rămas leagănul atletismului clujean şi nu numai. Căci a fost, în parte, şi al atletismului naţional! Mai cu seamă în primele decenii de după al doilea război mondial. Eroii unei legende şi, în acelaşi timp, ai unei lumi pilduitoare îmi trec prin minte ca dulci şi cuceritoare eresuri, cum ar zice poetul. Se muncea pentru performanţă, se lupta pentru recorduri, pentru titluri naţionale şi internaţionale. Şi totul se făcea doar din pasiune. Şi pentru un loc, nu la cămin, ci, la cabana din parc, unde studenţii învăţau şi trăiau ca într-un mic paradis de ocazie. Pe vremea aceea nu ştia nimeni de G.P.-iuri, de dolari şi mărci! Oamenii de pe pistele de atletism erau atunci mai adevăraţi, mai curaţi, mai cinstiţi, mai Oameni !!! Tatăl tuturor lucrurilor şi oamenilor din parc era "Domnul doctor!" Aşa îi spuneau toţi. "Dom' doctor". Era vorba de doctorul în drept Ioan Arnăutu. Intors după un lung prizonierat şi aşezat în parc, ca într-un altar, a început să slujească sportul ca nimeni altul. Credinţa sa de o viaţă: atletismul. A crescut campioni şi recordmeni, a şlefuit cu migală şi trudă talente de excepţie, deşi era, în fond, un autodidact. Unul care a gândit profesia, care a creat în meserie durabil şi util. Zi de zi, decenii la rând, doctorul a fost spiritul şi flacăra care a menţinut înaltă şi luminoasă pasiunea pentru atletism, omul care a clădit în materie şi spirit. Ion Moina, cu aerul grav şi solemn, distins şi distant ca un filozof, a fost şi a rămas efigia atletismului universitar clujean. Un alergător formidabil, în care natura şi-a risipit daruri alese. Moci, cum i se spunea, a fost un recordmen şi un sprinter de neegalat. Campion naţional şi balcanic pe 100 şi 200 m., la ştafete de 4x100 şi 4x400 m. plat, el n-a avut, din nefericire, şansa marilor G.P.-riuri şi a dolarilor! În 1953 a câştigat titlurile naţionale la sută şi 4x400 m. După acele titluri, în plină glorie, Moina s-a retras. Avea 32 de ani. Vârsta nu iartă pe nimeni. Nici pe marii campioni, sau mai ales pe ei. Moina şi-a făcut cu prisosinţă datoria faţă de culorile naţionale şi faţă de cele ale lui "U". Venit la Cluj din Moldova, Aurel Palade Ursu era un om atât de simplu după vorbă, după port. Văzându-l, auzindu-l vorbind molcom şi cu vagă ironie, nu l-ai fi crezut capabil să bată recorduri şi să obţină titluri de campion. Ani de zile a apărat culorile lui "U" şi a rămas apoi un comentator sportiv fidel, generos şi neobosit al presei scrise. Inalt şi masiv, cam taciturn. Ilarie Măgdaş măcina în fuleul lui gigant sprinturile pe sută şi două sute. Părea un atlet ce întruchipa perfecţiunea fizică şi morală. Mircea Pop era mai adunat în el, mai scund, părea mai firav, dar, ca şi Măgdaş domina şi domnea în împărăţia celor mai scurte probe. Ei nu s-au despărţit niciodată, căci, ingineri fiind, au lucrat o viaţă în aceeaşi uzină. Un loc aparte şi imediat după Moina îl ocupa Alexandra Taifas Sicoe, vitezistă din viţa lui Privalova. Numai că nici ea, la fel ca şi Moina, n-a prins vremea dolarilor, a marilor olimpiade şi campionate mondiale. Doamne, ce mare ar fi fost! A fost şi a rămas marea doamnă a sportului românesc. Traian Sudrigean, mai auster, mai