Partea I capitolul Despre tradiţie în cultura educaţiei fizice transilvănene
Yüklə 1,95 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Campionate Balcanice Medalii de aur
- CELE MAI BUNE REZULTATE PE PROBE ALE ATLETILOR UNIVERSITARI Masculin Rezultat Nume Anul obţinerii 100 m
- Săritură în lungime
- Feminin: 100m
- Săritura în înălţime
- Heptatlon
- Secţia de baschet a Clubului „Universitatea” a fost înfiinţată în anul 1947
- 2. Pentru prima oară în „A”.
1997
1998
obst.
Nagy-Miklos
1999
Dobocan-Ghiţă 2000
2002
2003
2005
2006 Locul II
2007
Campionate Balcanice Medalii de aur 1. Sărucan Laszlo 110 mg 1995 14.16 2. Maria Cioncan 800 m 3. Maria Cioncan 1500 m 4. Miklos Eva lungime 1999 6,36
1. Miklos Eva lungime 1998 6.29 m 2. Cristina Bonda 100 mg 1998 14.19 3. Sărucan Laszlo 110 mg 1992 14.37 4. Dan Monea 400 m 1996 48.89 (sală) 5. Daniel Măgdaş cros 1997 6. Augusta Moldovan 4x100m 2005 7. Augusta Moldovan 4x400 m 2006 Medalii de bronz 1. Dorin Mureşan 400 m 1990 47.53 2. Ioan Bărbos 400 m 1990 48.93 (sală) 3. Sărucan Laszlo 110 mg 1998 14.09 4. Romulus Boar greutate III 14.86 5. Romulus Boar disc II 44.23 6. Molnar Robert ştafetă
10,3 Darvaş Bela 1970 10,4 Moina loan 1946 10,4 Szekernyes Peter 1978 10,4 Selever Vasile 1980 10,52 Ivan Constantin 1981 10,6 Măgdaş llarie 1954 10,6 Pop Mircea 1955 10,6 Bancov Nicolae 1972 10,6 Nagy loan 1985 10,7 Marks Lothar 1950 10,6 Bogdan Vasile 1972 10.7 Boană Sorin 1974 10,7 Bărbos loan 1989 10,7 Sărucan Laszlo 1993
21,28 Ivan Constantin 1985 21,3 Moina loan 1948 21,4 Pallfy Pal 1977 21,56 Szekernyes Peter 1980 21,75 Mureşan Dorin 1980 21.7 Măgdaş llarie 1956 21,7 Pop Mircea 1957 21,83 Selever Vasile 1986 21,94 Monea Dan 1994 400m 46,89 Bărbos loan 1990 47,02 Mureşan Dorin 1990 47,5 Sudrigean Traian 1958 47.8 Purcar Dorin 1987 47,8 Moina loan 1947 48 Negreanu Călin 1990 48,8 Zahaichievici Mircea 1962 48,8 Sudrigean Rolf 1980 48,9 Monea Gheorghe 1973 48,11 Monea Dan 1994
1:47,4 Purcar Dorin 1987 1:49,2 Moldovan Alexandru 1973 1:49.6 Purghel Florin 1969 1:49.93 Răcăşan Remus 1990 1:50.2 Sudrigean Traian 1958 1:51.0 Gedeon Francisc 1975 1:51.2 Şerban loan 1990 1:51,5 Sudrigean Rolf 1982 1:52,2 Placintaru Gheorghe 1963 1:52,4 Ursu Palade Aurel 1953
3:44,2 Răcăşan Remus 1988 3:50 Placintaru Gheorghe 1966 3:51,5 Purghel Florin 1969 3:56,2 Ardelean Liviu 1993 3:57,6 Ursu Palade Aurel 1957 3:58 Baban Ferenc 1961
14:31,6 Răcăşan Remus 1988 14:56 Cojocaru Grigore 1959 15:24 Calin Gheorghe 1974 10.000m 31:19,6 Cojocaru Grigore 1958 31:45,5 Baciu Călin 1990 31:58,1 Ardelean Emil 1990 33:23 Zaneti Vasile 1961 34:47,4 Appli Gyorgy 1956 34:56,8 Sarea Dorin 1965
