Paste şi granule care sunt destinate consumului de către rozătoare. De asemenea sunt disponibile şi sub formă concentrată



Yüklə 439,23 Kb.
səhifə6/6
tarix27.10.2017
ölçüsü439,23 Kb.
#16644
1   2   3   4   5   6

Intoxicaţii cu acizi si alcali

  • Acizii – substante corozive

  • Alcalii – substante caustice

Acizii

  • Acidul clorhidric, sulfuric, nitric, fosforic sau acizii oxalici intra in compozitia mai multor produse de uz casnic: solutii antirugina, solutii de curatat metale, solutii de desfundat gurile de scurgere, solutii din bateriile autoturismelor, solutii de dezinfectie a piscinelor.

  • Acidul oxalic – vopsele, diluanti, solutii de indepartat cerneala, rugina sau lacul.

Alcalii

  • Alcalii intra in compozitia: inalbitorilor, inalbitorilor dentari, solutii de curatire folosite in baie si bucatarie, baterii alcaline, diferiti detergenti.

  • Ingrediente alcaline al acestor produse: varul, soda caustica; carbonatul de sodiu sau potasiu; oxidul si hidroxidul de sodiu, potasiu sau calciu, saruri hidrosolubile de potasiu

  • Mecanism diferit de actiune pentru acizi si baze

  • Bazele – substante care in contact cu apa elibereaza ioni hidroxizi

- produc necroza de lichefiere

- leziuni profunde, penetrante



  • Proprietatile caustice depind de: - concentratie, pH, viscozitate si timpul de contact

  • Leziuni nesemnificative la pH sub 11, pH 12 – ulcere esofagiene, pH peste 12 perforatii esofagiene

  • Alcalii foarte concentrati - necroze transmurale in 1 secunda.

  • Acizii – au actiune coroziva, producand arsuri in contact cu tesuturile

- provoaca necroza de coagulare, care afecteaza epiteliile de suprafata si submusoasa

- acizii nediluati afecteaza mucoasele orofaringiene si cea gastrica, severitatea leziunilor depinde de concentratie

- acizii diluati sau cu pH ridicat – iritatii locale

- majoritatea cazurilor de expunere la acizi iritanti – semne usoare voma, diaree si greata.





  • Toate speciile sunt susceptibile

  • Intoxicatia se intalneste cel mai frecvent la animale de companie

  • Animalele de companie – acces mai usor la produsele de uz casnic

  • Tablou clinic si anatomopatologic

  • Severitatea simptomelor initiale – nu are legatura cu gradul leziunilor gastrointestinale

  • Semne: disfagie, hipersalivatie, refuzul hranei, hematemeza, colica, polidipsie

  • Se pot intalni leziuni necrotice pe buze, limba, gingii sau la nivel esofagian

  • Acizii concentrati – leziuni evidente la nivelul mucoaselor orofaringiene - leziuni de culoare gri, care rapid se transforma in negru

  • Spasm laringian/edem laringian – blocarea cailor aeriene si asfixie

  • Absenta leziunilor orale – nu exclude arsurile esofagiene

  • Leziunile esofagiene – ulcere, esofagite, stricturi sunt cel mai frecvent urmarea expunerii la alcali

  • Compusii bazici – provoaca leziuni profunde la nivel esofagian – apare voma, stridor si hipersalivatia

  • La nivel gastric – eroziuni si ulcere, in special in zona pilorica.

Acizii oxalici – pe langa efectele locale corozive, au si efecte sistemice

Efecte sistemice: hipocalcemie, si depunere de cristale de oxalat de calciu in creier si la nivelul tubilor renali – insuficienta renala, tremuraturi, crize tetanigene sau colaps cardiovascular

  • Expunerea cutanata – arsuri cutanate severe (acizi concentrati)

- roseata, durere, arsuri (alcali)

  • Complicatii ale expunerii cutanate: celulita, infectii, retractii cutanate.

Expunere cutanata - prin lins expunere orala

  • Expunere conjunctivala – acizii – ulcere corneale, durere intensa, blefarospasm

- alcali – iritatii conjunctivale severe, chemoza conjunctivala, defecte epiteliale corneale, orbire.