închis în sine şi în truda sa, a alergat şi învins pe 800 m., cucerind titluri şi stabilind recorduri. Nimic nu-l interesa, decât sfaturile lui dom' doctor. Grigore Cojocaru a fost singur printre fondişti, stăpânul probei de 3000 m. obstacole. Traian Chitul, blond şi mereu pus pe şotii, îşi făcea sutele şi miile de salturi pentru lungime şi triplu, programul de haltere şi alergări, condus de dom' doctor spre recorduri şi performanţe ieşite din comun. O boală nemiloasă l-a furat brutal în plină maturitate, ca şi pe Tiberiu Corneşan, un optsutist talentat care a completat armonios galeria marilor atleţi ai lui "U". Corneşan a fost şi un om de carte şi un pedagog de clasă la Institutul Politehnic din Cluj. El a realizat cu migală o culegere de aforisme sub titlul: "Sportul în aforisme". Gabriel Georgescu, un uriaş cu inimă de copil, aruncător de greutate, a fost primul la noi care a trecut graniţa celor 16 m. rezultat de excepţie pentru vremea aceea. Nina Pasciuc şi Marilis Cuţui, două atlete de vis, de neînvins în probele de semifond, completează legenda Parcului Sportiv dăruit nouă de Iuliu Haţieganu. Au venit mai târziu decatlonistul Kurt Sokol şi Ana Beşuan, urmaşă demnă a Tanţei Sicoe; a venit, elegant şi rasat, Cornel Porumb, campion mondial universitar la înălţime... Şi nu pot să nu amintesc, fie şi doar numai în treacăt, numele marilor conducători: Mircea Dimoftache, dr. Pop Alexandru, Nicolae Jenei şl Mircea Gogonea. O lume de vis şi legendă, cu mulţi omişi, desigur, care au dat Clujului personalitate, victorii şi titluri. O lume în care mă refugiez în clipe de singurătate şi sfârşeală, căci găsesc acolo izvor de curaj şi putere, de înţelepciune şi adevăr.”(Viorel Cacoveanu) Atletismul are străvechi tradiţii în Cluj, precum şi rezultate pe măsură. Cei mai îndreptăţiţi prezentatori ai activităţii atletice clujene ( Dr. Ion Arnăutu şi Prof. Dorin Almăşan) care, în anul 1968, în materialul “Din întunericul atletismului clujean” scriau: “După terminarea războiului, sportivii clujeni se întorc în oraşul lor, începând din nou să se pregătescă pentru concursuri. Este o epocă de puternic avânt colectiv, o perioadă de entuziasm şi de particapare a maselor în întreceri sportive.” “Cupa Tineretului Muncitor”,”Cupa Unităţii Tineretului” şi alte competiţii populare descoperă elemente talentate. Se remarcă, în acestă perioadă: dr. Sergiu Macavei (săritura în înălţime), Tiberiu Negrutiu (disc şi greutate), Toth Elizabeta (80 de m garduri), Ileana Birlea (sprint şi garduri), Luiza Ernst (sprint şi lungime), surorile Medrea, sprinterul Toma şi alţii. Imediat după aceşti ani, apare o generaţie de sprinteri şi demifondişti care vor concura cu succes în ţară şi peste hotare. Iată câţiva dintre ei : Ilarie Magdas, Mircea Pop, Aurel Palade-Ursu, Grigore Cojocaru, Virgil Grobei, Traian Sudrigeanu. Generaţia atletelor este la fel de valoroasa, reprezentată mai ales de sprintere, semifondiste şi săritoare: Alexandra Sicoe, Ema Conrad, Marilis Cutui, Nina Pasciuc, Leontina Holhos, Dora Copandeanu-Pop, etc. Alte individuaităţi atletice de prestigiu, care se remarcă în deceniul al şaselea sunt: Gabriel Grigorescu, aruncător de greutate, campion al ţării în 1953 şi 1954, alt aruncător de greutăţi, şi el campion al ţării, Constantin Cretu, Traian Chitul, valoros săritor în lungime şi triplusalt, triplusaltistul Constantin Ene şi campionul mondial universitar la săritura în înălţime (Torino 1959), Cornel Porumb. Apropiindu-ne de generaţia contemporană, ne vom opri, la început, la soţii Ana Besuan şi Kurt Sokol, amintind că ea a fost campioană a Festivalului Internaţional al Tineretului, la 100 m. (1962, Helsinki) iar el, de mai multe ori, campion şi recordman al ţării la decatlon, precum şi campion balcanic. Pomenind şi de fostele talentate junioare, Sanda Tanase şi Mariana Toader, ajungem aproape de anii noştri. Remarcăm în primul rând cuplul de decatlonişti Andrei Şepsi şi Vasile Bogdan, din a caror frumoasă rivalitate sportivă s-au născut rezultate de valoare. De asemenea, rezultate bune au obţinut demifondistul Florin Purghel, alergătorul de garduri Tiberiu Szatmary, săritoarea de înălţime Draga Comsa, alergătoarea de garduri Mariana Nedelcu, semifondistul Alex Moldovan, alergătorul de garduri Alexandru Imbroan, pentatlonista Anca Hoinărescu, aruncătoare de suliţă Eva Zorgo şi deosebit de valorosul saritor de lungime Vasile Sărucan. Vom incheia această enumerare cu Ileana Gergely-Silai, câştigătoarea unei medalii olimpice de argint la J.O. de la Mexico City (1968). Nu putem, fireşte, în aceste succinte rânduri să amintim pe toţi atleţii clujeni. Suntem convinşi că au mai fost încă destui care prin rezultatele, prin comportarea lor îşi vor avea locul într-o viitoarea istorie a sportului clujean. Fie că au făcut parte din cluburi şcolare, universitare sau muncitoreşti, fie că au fost reprezentanţi ai cluburilor U, KAC,Vasas, Şoimii, Haggibor, U.E.C, C.S.M. sau S.S.E. ei au apărat culorile cluburilor lor şi ale oraşului. E cazul, credem, ca în încheiere să aducem cuvinte omagiale antrenorilor, profesorilor, conducătorilor, arbitrilor, tuturor animatorilor atletismului din oraşul nostru, care, alături de sportivi, au contribuit în bună măsura la dobândirea succeselor.Vom începe cu dr. Ioan Arnăutu, de care se leagă istoria atletismului clujean. Prin anii 1932-1938 fost sportiv de performanţă, atlet multilateral, el a devenit, apoi, antrenor şi a crescut, cu pricepere şi migală, generaţii de atleţi pe care le-a trimis apoi să cucerească lauri pe pistele ţării şi ale Europei. Enumerăm, în continuare, într-o aproximativă ordine cronologică, pe câţiva din cei care au contribuit la evoluţia atletismului din Cluj: Somodi Ştefan, Boldiş Vasile, Covaci Adalbert, Ioan Arnăut, Kiss Gheorghe, Hegedüs Alexandru, Nicolae Dragomir, Paşcalău Marian, Biro Gheorghe, Nagy Péter, Olteanu Dumitru, Traian Chitul, Mircea Dumitrescu, Leontina Holhoş, Silai Paul, Kilény Péter, fraţii Davidovici, Valentin Moisescu, Traian Bocu, Mircea Alexei, Monea Gheorghe, Bogdan Vasile, Sarucan Laszlo, Raduly Karol, Macelaru Ioan, Theil Toma, Crisan Iosif, Nagy Stefan, Kanizsai Magda, Tatar Calin, etc.”
100m Ion Moina 10,8 sec. 200m Ion Moina 21,9 sec. 400m Ion Moina 49 sec. 4X100m Sârbu, Moll, Pincas, Moina 45,6
Lungime E. Ghiuriţă 6,38 m, Disc Ileana Medrea 33,14m.
Lungime Laurian Taus 6,71 m Suliţă Ileana Medrea 29,26
200m Alexandra Taifas 26.2 sec 4X100m F. Schuster, Grosli, Balc, Taifas 53,5 sec Decatlon Laurian Taus 6045 p. Suliţă Mariane Plattner 29.79 m
200 m Lothar Marcks 22.5 sec 400 m Ion Moina 49,8 sec 100 m F. A. Taifas 13,2 sec 200 m F. A. Taifas 27.0 sec 4X100 m F. Schuster, Taifas, Grosli, Conrad 4X200 m F. Schuster, Taifas, Grosli, Conrad Suliţă F. M. Plattner 33.53 m 1951 Greutate Tiberiu Negruţiu 14,57m Disc Tiberiu Negruţiu 42,55m 100m. F. A. Sicoe 12,5 sec 200m F. A Sicoe 26,1 sec Greutate F. Ol. Câmpeanu 11,98m Suliţă F. I. Micloş 37,84m Grenadă F. I. Micloş 1952 800m M. A. Palade - Ursu 1,54,7 sec 100m F. A. Sicoe 12,7 sec. 200m F. A. Sicoe 25,7 sec Greutate F. Ol. Câmpeanu 12,0 m 4X100m F. Conrad, Marx. Sicoe, Copândean 51,1 sec 4X200m F. Conrad, Marx, Sicoe, Copândean 1,51 sec
800m A. Palade - Ursu 1,54,7 Greutate G. Georgescu 15,34 m 4X400m Boitoş, Grobei, Ursu, Moina 3.20.08 100m F. A. Sicoe 12,5 sec 200m F. A. Sicoe 25,1 sec Greutate F. Ol. Câmpeanu 12,03 m Suită F. I. Micloş 41,01 m Grenadă F. I. Micloş 47,79 m 4X100 m F. Copândean. Haffer, Haiduc, Sicoe 51,1 sec 4+3+2+100 m Pasciuc, Sicoe, Haiduc, Copândeanu 2,21,8 min 1954 100m Ilarie Măgdaş 11,1 sec 200m I. Măgdaş 22,3 sec Greutate G. Georgescu 15,34 m 4X400m Ursu. Grobei, Boitoş, Sudrigean 3.18,2 min 4+3+2 + 100m Sudrigean, Boitoş, Măgdaş, Pop 1,55,8 min 100m F. A. Sicoe 13.1 sec 200m F. A. Sicoe 25,5 sec 3X800 F. Miclea, Pasciuc, Cuţui 7,16,8 min 3000m obst. G. Gojocaru 9:07:4 min
100m Mircea Pop 11,0 sec 800m A. Palade - Ursu 1,53,1 min Lungime Traian Chitul 7,08 m 4X400m M. Ursu. Grobei, Boitoş, Sudrigean 3,22,3 min Greutate C-tin Creţu 14,89 m Cros ind. F. Nina Pasciuc Cros echipe F. Pasciuc. Sicoe, Miclea, Cuţui 100m F. A. Sicoe 12,3 sec 200m F. A. Sicoe 25.1 sec 400m F. A. Sicoe 58,2 sec 3X800m Cuţui, Miclea, Pasciuc 7,09 min 1956 4X100m M. Măgdaş, Ardeleanu, Pop, Cambanis 43,2 sec Cros ind. F. Nina Pasciuc Cros echipe F. Pasciuc. Sicoe, lonescu 100m F A. Sicoe 12.5 sec 200m F Dora Copândeanu 25,4 sec 3X800m F Miclea. Pasciuc, Cuţui 7,00 min
100m. M. I. Măgdaş 10,9 sec 800m M.Tr. Sudrigean 1,52 min 4x200m M. Ştiinţa 1.28 min 400m F. A. Sicoe 57,3 sec 800m F. M. Cuţui 2.13,4 min 4+3+2+100m F. Cuţui, Pasciuc, Sicoe, Copândeanu 2,24,5 min 3X800m F. Miclea, Cuţui, Pasciuc 6,59,8 min Cros ind. F. Nina Pasciuc Cros echipe Pasciuc, Miclea, Cuţui Greutate Constantin Creţu 16,56m 1958 400m M. Tr. Sudrigeanu 47,5 sec 400m F. A. Sicoe 57,5 sec Cros ind. F. Nina Pasciuc Cros echipe F. Cuţui, Pasciuc, Miclea
400m M. Tr. Sudrigean 48,4 Greutate M. C. Creţu 16,18 m Inălţime M. Cornel Porumb 1,98 m Cros echipe F. Cuţui, Pasciuc, Czuli 400m F.M. Cuţui 57,9 1960 Inălţime M. Cornel Porumb 1,98 m Cros echipe F. Cuţui, Pasciuc, Czuli
Inălţime M. C. Porumb 2,067 m 1962 Inălţime M. C. Porumb 1,95 m 1963 Decatlon Kurt Sokol 6.966 p. 1964 Decatlon Kurt Sokol 7.148 p. 1965 Decatlon Kurt Sokol 7.118 p. 1966 110mg M. Kurt Sokol 14,75 sec. Decatlon Kurt Sokol 7.060 p.