13,73 Pallfy Pal 1981 14,04 Sărucan Laszlo 1994 14,4 Kurt Socol 1970 14,4 Span Cosmin 1992 14,5 Szatmary Istvan 1969 14,5 Sepsy Andrei 1970 14,6 Bogdan Vasile 1974 14,78 Rusu loan Dan 1992 15 Jurcă Valentin 1969 400 m garduri 51,8 Monea Gheorghe 1974 52,3 Hari Ştefan 1980 52,7 Imbroane Alexandru 1975 53,3 Ursac Mircea 1958 53,7 Avarvarei Andrei 1983 53,8 Kanyo Ştefan 1979 55.03 Szekely Gyorgy 1985 55,2 Grama Dimitrie 1966 55.2 Szatmary Istvân 1968 55,6 Olărescu Gheorghe 1968 55,6 Szentmiklosi Gyorgy 1970 55,8 Monea Dan 1994 55,8 Ursu Palade Aurel 1952 3000 m obstacole 9:03,4 Cojocaru Grigore 1954 9:21,6 Gheorghiu Călin 1974 9:26.2 Szekely Gyorgy 1973 9:26,6 Irimies Nicolae 1971 9:36 Marusca Horia 1965 9:44,63 Ardelean Emil 1990
2,12 Mathe Zoltan 1980 2,11 Porumb Cornel 1963 2,10 Busuioc Cezar 1985 2,05 Sepsy Andrei 1968 2,05 Grigoraş Marcel 1985 2,05 Stănescu Romulus 1987 2,04 Beny Laszlo 1980 2,03 Aştilean Aurel 1980 2,02 Span Cosmin 1994 2,00 Katona Alexandru 1971
7,76 Jurcă Valentin 1970 7,34 Sepsy Andrei 1972 7,32 Bogdan Vasile 1972 7,29 Luchianov Gelu 1994 7,27 Rizea Sorin 1979 7,25 Kurt Sokol 1970 7,21 Span Călin 1992 7,19 Aştilean Aurel 1986 7,14 Chitul Traian 1955 Triplusalt 14,67 Chitul Traian 1953 14,45 Corpaci Călin 1974 14,44 Munteanu Cornel 1962 14,26 Chiricuţă Iulian 1956 14,16 Szatmary Istvân 1967 14,14 Pămula Adrian 1968 14,11 Trif Cornel 1964 14,08 Jurcă Valentin 1964 14,06 Stoichiţescu Pompiliu 1936 Săritură cu prăjina 4,90 Bogdan Vasile 1978 4,80 Graur Cristian 2000 4,70 Aştilean Aurel 1986 4,70 Kecskes Levente 2008 4,50 Sepsy Andrei 1968 4,30 Pop Cornel 1971 4,20 Dumitrescu Mircea 1957 4,20 Constantin Gheorghe 1959 4,20 Kurt Sokol 1970 4,10 Goia Dan 1976 4,05 Span Cosmin 1992 4,00 Brassai Alexandru 1953
17,07 Csakany Csaba 1979 16,76 Creţu Constantin 1959 15,87 Geogescu Gabriel 1954 15,10 Mateffy Endre 2008 15,02 Lazăr loan 1964 14,89 Bogdan Vasile 1974 14,7 Negruţiu Tiberiu 1949 Aruncarea discului 50,20 Kurt Sokol 1969 49,94 Coroiu Marcel 1973 47,76 Nagy Dezso 1977 46,25 Schuster Berend 1967 46,10 Csakany Csaba 1977 44,96 Retezar Iozsef 1974 44,60 Szabo Gheorghe 1983 44,26 Bogdan Vasile 43,52 Bonţideanu Vasile 1976 43,02 Jurcă Valentin 1970
84,42 Raduly Carol 1978 70,39 Pikulski Gerhard 1972 68,80 Demeter Paul 1955 68,20 Toth Atilla 1988 67,54 Brie llie 1974 66,22 Bogdan Vasile 1971 66,20 Cula Constantin 1968 65,53 Kurt Sokol 1964 64,90 Bonţidean Vasile 1976 63,50 Sokol Wolf 1976
55,34 Mathe Bela 1988 54,71 Toma loan 1949 51,53 Albu Vasile 1955 48,96 Karoly Bela 1960 48,74 Erdely Janos 1958 48,72 Arsenievici Adrian 1967 48,20 Barna Gyorgy 1985 41.80 Preda Cosmin 1965 36,08 Kurt Sokol 1961 Decatlon 7843 Bogdan Vasile 1975 7714 Aştilean Aurel 1986 7659 Kurt Sokol 1970 7516 Sepsy Andrei 1970 7138 Goia Dan 1979 6936 Jurcă Valentin 1970 6920 Span Cosmin 1992 6742 Span Călin 1992 6495 Grecu Florin 1994 6425 Boană Sorin 1974
11,3 Miklos Eva 2001 12,1 Alexandra Taifas-Sicoe 1955 12,1 Macsai Krista 1958 12,1 Beşuan-Sokol Ana 1961 12,3 Copîndean Dora 1955 12,3 Lupău Rodica 1977 12,3 Valea Silvia 1980 12,3 Lia Nicoleta 1985
24,8 Beşuan-Sokol Ana 1966 24,9 Taifas-Sicoe Alexandra 1955 24,9 Macsai Krista 1960 25,15 Lia Nicoleta 1985 25,18 Stoica Olimpia 1988 25,5 Jenei Konrad Emma 1952 25,5 Lupău Rodica 1975 25,6 Kovacsinsky Măria 1977
54,3 Stoica Olimpia 1988 54,9 Taifas-Sicoe Alexandra 1955 55,70 Cătineanu Simona 1992 55,76 Moldovan Augusta 2006 57,3 Lia Nicoleta 1986 57,4 Cuţui Marilis 1959 57,6 Kovacsinsky Maria 1977 57,7 Pătac Bianca 1986 57,89 Pătac Ariana 1984 800m 2:05,62 Stoica Olimpia 1989 2:11,1 Cuţui Marilis 1959 2:12,1 Pasciuc Aniela 1957 2:12,13 Pătac Ariana 1986 2:12,86 Pătac Bianca 1986 2:16,9 Conea Mioara 1970 2:16,9 Bota Monica 1979 2:17,6 Ionescu Maria 1967
4:39,5 Bota Monica 1980 4:45 Conea Mioara 1973 4:49,6 Tarko Gabriela 1986 4:50,2 Boita Livia 1975 5:00,1 Mocan Silvia 1988 100m garduri 13,22 Miklos Eva 1999 13,8 Nedelcu Mariana 1977 14,11 Kulcsar Ştefania 1979 14,2 Hoinărescu Anca 1973 14,4 Perde Mihaela 1979 14,8 Pâllfy Eva 1981 14,98 Miklos Eva 1994 400m garduri 61,59 Lateş Camelia 1989 63,4 Topai Erika 1980 63,4 Mureşan Angela 1985 63,9 Goldan Mioara 1986 64,6 Molnar Eniko 1984 65,01 Mocan Silvia 1986
1,78 Comşa Draga 1972 1,74 Marian Liliana 1982 1,65 Kertesz Magda 1979 1,65 Moguţ Simona 1988 1,64 Sosin Stela 1981 1,60 Perde Daniela 1979 1,60 Herbert Aniko 1979 Săritura în lungime 6,65 Miklos Eva 2000 6,27 Cubleşan Sanda 1976 6,14 Viscopoleanu Viorica 1962 6,05 Călugăru Andreea 2008 6,04 Mărunţelu Ştefania 1988 5,89 Pallfy Eva 1980 5,78 Holhoş Leontina 1960 5,72 Tîmpea Maria 1972 5,70 Ciupeiu Ioana 1982 5,70 Lupău Rodica 1977 5,70 Vereş lldiko 1992 Aruncarea greutăţii 14,78 Rusu Agepsina 1974 14,45 Racolţa Melania 1994 13,80 Răduly-Zorgo Eva 1979 13,61 Orosz Livia 1965 12,79 Ivaş Voichiţa 1988 12,69 Cîmpeanu Olimpia 1953 12,45 Bugnariu Augusta 1963 11,92 Herman Rozalia 1970 11,85 Petrescu Ileana 1965 Aruncarea discului 46,22 Dumitrescu Monea G. 1973 44,14 Orosz Livia 1966 43,7 Gaciu Lenuţa 1971 42,1 Ivaş Voichiţa 1987 41,38 Racolta Melania 1994 41,34 Bugnariu Augusta 1963 40,96 Hnat Delia 1987 40,58 Nagy Rozalia 1956 40, 51 Sos Erzsebet 1961 Aruncarea suliţei 68,80 Raduly-Zdrgo 1980 52,10 Munteanu Eva 1989 51,68 Codrea Stanca 2008 50,62 Zirbo Angela 1969 49,56 Călugăru Cruciţa 1974 47,07 Miklos Nona 1958 41,5 Vecov Rozalia 1983 38,33 Bîlc Maria 1956
4821 Pallfy Eva 1981 4363 Ciupeiu Ioana 1982 4227 Perde Daniela 1982 Capitolul 2. Baschet În acest sport, atât la fete cât şi la băieţi, Clujul s-a dovedit a fi unul din cele mai puternice centre sportive din ţară, cu numeroase ramificaţii internaţionale şi chiar un produs la nivel N.B.A., pivotul Ghita Muresan. 1. Începuturi. Iniţiative şi acţiuni de popularizare şi practicare a jocului de baschet la Cluj au loc în şcoli încă din anul 1938, primele panouri şi coşuri sunt instalate în curtea Gimnaziului Catolic. Practic însă, jocul cu mingea la coş îşi face apariţia la Cluj cu începere din anul 1940, după cedarea Adrealului de Nord, Ungariei. Învăţarea şi practicarea baschetului se realizează mai întâi în Universitate, odată cu formarea Clubului atletic (K.E.A.C.) şi, mai apoi, din 1942, şi în mediul şcolar. Un rol important în această acţiune de extindere a practicării baschetului l-a avut profesorul Adalbert Kovács, mare pasionat al baschetului, căruia i se datorează introducerea acestuia în programul orelor de educaţie fizică din şcoli, precum şi dotarea terenurilor de joc cu panouri şi coşuri. Intr-un material din anii ’60, se spune, despre inceputul baschetului la Cluj: “Tineretul clujean face cunostiinţă cu baschetul abia în anul 1940, după 50 de ani de la inventarea lui, după ce el a figurat de două ori în programul Jocurilor Olimpice. Baschetul este unul dintre sporturile tinere din Cluj. Înaintea anului şcolar 1940-1941, un grup de profesori de educaţie fizică sunt convocaţi la Budapesta pentru reîmprospătarea cunostinţelor. Întorcându-se acasă, înca din acel an, introduc în lecţiile de educaţie fizică, elemente ale jocului. Astfel, la licee şi la Universitate, în jurul prof. Kovács Adalbert, se formează nuclee unde se joacă baschet.” În primii ani după eliberare, centrul activităţii baschetbalistice este încă în şcoli şi la Universitate. Kovács Adalbert, Szaniszló Zoltán şi Dézsi I., organizează şi la “Dermata” o vie activitate. Ei atrag aici pe cei mai buni jucători şcolari, ca: Rusu Gh., Pop C., Király M., Bodoni I., Şerban N.şi alţii. Echipa studenţilor primeşte elemente valoroase din Tg. Mureş, astfel Molter P., Deák I., Asztalos A., Taloş Liviu. Un moment important în activitatea baschetbalistică clujeană îl reprezintă participarea echipelor feminine şi masculine la “Ziua Sporturilor” din toamna anului 1945. Aici, formaţia Şerban Al.,Şerban N., Rusu Gh., Király N. şi colegii lor, se clasează pe locul III. În aceşti ani, scolarii îşi desfăşoară competiţia lor tradiţională, “Cupa ziarului Vilagossag”. În această competiţie se evidenţează liceele: Unitarian, Reformat, Bariţiu, Şcoala Tehnică de Pielărie şi Mecanică. Aceste echipe furnizeză în fiecare an jucători şi jucătoare echipelor sindicaliste. Districtul de baschet organizează primul campionat orăşenesc în anul 1947, care a fost câştigat de “Dermata”, echipă care obţine astfel dreptul de participare la prima divizie naţională, alături de alte 4 echipe bucureştene şi câte una din Târgu Mureş, Oradea şi Ploieşti. ”Dermata” se clasează pe locul V.
În perioada 1947-1950, campionatele naţionale s-au desfăşurat după sistemul calificărilor; fază pe oraş, zonă, interzonal şi turneul final. În acest interval, echipele – masculină şi feminină ale clubului – nu se califică în fazele superioare ale campionatului, ele clasându-se pe locurile secunde în faza pe oraş. În această perioadă, ca şi în cea următoare, atât la fete cât şi la băieţi, activitatea se concentra la Asociaţia Sportivă Dermata, ulterior numită Flamura Roşie. În anii 1951-1952, sistemul de desfăşurare a campionatului suferă unele modificări, dar nici în această perioadă echipele nu reuşesc să depăşească faza orăşenească. La masculin, secţia de baschet a C.S.U. Cluj (Ştiinţa) participă la campionatele naţionale cu două echipe, de fapt: C.S.U. Cluj I şi C.S.U. Cluj II, şi avea în componenţă, printre alţii, pe următorii: I. Deak, Fr. Barabaş, L. Taloş, E. Rusu, I. Szilassi, V. Chiorean, M. Popiţan, Marosi Pál, M. Milea, C. Moldovan, H. Nicoară, I. Budişan, Bajka Pál, I. Farcaş, I. Ştirbu, I. Herţa, M. Pop, I. Aszálos, Şt. Cosma, V. Ilieş. Antrenor al echipei este Francisc Barabaş, în acelaşi timp şi jucător, iar secretar al secţiei, Mircea Benea. Sub conducerea antrenorului Boldizsár, cunoscut portar de fotbal şi bun baschetbalist, jucătoarele de la “Dermata” fac progrese remarcabile. Surorile Cristea, Rostás, Bereczki, Albu, înving, la data de 14 octombrie 1947, în mod surprinzător, “Sportul”, la Bucureşti, cu scorul de 17-29. Aceste rezultate le lansează pe surorile Cristea şi pe Rostás Ilona spre echipa reprezentativă, cu care participă, în 1948, la Balcaniadă, organizată la Sofia. Mai târziu li se alătură Albu Ana şi Bereczki Ana, toate participând la Festivalul Tineretului de la Budapesta şi la Campionatele Europene de la Moscova. După o ediţie, campionatul divizionar se desfiinţează, având loc întrecerile pe zone şi turneul final. În anii 1949-1951, întâietatea pe oraş este disputată între echipele AŞA Cluj, “Dermata”, CSU şi Metalul. Doi ani la rând câştigă militarii cu echipa formată din Gámentzi, Pop, Lukács, Gyárfás, Liţă şi colegii lor adunaţi din Târgu Mureş, Oradea, Bucureşti şi Cluj. Ei se clasează de două ori până în turneul final. În anii 1949 şi 1950, se organizează “Cupa Oraşelor”, animată competiţie, la care, pe lângă centrele provinciale, mai participă şi capitala cu o formaţie de tineret. Ambele competiţii sunt câştigate de sportivi clujeni. Finalele s-au disputat în nocturnă, la stadionul oraşului, în faţa unor tribune pline de spectatori. Anul 1949 găseşte cele două secţii universitare de baschet, Universitatea şi B.E.A.C., fuzionate în cadrul Clubului Sportiv Universitar (C.S.U.) Cluj, devenit din 1950, Ştiinţa. Componente din acei ani ale lotului erau: M. Pop, R. Kovacs, Cl. Taşnadi, R. Deak, L. Stoica, E. Molnar, S. Dan, A. Coroiu, M. Schiling, R. Stan, M. Hirsch, D. Bodor, E. Neagu, L. Simu, S. Salcă, D. Fodor. Campionatele se desfăşurau sistem calificări, pe faze locale, zonale, interzonale. Ştiinţa nu depăşeşte fazele locale ale calificărilor. „Flamura Roşie”, fostă „Dermata”, era atunci echipa fanion a Clujului şi activa în campionat cu bune rezultate, adunând în lot ‚,crema’’ jucătoarelor locale. Totuşi, în 1951, Ştiinţa Cluj are o zvâcnire: cucereşte titlul de campioană naţională universitară. Antrenor al echipei era acelaşi Fr. Barabaş, care se ocupa şi de pregătirile echipei masculine. Campionatele feminine şi masculine din 1951 au o însemnătate deosebită. Echipa calificată în turneul final promovează în Categoria A , competiţie care, de la această dată, se desfăşoară fără întrerupere. S-au calificat şi au promovat în Cat. A., echipa “Dermata”, la băieţi şi CSU, la fete. În anul 1952, echipa de băieţi ajunge în faza interzonală, desfăşurată la Roşiorii de Vede, dar nu reuşeşte să se claseze decât pe locul doi şi astfel nu poate participa în faza pentru promovare. În perioada 1950-1952 au activat ca jucători în echipa de băieţi: Francisc Barabás (jucător şi antrenor ), Liviu Taloş, Emil Rusu, Vasile Chiorean, Mircea Pop, Horia Nicoară, Ioan Ştirbu, Ion Herţa, Bajka Pál, Mircea Popiţan, Ion Budişan, Cornel Moldovan, Mircea Milean, Aurel Ciortea, Farkas István şi Szilassi Iuliu. În anul 1953, cei mai buni opt jucători ai echipelor masculine au fost împrumutaţi divizionarei A. “Flamura Roşie”. Lotul rămas a fost: Ion Budişan, Kovács Sándor, Alexandru Mihăilă, Józsa György, Szalma Ioan, Ioan Herţa, Ştefan Cosma şi Vasile Chiorean. În campionatul de calificare din acest an, echipa a ajuns în faza interzonală (desfăşurată la Satu Mare), clasându-se pe locul trei. Antrenor : Vasile Chiorean. Istoria se repetă şi în anul 1954, dar apar primele succese ale echipei de băieţi, în anul următor (1955), când echipa, intarita cu jucătorii împrumutaţi la “Flamura Roşie” Cluj, unde câştigaseră experienţă de competiţie, sub titulatura IMF-Progresul Cluj, se clasează în faza finală a campionatelor de calificare pe locul doi, după “Progresul Arta” Bucureşti, promovând pentru prima dată în divizia A, loc pe care nu-l vor mai părăsi. Lotul echipei promovate a fost: Vasile Chiorean, Ion Ştirbu, Ion Sabo, Horia Nicoară, Ovidiu Lupşa, Adrian Radu, Traian Litan, Ion Budişan, Ştefan Cosma, Victor Gorschi şi Lisai Petru, antrenor fiind apreciatul tehnician Gheorghe Rusu. În anii 1953 şi 1954, echipa activează pe lângă Catedra de Educaţie Fizică a Universităţii şi participă la turneele finale de calificare pentru divizia A desfăşurate la Satu Mare şi Braşov; fără reuşită, însă. Noua sa denumire este Ştiinţa Babeş-Bolyai; iar antrenor, Gheorghe Rusu. În aceşti ani, numărul elevilor care promovează în echipe este tot mai mic. Flamura Roşie (“Dermata”) retrogradează în 1954, pierzând 6 jocuri la “masa verde”, în urma transferului neregulamentar al jucătorului Szilasi A., de la AŞA Iaşi.
În anul 1957, echipa, acum sub numele de Ştiinţa I.M.F., ocupă locul al VII-lea în campionat. Antrenorul Gh. Rusu va funcţiona la echipă până la sfârşitul campionatului 1957/1958. Cel care îi va urma la conducerea tehnică a echipei va fi Alexandru Şerban, acelaşi care pregătise echipa feminină universitară a Clujului, campioană naţională în anii 1953 şi 1954. Echipa masculină Ştiinţa I.M.F. îşi va întări lotul pe parcurs prin venirea lui M. Ionescu, Aug. Zeriu, N. Gusan, El. Sárossi care, alături de M. Albu, M. Bugnariu, I. Vizi, H. Demian, V. Chiorean, Tr. Litan, H. Nicoară şi Adr. Radu vor constitui o formaţie ce se va afirma constant şi tot mai puternic în anii următori. Sala de la ”Dermata” devine neîncăpătoare pentru public, ca urmare, competiţiile se mută în Sala Armatei, care, între anii 1955-1958, este scena unor confruntări electrizante, între Ştiinţa şi celelalte echipe puternice din ţară. Nici tribunele suplimentare nu pot asigura atâtea locuri câte se cereau. Formaţia: Demian, Cernea, Albu, Stroie, Vizi şi coechipierii lor cu antrenorul Sárossy Elemér nu pot trece de virtuoşii de la C.C.A., clasându-se de trei ori pe locul secund. Mulţi dintre jucătorii ce aveau să întărească formaţia universitară proveneau de la concitadina sa, echipa Constructorul, la cârma căreia se instalase fostul antrenor al studenţilor, Gh. Rusu. Cu lotul substanţial înnoit, asadar, beneficiind de condiţii mai bune de pregătire, echipa reuşeşte să se claseze în campionatul 1958/1959 pe locul al II-lea, în urma echipei militare, C.C.A. reuşind să întreacă echipe ca Dinamo Bucureşti şi Târgu Mureş, Olimpia MI Bucureşti şi toate celelalte echipe. Lotul de bază folosit la acest campionat a fost: Vizi Imre, Mircea Bugnariu, Adrian Radu, Mihai Albu, Mircea Ionescu, Litan Traian, Nicoară Horea, Vasile Chiorean, Horia Demian şi Sárosi Elemér. Vizi Imre promovează în echipa naţională a ţării şi participă în acest an la cea de a XI-a ediţie a campionatului european de la Instanbul, la un turneu internaţional desfăşurat la Liubliana şi la ediţia a VI-a a Balcaniadei de la Bucureşti. În campionatul 1959/1960, echipa va avea din nou o comportare foarte bună, clasându-se a III-a, după echipele C.C.A. şi Dinamo Tg. Mureş. N. Viciu şi V. Stroe vor întări lotul echipei universitare. I. Vizi, H. Demian şi M. Albu vor fi selecţionaţi în lotul echipei naţionale. Se afirmă tot mai puternic marele jucător care a fost Mihai Albu, contribuţia sa la succesele echipei fiind hotărâtoare. Excepţionalul talent al lui Mihai Albu, calităţile sale deosebite îl vor impune ca pe unul din cei mai buni jucători români din toate timpurile. Ca o recunoaştere a ridicatei sale clase, va fi selecţionat în echipa Europei cu ocazia unui meci jubiliar. Lotul echipei se va întregi cu Till, Popescu, Doca, Pop. În anul 1959-60, echipa continuă performanţa foarte bună obţinută în anul precedent şi se clasează pe locul trei, după echipele CCA şi Dinamo Tg Mureş. Lotul echipei este completat de sportivul Nicolae Viciu, student la Institutul Politehnic Cluj. În lotul naţional sunt cooptaţi, pe lângă Vizi Imre, Horia Demian şi Mihai Albu. Aceştia participă la cea de a V-a ediţie a Balcaniadei desfăşurată la Sofia, apoi la două turnee în, R.S. Cehoslovacia şi URSS. În campionatul următor, cel din 1960/1961, echipa ocupă locul al V-lea. Lotul celor trei selecţionabili se măreşte cu N. Viciu. Se cuvine să amintim aici de conducătorul secţiei de baschet, regretatul doctor Mircea Ciupe, ca şi de dr. Nicolae Balkani, de asemeni, mare susţinător ai baschetului universitar clujean. Echipele de juniori “Ştiinţa” şi Clubul Sportiv (antrenor Sárossy şi Bodoni) promovează o serie de jucători în formaţiile superioare: Horia Demian, Matei Rührig, Bogdan Culi, H. Geomolean, Rusu, Kun, Ronai. Aceştia sunt doar câţiva dintre ei. Numărul mare de jucători impune înfiinţarea echipei “Politehnica”, care promovează în Categoria A. Clujul are câte două echipe masculine şi două feminine în categoria A, a doua echipă fiind A.S.A. Cluj (la fete), condusă de antrenorul Nicolae Martin. Echipele clujene au ocupat întotdeauna locuri fruntaşe în clasament. Au dat baschetului reprezentanţi de marca, precum: Gh. Rusu, E. Sárossy, Till, M. Albu, Wilwerth, M. Rührig, Gh. Român, Gh. Oczelák, M. Zdrenghea, M. Barna la băieţi şi surorile Cristea, Rostás, Bereczki, Albu A., Sebestyén la fete. Dintre jucătorii clujeni, un loc deosebit trebuie acordat lui Albu Mihai, Demian Horea şi Rührig Matei, personalităţi marcante ale baschetului românesc. Un aport însemnat au adus baschetului activiştii secţiilor şi comisiilor orăşeneşti, oameni inimoşi care au asigurat condiţii bune desfăşurării activităţii practice, astfel: Szaniszló, Dézsi, Nagy, Benea, Moraru, Dr. Bálkány, Dr. Ciupe, Maniu, Tiţei, I. Proinov în cadrul secţiilor, iar Rusu, Şerban, Sztupyár, Gagea, Pop C., în cadrul comisiilor au desfăşurat o activitate neobosită, servind baschetul cu devotament. Antrenorii: Sárossy E., V. Geleriu, N. Martin, Mureşan, Pop Horea au fost numiţi antrenori ai loturilor naţionale, reprezentând baschetul românesc în confruntările internaţionale. Clujul a dat baschetului, în prímele doua decenii de activitate, un maestru emerit al sportului şi şapte maeştri ai sportului.
Yüklə 1,95 Mb. Dostları ilə paylaş:
|