  • Dupa inhalare: dispnee, edem pulmonar, bronhospasm, dureri toracale, pneumonie, traheobronsita

  • Tratament

  • Inducerea vomei si lavajul gastric sunt contraindicate – cresc expunerea esofagiana la toxic

  • Tratament initial – diluarea orala cu apa sau lapte

  • Carbunele activat nu are eficienta

  • In caz de stomatita, faringita, esofagita severa sau ulcere esofagiene – dieta neagra

  • Rehidratare prin fluidoterapie - intravenos

  • Pentru tratamentul ulcerelor orale, esofagiene, gastrice sau duodenale – suspensii de sucralfat

  • Managementul durerii – butorfanol tartrat

  • Prednisone – 1-2 mg/kg o data pe zi, 1-2 zile

  • Antibiotice cu spectru larg – infectii secundare, leziuni ale mucoaselor

  • Expunere oculara – irigatii cu apa calduta de robinet sau ser fiziologic caldut timp de 20-30 de minute

  • Dupa expunere cutanata – spalarea animalului, tratamentul simptomatic al leziunilor cutanate (eritem cutanat, arsuri, prurit, tumefactii) – analgezice, antiinflamatoare si antibiotice

  • Intoxicaţii cu inalbitori

  • Sinonime – pudra inalbitoare, clorox

  • Se intalnesc sub forma lichida sau sub forma de pudra

  • Substante active – hipoclorit de sodiu (de obicei sub 5%); hipoclorit de calciu; peroxid de sodiu; acid tricloroisocianuric; diclorodimetidantoina; perborat de sodiu; carbonat de sodiu.

  • Peroxidul de sodiu, perboratul de sodiu si detergentii enzimatici – inalbitori fara clor

  • Mecanismul de actiune

  • Actiune iritativa sau coroziva in functie de concentratie si timp de expunere

  • Cele sub forma solida – mai concentrati, toxicitate ridicata

  • Peroxidul de sodiu – in tractul gastrointestinal elibereaza O2 – produce gastrite usoare

  • Perboratul de sodiu – elibereaza peroxid si borat

  • Hipocloritul de sodiu – in combinatie cu un acid sau cu amoniacul - elibereaza clorina sau cloramina – iritatii ale tractului respirator si a mucoaselor

  • Inalbitorii de uz casnic au toxicitate usoara spre moderata

  • Toate speciile sunt sensibile

  • Intoxicatia se intalneste cel mai frecvent la animale de companie

  • Animalele de companie – acces mai usor la produsele de uz casnic

  • Tablou clinic

  • Expunere orala – hipersalivatie, voma, vomituritii, letargie sau inapetenta, uneori chiar ulcere bucale, depresie, disfagie

Inalbitorii alcalini cu pH 11-12 - arsuri chimice de suprafata

  • Expunerea cutanata – iritatii locale, inalbirea blanii

  • Expunere oculara – epifora, blefarospasm, edem palbebral, leziuni corneale (inalbitori alcalini)

  • Post-inhalator (cloramina) – tuse, dispnee; expunere cronica – pneumonie chimica, edem pulmonar si insuficienta respiratorie

  • Hipernatremie si hipercloremie – dupa ingestia unor cantitati mari de inalbitor cu hipoclorit

  • Acidoza metabolica – expunere cronica

  • Tratament

  • Inducerea vomei si lavajul gastric sunt contraindicate – cresc expunerea esofagiana la toxic

  • Tratament initial – diluarea orala cu apa sau lapte

  • Carbunele activat nu are eficienta

  • Fluidoterapie pentru evitarea deshidratarii si mentinerii balantei hidroelectrolitice

  • Pentru tratamentul ulcerelor orale, esofagiene, gastrice sau duodenale – suspensii de sucralfat

  • Managementul durerii – butorfanol tartrat

  • Prednisone – 1-2 mg/kg o data pe zi, 1-2 zile

  • Antibiotice cu spectru larg – infectii secundare, leziuni ale mucoaselor

  • Expunere oculara – irigatii cu apa calduta de reobinet sau ser fiziologic caldut timp de 20-30 de minute

  • Dupa expunere cutanata – spalarea animalului, tratamentul simptomatic al leziunilor cutanate (eritem cutanat, arsuri, prurit, tumefactii) – analgezice, antiinflamatoare si antibiotice

  • Intoxicaţii cu detergenti

  • Detergentii sunt surfactanti care au in compozitie o substanta anorganica, fosfati, silicati sau carbonati

  • Se clasifica in: -nonionici

- anionici

- cationici



        • Detergentii nonionici si anionici se gasesc in: sampoane, detergenti de vase, detergenti de rufe

        • Detergentii cationici (clorura de benzalkoliu, clorura de benzenthoniu) se gasesc in: gelul de par, dezinfectanti

  • Mecanismul responsabil de efectele sistemice nu este pe deplin cunoscut

  • Se presupune ca aceste substante actioneaza prin blocaj ganglionar, avand efect curarizant cu paralizia jonctiunilor neuromusculare de la nivelul musculaturii striate

  • Toate speciile sunt sensibile

  • Intoxicatia se intalneste cel mai frecvent la animale de companie

  • Detergentii nonionici si anionici – toxicitate redusa, efect iritativ local

  • Detergentii cationici – absorbtie rapida, provoaca toxicoze severe locale si sistemice