Suliţă Kurt Sokol 70,34 m Decatlon Kurt Sokol 7.262p.
Decatlon Kurt Sokol 7.614 p. Decatlon Vasile Bogdan - juniori
Decatlon Andrei Şepci 7.402 p. Decatlon Vasile Bogdan - juniori
Lungime Valentin Jurcă 7,65 m Decatlon Andrei Şepci 7.470 p.
Decatlon Vasile Bogdan 7.810 p. 1972 Decatlon Vasile Bogdan 7.288 p. Sulită Eva Zorgo 55,36 m
Decatlon Vasile Bogdan 7.599 p. Suliţă Eva Zorgo 54,74 m
Decatlon Vasile Bogdan 7.842 p. Suliţă Eva Zorgo 58,50 m
Suliţă Eva Zorgo 59,50 m 1976 Suliţă Eva Zorgo 55,10 m Decatlon Vasile Bogdan
110mg Pallfy Pal 14,59 sec. Suliţă Eva Zorgo 56,04 m
110mg Pallfy Pal 14,15 sec. Suliţă Raduly Carol 79,86 m Decatlon Vasile Bogdan 7.596 p. Suliţă Eva Zorgo-Raduly 59,28 m
Suliţă Vasile Bonţidean 76,62 m 110mg Pallfy Pal 14,32 sec. 4x100m Darvaş, Pallfy, Selever şi Szekernyes 41,48 sec. Decatlon Dan Goia 7.126 p. Suliţă Eva Zorgo-Raduly 59.90 m Greutate Csakany Csaba 16.58 m
Suliţă Eva Zorgo-Raduly 68,36 m 1981 4x100 m Ivan, Pallfy, Selever, Darvaş 41,16 sec. 1982 100 m Constantin Ivan 10,4 sec. Greutate Csakany Csaba 15,45 m
200 m Constantin Ivan 21,33 sec. 4x1 4x100 m Darvaş, Pallfy, Selever, Ivan 40,92 sec. Suliţă Eva Zorgo-Raduly 62,76 sec. 1984 4x100m Darvaş, Pallfy, Selever, Ivan 41,7 sec. 1985 Suliţă Eva Zdrgo-Raduly 59,078 m 1986 Suliţă Eva Zorgo-Raduly 57,98 m Decatlon Aştliean Aurel 7.714 p. 200m Constantin Ivan 21,28 sec. 1990
Negreanu - Mureşan
Negreanu – Mureşan
Negreanu – Mureşan
Negreanu – Mureşan
Negreanu – Mureşan
Bărbos – Mureşan 1991
1992
1993
Ursu-Sărucan 4x1 tur
Ursu-Sărucan 4x1 tur
Luchianov-Sărucan 4x1 tur
Lochianov-Sărucan 4x100m
1994
Grecu-Luchianov 4 x 1 tur
Tripon-Sărucan 4 x 100 m
Tripon-Sărucan 4 x 100 m 1995
1996
Grecu-Sărucan 4 x 1 tur
Grecu-Sărucan 4 x 1 tur
Grecu-Sărucan 4 x 100 m
Grecu-Sărucan 4 x 100 m Yüklə 1,95 Mb. Dostları ilə paylaş:
|