- concentratii intre 1% si 7.5% provoaca leziuni ale mucoaselor,

- cele cu concentratii de peste 7.5% au actiune coroziva



Tablou clinic

  • Detergenti nonionici si anionici – greata, voma, diaree deshidratare, tulburari electrolitice

  • Iritatii oculare usoare

  • Detergenti pe baza de fosfati – arsuri orale si esofagiene



  • Detergenti cationici: hipersalivatie, voma, hematemeza, slabiciune musculara, fasciculatii, depresie nervoasa si respiratorie, tremuraturi, coma. Se mai poate intalni – diaree, necroze cutanate, dermatite, edem pulmonar, hipotensiune arteriala sau acidoza metabolica

  • Arsuri corozive in cavitatea bucala, faringe, esofag

  • Expunere oculara – leziuni variabile, de la iritatii usoare la leziuni corneale grave

  • Expunere cutanata – eritem, edem, durere intensa, ulcere cutanate

  • Tratament

  • Inducerea vomei si lavajul gastric sunt contraindicate – cresc expunerea esofagiana la toxic

  • Tratament initial – diluarea orala cu apa sau lapte

  • Carbunele activat nu are eficienta, in plus tubul gastric poate agrava leziunile esofagiene, iar carbunele sa mascheze leziunile bucale si esofagiene

  • Detergenti anionici sau nonionici – intoxicatii autolmitante - diluare cu apa sau lapte

  • Detergenti cationici – rehidratare (fluidoterapie), suspensii de sucralfat

  • Managementul durerii – butorfanol tartrat

  • Prednisone – 1-2 mg/kg o data pe zi, 1-2 zile

  • Antibiotice cu spectru larg – infectii secundare, leziuni ale mucoaselor

  • Expunere oculara – irigatii cu apa calduta de robinet sau ser fiziologic caldut timp de 20-30 de minute

  • Dupa expunere cutanata – spalarea animalului, tratamentul simptomatic al leziunilor cutanate (eritem cutanat, arsuri, prurit, tumefactii) – analgezice, antiinflamatoare si antibiotice

  • Intoxicaţii cu gaze toxice

  • CO – gaz incolor, inodor, mai usor ca aerul

  • Rezulta din arderea incompleta a combustibililor pe baza de hidrocarburi

  • Cauze ale arderii incomplete: - lipsa oxigenului

- defectiuni ale sistemelor de evacuare gazelor de esapament

- defectiuni ale diferitelor instalatii de incalzire (microcentrale termice, sobe)

- lemnul umed sau verde


  • Nivele de CO in mediu: - 0,02 ppm in aerul curat

- 13 ppm in aerul din zonele metropolitane

- 40 ppm in ariile cu trafic intens



  • Garaje inchise – in 10 minute se pot acumula concentratii letale de CO daca motorul este lasat pornit

  • Cantitati mici de CO rezulta din catabolismul Hem-ului

  • Calea de patrundere – inhalatorie

  • Absorbtie - rapida la nivel pulmonar

  • Competitioneaza cu Oxigenul pentru diferite situri de legare la nivelul unor proteine, inclusiv hemoglobina

  • Afinitatea CO pentru hemoglobina este de 250 de ori mai mare fata de Oxigen

  • CO + Hb – Carboxihemoglobina – scade capacitatea de transport a O2

  • Reduce eliberarea O2 in celule

  • Se leaga de mioglobina provocand tulburari cardiace si musculare

  • Formarea carboxihemoglobinei – dependenta de concentratia CO in aerul inspirat si de durata expunerii

  • Rezulta – hipoxie tisulara sistemica

  • Dozele letale variaza in limite largi

  • Factori care influenteaza toxicitatea: concentratia gazului si timpul de expunere; varsta, afectiunile pulmonare si cardiace

  • 60 % carboxihemoglobina - moarte

  • Dintre animalele domestice pisica si cainele sunt cele mai sensibile



  • Semne clinice reflecta hipoxia tisulara sistemica, fiind afectate in primul rand tesuturile cu necesitati ridicate de O2 – creier, cord, musculatura scheletica

  • Apare: somnolenta, letargie, slabiciune, surzitate (la caine si pisica), incoordonari in mers si scaderea excitabilitatii cardiace

  • Cu cresterea concentratiei de carboxihemoglobina – pielea si mucoasele devin rosietice, dispnee, spasme clonice, coma si moarte

  • La animalele gestante – avort, la porci moarte fetala

  • Expunere cronica la doze mici – oboseala la efort, modificari posturale, modificari ale EKG ( necroze individuale ale cardiomiocitelor)

  • Tablou anatomopatologic

  • Leziunile sunt discrete

  • Pielea si mucoasele nepigmentate – culoare rosu-visiniu sau rosu aprins

  • Sangele are culoare rosu-visiniu

  • Necroze individuale ale cardiomiocitelor, necroze cerebrale corticale si in substanta alba ale emisferelor cerebrale si a trunchiului cerebral

  • Edem cerebral, hemoragii cerebrale

  • Bronsectazie, staza in marile vase

  • Diagnosticul se bazeaza pe: semne clinice (hipoxie acuta, moarte subita), relatarea anamnestica a expunerii la surse de CO (surse de incalzire defecte, acumularea gazelor de esapamente intr-un spatiu slab ventilat

  • Masurarea nivelului de CO in spatiul suspect

  • Determinarea concentratiei de carboxihemoglobina din sange integral

  • Obiectivul major al terapiei este restabilirea oxigenarii adecvate a creierului si a cordului

  • Pacientul se plaseaza intrun spatiu bine ventilat, cu aer curat

In caz de nevoie respiratie artificiala, oxigenoterapie (oxigen hiperbaric sau oxigen 100%)

  • Raspuns semnificativ la terapie in 1-4 ore

  • Prognostic

  • Depinde de gradul hipoxiei celulare, respectiv de severitatea leziunilor cerebrale si cardiace

  • Animale in convalescenta – se monitorizeaza functiile cardiace, respiratorie si neurologice timp de 2 saptamani

  • Repaus (limitarea activitatii fizice) timp de 2-4 saptamani

  • Intoxicaţia cu dioxid de carbon

  • Gaz inodor, incolor, prezent in atmosfera intr-o concentratie de 300 ppm

  • Surse: produs final al metabolismului energetic; produs final al proceselor de ardere; descompunerea gunoiului de grajd

  • Toxicitate redusa pentru animale

  • Concentratii peste 50 000 ppm – tahipnee, la peste 400 000 ppm – neliniste, ameteala, coma – moarte

  • Diagnostic – anamneza, semne clinice si masurarea presiunii partiale a CO2 (Pco2) in sange

  • Tratament – plasarea animalului intr-un spatiu bine ventilat, oxigenoterapie

  • Intoxicaţia cu hidrogen sulfurat (H2S)

  • H2S – gaz toxic sintetizat de catre bacterii anaerobe prin descompunerea proteinelor sau a altor substante organice ce contin sulf

  • Gaz incolor cu miros de oua stricate

  • Sursa principala – purina din gropile de stocare fiind afectate in primul rand porcii dar si bovinele sau pasarile

  • Majoritatea H2S este retinut de lichid, insa daca se agita acest lichid (in timpul vidanjarii) se elimina cantitati insemnate

  • Gaz iritant

  • Iritatii, inflamatii ale mucoasei conjunctivale si a tractului respirator

  • Afectarea epiteliului alveolelor pulmonare – edem pulmonar

  • Stimuleaza chemoreceptorii corpului aortic – tahipnee (depletia CO2 –acapnie), ceea ce duce la apnee – moarte prin asfixie daca nu se instituie respiratia artificiala

  • Gaz extrem de toxic

  • Mirosul de oua stricat se poate detecta la o concentratie foarte redusa de 0,025 ppm

  • La concentratii de peste 200 ppm – paralizeaza sistemul senzorial olfactiv

  • Toate speciile sunt sensibile, pasarile fiind ceva mai rezistente

  • Tablou clinic

  • Iritatii oculare si ale tractului respirator

  • Paralizie olfactiva

  • Edem pulmonar

  • Tahipnee insotita de acapnie – apnee (paralizie respiratorie)

  • Tratament

  • Respiratie artificiala (respiratia nu se restabileste spontan dupa paralizia respiratorie)

  • Dupa cateva minute de respiratie artificiala – se restabileste respiratia normala

  • Preventie si control

  • Managementul fermei – in momentul evacuarii purinului animalele trebuie mutate din cladire, daca nu este posibila evacuarea animalelor, sistemele de ventilatie trebuie pornite si folosite la capacitate maxima

  • Animalele afectate nu trebuie imediat evacuate – risc de intoxicatie la om

  • Intoxicaţia cu amoniac

  • Amoniacul (NH3) este un gaz toxic rezultat din descompunerea excrementelor pe pardoseli solide

  • Are un miros caracteristic intepator

  • In adaposturi concentratie este de obicei sub 100 ppm – iritant al mucoasei conjunctivale si a tractului respirator

  • Factor stresant- influenteaza cursul bolilor infectioase, influenteaza rata de crestere a tineretului

  • Tablou clinic si anatomopatologic

  • Iritatii ale mucoasei conjunctivale

  • Iritatii ale tractului respirator

  • Hipersalivatie, epifora

  • Anorexie, tulburari de crestere

  • Creste frecventa si severitatea infectiilor respiratorii

  • Concentratii ridicate – tuse, laringospasm

  • Leziunile sunt nespecifice – congestia mucoaselor respiratorii, congestie pulmonara, hiperplazia epiteliului bronhiolar

a
Yüklə 439,23 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin