Pentru vitalitatea fiziologică a organizmului uman şi a decurgerea normală a biosintezei este nevoe de un anumit set de aminoacizi

PARTURIENTELE CU UTER CICATRICIAL

Maxim Calaraş, Natalia Burgoci

(Conducător ştiinţific - d.m., conf. univ. Zinaida Sârbu)

Catedra Obstetrică şi Ginecologie (rezidenţiat) USMF „Nicolae Testemiţanu”
Summary

Management of vaginal delivery in women with uterine scar

The aim of the study was to emphasize the criteria for vaginal birth in women with a history of surgical intervention on uterus. The results of the study, as well as the literature data, revealed an increase in natural birth dynamics in women with uterine scar from 13 (0.2%) to 18 (0.26%) cases, which totally corresponds with modern tendencies of obstetrics. Following this study, we have elucidated some factors that allow natural birth in women with uterine scar: one single caesarean section in anamnesis with a transverse incision in the lower part of the uterus; the scar after myomectomia is situated on the anterior wall of the uterus; absence of extragenital diseases and of aggravated obstetrical anamnesis, which served as indication for the first intervention; uterine scar competence; placement of placenta outside the uterine scar; cranial presentation of the fetus; absence of fetopelvic disproportion.

Rezumat

Studiul dat şi-a propus evidenţierea criteriilor pentru naşterea pe cale vaginală la femeile cu intervenţii chirurgicale pe uter în antecedente. Rezultatele studiului dat ca şi datele literaturii de specialitate au constatat o creştere a dinamicii naşterii per vias naturalis la femeile cu cicatriciu pe uter de la 13 (0,2%) la 18 (0,26%), ceea ce corespunde tendinţelor moderne ale obstetricii. În urma studiului efectuat am elucidat cîţiva factori care au permis conduita naşterii per vias naturalis la femeile cu cicatriciu pe uter: o singură operaţie cezariană în anamneză cu o incizie transversală pe uter în segmentul inferior; cicatriciu pe peretele anterior al uterului după miomectomie; lipsa bolilor extragenitale şi a anamnezei obstetricale complicate, care au servit ca indicaţie pentru prima operaţie; competenţa cicatriciului pe uter; localizarea placentei înafara cicatriciului pe uter; prezentaţia craniană a fătului; lipsa disproporţiei feto-pelvine.

Actualitatea temei

Conform datelor expuse de mai mulţi autori, frecvenţa operaţiei cezariene în ţările lumii variază între 10 şi 35% (în Europa 10-15% şi 35 şi mai mult în America Latină şi SUA). [1, 5] Pe teritoriul R. Moldova frecvenţa operaţiei cezariene este de la 6,7 pînă la 8%,[2, 3] iar pentru SCM Nr.1, acest indice constituie aproximativ 14%. Drept scop principal operaţia cezariană urmăreşte micşorarea morbidităţii şi mortalităţii materne şi perinatale şi, conform datelor OMS, este justificată numai în 10-15%, fiind că este dovedit faptul că incidenţa mai mare a ei nu influenţează pozitiv indicii perinatologici. [1, 3, 4]

În pofida îmbunătăţirii marcante a indicilor morbidităţii şi mortalităţii materne după operaţia cezariană, gradul de risc pentru viaţa şi sănătatea femeii este mai mare comparativ cu naşterea pe cale naturală. [7] Lărgirea indicaţiilor pentru operaţia cezariană, cît şi intervenţiile chirurgicale ginecologice pe uter au contribuit la apariţia problemei de uter cicatricial, care în marea majoritate a cazurilor duce la operaţie cezariană repetată. [4, 7]

În ţara noastră, procentul naşterii pe cale naturală la femeile cu cicatrice pe uter nu depăşeşte 10-15%. [2]

Complicaţia cea mai severă în naşterea per vias naturalis la parturientele cu uter operat este ruptura uterului în travaliu, care conform datelor lui Краснопольский В.И. (2003), are frecvenţa de 1-3%. Încă în 1923, Schell primul a descris naşterea per vias naturalis cu succes a 34 copii la 23 mame cu operaţii cezariene în antecedente.

Scopul studiului

De a evidenţia criteriile pentru naşterea pe cale vaginală la femeile cu intervenţii chirurgicale pe uter în antecedente şi de a determina dinamica naşterilor per vias naturalis la femeile cu cicatriciu pe uter pe parcursul anilor 2006-2007 în Spitalul Clinic Municipal Nr.1.

Materiale şi metode

Studiului retrospectiv au fost supuse foile de observaţie obstetricală a pacientelor cu cicatriciu pe uter care au născut per vias naturalis în Spitalul Clinic Municipal Nr.1 din Chişinău, în anii 2006 şi 2007.

Pentru realizarea scopului nostru au fost folosite următoarele metode:

• 
  Statistico- medicală: din anamneză au fost selectate indicaţiile pentru operaţia pe uter (cezariană, miomectomie), precum şi modul de efectuare a ei (la rece sau de urgenţă), complicaţiile în perioada postoperatorie (supurarea plăgii, prezenţa febrei, subinvoluţia uterului, prezenţa endometritei, durata spitalizării etc.), datele evoluţiei clinice a sarcinii prezente. În afară de datele anamnestice şi clinice am utilizat şi rezultatele examenului ecografic (starea cicatriciului, localizarea placentei şi masa probabilă a fătului) efectuat la 36-38 spt. de sarcină şi în I perioadă a naşterii.
  
• 
  Statistică – s-au aplicat următorii indici matematici: eroarea valorilor medii aritmetice, valoarea medie relativă, autentificarea diferenţilor.
  

Rezultate

În secţiile obstetricale ale IMSP SCM Nr.1 în anul 2006 în total au fost 6372 naşteri, iar în anul 2007 – 6912 naşteri. Analiza datelor expuse mai sus determină o creştere cu 8,5% a numărului de naşteri în 2007.

Conform datelor biroului de statistică în anul 2006, au fost efectuate 958 operaţii cezariene, ceea ce a constituit 15% din numărul total de naşteri, iar în anul 2007 – 960 operaţii cezariane (13,9%). Din numărul total de operaţii cezariene (958) efectuate în 2006, la 175 (18,3%±1,4) parturiente aceasta s-a efectuat repetat, în 2007 – la 190 (19,8%±1,2).

Totodată, în 2006, 13 parturiente (0,2% din numărul total de naşteri) cu cicatriciu pe uter au născut per vias naturalis şi 18 parturiente (0,26% din numărul total de naşteri) în 2007. Astfel, în perioada anilor 2006-2007, în clinica noastră, 31 de parturiente au născut pe cale naturală cu cicatriciu pe uter, dintre care la 29 (93,5%) după operaţie cezariană, şi 2 (6,5%) după miomectomie. Vîrsta medie a gravidelor incluse în studiu este de 29 ani ± 5.

Analizînd datele în ceea ce priveşte funcţia menstruală, s-a constatat că la 3 (9,68%) paciente au fost depistate dereglări ale ciclului menstrual sub formă de hipo-oligomenoree. Este interesant fapul că în cazul acestor paciente ca indicaţie pentru prima operaţie cezariană a servit insuficienţa forţelor de contracţie.

Din numărul total de paciente incluse în studiu:

• 
  7 (22,6%) femei au în anamneză naşteri per vias naturalis,
  
• 
  22 (71%) femei au avut prima şi unica naştere care s-a finalizat cu operaţia cezariană,
  
• 
  2 (6,4%) paciente nu au avut nici o sarcină şi cicatriciul pe uter l-au obţinut după miomectomie conservativă. La o pacientă miomectomia conservativă fost efectuată cu deschiderea cavităţii uterine, iar la a doua pacientă s-au înlăturat 3 nodului miomatoşi fără a deschide cavitatea uterului.
  

Din numărul total de cazuri examinate la 7 (22,6%) femei pînă la prima operaţie cezariană au fost avorturi spontane.

Din informaţia obţinută din fişele obstetricale s-a constatat că indicaţiile pentru operaţie cezariană suportată în antecedente sunt: (vezi tab.1)

Tabelul 1

Indicaţii pentru intervenţii pe uter în antecedente

Indicaţii	Cifra absolută	%
Prezentaţie pelviană	18	58,06
Prezentaţie transversală	2	6,45
Insuficienţa forţelor de contracţie	3	9,68
Apoplexia uteroplacentară	4	12,9
Miopie de grad înalt	1	3,23
HTA indusă de sarcină	1	3,23
Miomectomie	2	6,45

Conform rezultatelor obţinute s-a determinat că intervalul de timp între operaţia pe uter şi sarcina actuală a variat între 2 şi 9 ani, constituind în mediu 5,5 ani. Perioada postoperatorie a decurs fără complicaţii.

Evoluţia sarcinii la 4 (13%) gravide s-a complicat cu iminenţa avortului spontan, la 3 (9,7%) cu disgravidie precoce, iar la 7 (22,5%) cu anemie.

Naşterea a avut loc la termen la 26 (83,9%) gravide, şi prematură la 5 (16,1%) paciente.

Prima perioadă a naşterii în 21 (67,7%) cazuri a decurs fără complicaţii obstetricale, iar în 10 (32,3%) cazuri s-a complicat cu ruperea prenatală a membranelor.

Rezultatele studiului dat au relevat că în 100% cazuri a fost efectuat examenul ultrasonor. La 29 de gravide USG a fost efectuată pînă la naştere, la termen de 36-38 spt., iar la 2 paciente, în legătură cu naşterea prematură la 32-33 spt. - în I perioadă a naşterii. În cadrul USG s-a apreciat starea cicatriciului, care s-a dovedit a fi mai mare de 4-5 mm, ecogenitate uniformă pe tot parcursul cicatriciului, iar placenta era plasată pe peretele posterior în 18 (58%) cazuri, pe peretele lateral – în 9 (29%), pe peretele anterior până la cicatriciu – 4 (13%). Masa probabilă a fătului nu depăşea 3500 g.

Analiza inscripţiilor din fişa obstetricală a relevat la toate pacientele incluse în studiu lipsa durerii locale în regiunea segmentului inferior, absenţa greţii sau vomei, a durerilor epigastrale, a dereglărilor activităţii contractile a uterului, precum şi a reţinerii progresării fătului prin căile de naştere pe fonul deschiderii complete a colului uterin. Menţionăm că perioada de dilatare a colului uterin a decurs fără stimularea forţelor de contracţie ale uterului cicatricial.

Perioada de expulzie a evoluat fără particularităţi, la fel în lipsa stimulării travaliului. S-au născut feţi vii în prezentaţie craniană. Masa nou-născuţilor varia între 2500 şi 3700 g, în medie 3100g. Starea lor a fost apreciată conform gradaţiei Apgar cu 7-8 puncte.

În perioada a III a naşterii, în 8 (25,8%) cazuri placenta a fost decolată în mod clasic, iar în 23 (74,2%) – în mod activ. Pierderile de sînge în naştere au fost în limitele fiziologice (de la 150 pînă la 350 ml). A fost efectuată revizia manuală a cavităţii uterine după finisarea naşterii în 100% cazuri.

Examenul retrospectiv ecografic a exclus modificările patologice în regiunile cicatricii, iar grosimea segmentului inferior la diferite paciente a fost între 3 şi 5 mm.

Aşadar, rezultatele estimărilor au constatat că durata totală a naşterii a constituit 6 ore 40 min. +/- 1oră 50 min la 21 (67,7%) de gravide, iar de 9 ore 30 min. +/- 1 oră 25 min la 10 (32,3%) gravide.

Perioada de lăuzie şi neo-natală a decurs fără particularităţi. Toate femeile au fost externate la domiciliu la a II-IV-a zi.

În urma studiului efectuat am elucidat cîţiva factori care au permis conduita naşterii per vias naturalis la femeile cu cicatriciu pe uter:

1. 
   o singură operaţie cezariană în anamneză cu o incizie transversală pe uter în segmentul inferior;
   
2. 
   cicatriciu pe peretele anterior al uterului după miomectomie;
   
3. 
   lipsa bolilor extragenitale şi a anamnezei obstetricale complicate, care au servit ca indicaţie pentru prima operaţie;
   
4. 
   competenţa cicatriciului pe uter;
   
5. 
   localizarea placentei în afara cicatriciului pe uter;
   
6. 
   prezentaţia craniană a fătului;
   
7. 
   lipsa disproporţiei feto-pelvine;
   

Discuţii

Rezultatele studiului dat ca şi datele literaturii de specialitate au constatat o creştere a dinamicii naşterii per vias naturalis la femeile cu cicatriciu pe uter, ceea ce corespunde tendinţelor moderne ale obstetricii. [4, 5, 6, 7]

Totodată a fost constatată o creştere a ratei operaţiilor cezariene repetate de la 18,3% pînă la 19,8%. Este important de menţionat că indicaţiile pentru operaţia cezariană din antecedente la 24 (77,4%) gravide au fost pentru o intervenţie planică, fără complicaţii intra- şi postoperatorii ale primei cezariene, cu intervalul mediu între operaţie şi naştere de 5,5 ani, placenta era plasată pe peretele posterior în 18 (58%) cazuri, pe peretele lateral – în 9 (29%), pe peretele anterior până la cicatriciu - 4 (13%), în lipsa maladiilor inflamatoare ale uterului şi anexelor. Toate acestea au permis maturizarea cicatriciului cu muscularizarea şi vascularizarea sa suficientă.

Este necesar de menţionat necesitatea efectuării examenului ultrasonor a termenele de 28-34 spt. şi 37-39 spt. de sarcină pentru aprecierea complexă a stării cicatriciului pe uter. Vom considerea un cicatriciu competent dacă grosimea segmentului inferior este între 3 şi 5 mm., iar structura ţesuturilor este omogenă cu contur uniform la care cicatriciul postoperator practic nu se vizualizează.

S-au observat, însă, şi unele particularităţi în conduita naşterii la această categorie de femei. În timpul naşterii este necesară o monitorizare cardiografică continuă a fătului cu evaluarea clinică a caracterului travaliului şi stării cicatriciului pe uter. Înafară de evaluarea clinică (palparea) a cicatriciului pe uter în timpul travaliului, putem utiliza USG cu ajutorul căreia, pe lîngă evaluarea stării cicatriciului pe uter, determinăm prezentaţia, poziţia şi varietatea fătului cu efectuarea cervicometriei.

Este considerată ca obligatorie revizia manuală a cavităţii uterine după finisarea naşterii în cazul lipsei posibilităţii efectuării examenului ultrasonor. [2, 6] Este oportună efectuarea unui examen ultrasonor la 2 ore după finisarea naşterii pentru diagnosticarea hematomului retrovezical, care poate apărea ca rezultat al unei rupturi uterine nediagnosticate. [2, 6]

Concluzii

1. 
   Parturientei, în lipsa contraindicaţiilor, trebuie să i se ofere posibilitatea conduitei naşterii per vias naturalis după intervenţia chirurgicală pe uter, după discuţia riscurilor şi beneficiilor materne şi perinatale. Procesul acordului informat cu documentarea corespunzătoare trebuie să fie o parte importantă a planului de naştere pentru o femeie cu antecedente de operaţie pe uter.
   
2. 
   În scopul unei naşteri sigure cu cicatriciu pe uter, femeia trebuie să nască într-o instituţie medico-sanitară, unde, la necesitate, poate să fie efectuată la timp intervenţia cezariană.
   
3. 
   Este necesară monitorizarea electronică utero-fetală a femeii supuse naşterii pe cale naturală cu cicatriciu pe uter.
   
4. 
   Suspectarea semnelor clinice de ruptură uterină necesită asistenţă promptă şi o laparotomie urgentă în scopul reducerii morbidităţii şi mortalităţii materne şi perinatale.
   
5. 
   Este obligatorie efectuarea examenului ultrasonor cu evaluarea integrităţii cicatriciului, iar în lipsa posibilităţii efectuării acestuia este recomandată revizia manuală a cavităţii uterine.
   

Bibliografie

1. 
   Crişan N., Nanu D., Constantinescu C., Cezariana, incidenţa, indicaţii, perspective // Buletin de Perinatologie 1999, Nr.1, pagina 16-20.
   
2. 
   Friptu V., Corolcova N., Operaţia cezariană în obstetrica contemporană // Buletin de Perinatologie 2004, Nr.4, pagina 3-7.
   
3. 
   Ştemberg M., Gladun E., V. Friptu, N.Corolcova. Obstetrică practică. Chişinău 2004, pag.240-249.
   
4. 
   Davies GA, Hahn PM, McGrath MM. Vaginal birth after Cesarean section: physicians’ perceptions and practice. J Reprod Med 1996; 41:515-20
   
5. 
   Quilligan EJ. Vaginal birth after Cesarean section: 270 degrees. J. Obstet Gynecol Res 2001; 27:169-73
   
6. 
   Краснопольский В.И., Логутова Л.С., Гаспареан Н.Д., Магилевская Е.В. Альтернативное родоразрешение беременных с оперированной маткой // Журнал акушерства и женских болезней – 2003. – T.LII. – Выпуск 1. – С 20-25
   
7. 
   Carroli G., Villiar J., Plaggio G., WHO systemic review of randomized controll trials of vaginal birth after cesarian delivery. The Lancet – 2001; vol.357, pag. 1565-1570
   

TACTICA ÎN NAŞTERILE CU PREZENTAREA PELVIANĂ A FĂTULUI

Ana Manoli, Irina Zazulina

(Conducătorul ştiinţific : dr. în med.,, conf. univ., – Popuşoi Olga)

Catedra Obstetrică şi Ginecologie USMF „Nicolae Testemiţanu”
Summary

Tactics of reference in childbirth pelvic breech delivery

As a result of the examination of 140 case histories of parturients with pelvic Breech Delivery, had underwent cesarean section and were investigated on the fallowing criteria: anamnesis, development of pregnancy and the state of the newborn. The women with severe obstetrical anamnesis with pelvic fetus prevailed.

Rezumat

În urma examinerii140 fişe medicale a parturientelor cu feţi în prezentaţie pelviana, cărora li s-a efectuat operaţia cezariană s-au cercetat următoarele criterii: anamneza, evoluţia sarcinii, starea nou-născutului. S-a evidenţiat predominarea prezentaţiei pelviene a fătului la femeile cu anamneza obstetricală agravată.

Actualitatea temei

În ginecologie, unul din cei mai mari factori de risc penru mamă şi nou-născut rămâne a fi prezentarea pelviană a fătului şi tactica aleasă. În condiţiile când prezentarea pelviană a fătului se întâlneşte relativ rar în populaţie (2,7-5,4%), totuşi ¼ din pierderile perinatale sunt cauzate tocmai de această patologie obtetricală. Necătînd la succesele în obstetrică din ultimul deceniu, mortalitatea perinatală în prezentarea pelviană a fătului rămâne în limitele de la 5% până la 14,3%. La momentul actual, cea mai răspândită tactica de naştere în prezentarea pelviană a fătului o reprezintă operaţia cezariană, utilizarea pe larg a căreia nu întotdeauna determină o scădere a mortalităţii perinatale. În mediu, pe plan mondial această operaţie, în prezentarea pelviană, se foloseşte în de 60-80% cazuri. Creşterea ponderii folosirii metodei chirurgicale este legată, în primul rând, de un procent înalt al complicaţiilor şi traumatismul fetal în naşterile per vias naturalis.

Utilizarea în complex al tuturor indicilor: indicaţii şi contraindicaţii din partea mamei şi a fătului, permit de a alege corect tactica de naştere şi ca urmare de a scădea mortalitatea perinatală şi maternă.

Pentru a optimiza tactica naşterii, au fost evidenţiate indicaţiile pentru operaţia cezariană în prezentările pelviană a fătului:

• 
  Asocierea prezentării pelviană cu o anamneză obstetrico-ginecologică complicată (infertilitate, naştere traumatică a fătului în antecedente, miom uterin, anomalii de dezvoltare a uterului, bazin strâmtat, gestoze), vârsta mai sus de 30 de ani la primipare.
  
• 
  Cicatrizarea uterină incompletă (după datele USG).
  
• 
  Placenta praevia completă sau incompletă.
  
• 
  Prezentare pelvio-fesieră a fătului la primipare.
  
• 
  Hipoxie acută a fătului.
  
• 
  Prezentare pelviană a primului făt în sarcină gemelară la nulipare.
  
• 
  Prezentare pelviană a fătului asociată cu masa fătului 3600-3800g (în dependenţă de dimensiunile bazinului femeii şi sexul fătului) sau mai mică de 2000g.
  
• 
  Căderea părţii pulsatile a cordonului ombelical în prezentare pelviană şi deschidere incompletă a colului uterin.
  
• 
  Prezentare podalică a fătului.
  
• 
  Ruperea prematură a pungii amniotice în prezentare pelviană, cu masa probabilă a fătului mai mare de 3600g şi sex masculin.
  

Mironovici D.I. a elaborat un tabel în care sunt expuşi principalii factori (calculaţi în puncte), care au importanţă în hotărîrea întrebării alegerii metodei de naştere. În cazul cînd suma nu depăşeşte 5 puncte, atunci naşterea este posibilă prin căile naturale. Cînd suma este mai mare de 5 puncte, este indicată operaţia cezariană (vezi tabelul 1).

Scopul studiului

Reprezintă determinarea factorilor de risc a traumatizării fătului şi îmbolnăvirea mamei în naşterile cu prezentarea pelviană a fătului, precum şi identificarea frecvenţei prezentărilor pelviene în dependenţă de vârsta şi anamneza obstetricală a femeii.

Materiale şi metode

Lucrarea se îndeplineşte în cadrul SCM nr.1, or. Chişinău. Pentru realizarea scopului lucrării s-a efectuat analiza clinico-statistică retrospectivă a fişelor de observaţie a pacientelor cu prezentare pelviană a fătului, care s-au finisat cu operaţie cezariană (anul 2007). În total au fost executate 1004 operaţii cezariene, dintre care 140 (13,9%) – cu prezentare pelviană a fătului. Primipare - 97 (69,2%), multipare - 43 (30,8%). Naşterile la termen 132 ( 94,2%), premature 7 (5% ), întârziate 1 ( 0,7% ).

Rezultatele cercetărilor

În urma analizei anamnesticului a fost depistat un procent înalt de patologii extragenitale la femeile cu prezentarea pelvină a fătului: patologii cardio-vasculare la 4 ( 2,8% ); patologii ale sistemului respirator la 4 (2,8%); maladii al sistemului reno-urinar la 23 (16,42%); maladii ale tractului digestiv la 5 (3,5%), maladii ale vaselor la 10 (7,14%); patologii oftalmologice la 2 (1,4%) dintre femei. Creşterea excesivă a masei corpului a avut loc în 16 (11,42%) cazuri.

Sarcina dată era complicată cu polihidramnios la 7 (5%) femei, oligohidramnios la 12 (8,57%) dintre femei.

În 65 (46,42%) cazuri s-a observat schimbări ale sistemului sangvin: anemie ferodeficitară de gr.I la 61 (43,57%), anemie gr.III la 4 (2,8%) dintre femei şi incompatibilitate feto-maternă în 10 (7,14%) cazuri. Dereglări al circulaţiei feto-materne la 29 (20,71%); dezvoltarea întîrziată a intrauterină a fătului în 9 (6,42%) cazuri; insuficienţă feto-placentară cronică în 19 (13,57%) cazuri.

Estimarea factorilor (în puncte) pentru hotărârea problemei alegerii metodei de naştere

în prezentarea pelviană a fătului.

Factorul	Puncte
Numărul naşterii prima a doua	1 0
Vârsta gravidei (ani) pîna la 25 25-30 mai mult de 30	0 3 5
Termenul sarcinei (în săptămîni) pîna la 38 38-41 42 şi mai mult	1 0 5
Masa probabilă a fătului (în grame) pîna la 3200 3200-3600 mai mult de 3600	0 1 5
Dimensiunile bazinului femeii normale îngustare de gr.I îngustare de gr.II	0 3 5
Anamneza obstetricală normală patologică	0 5
Complicaţii în timpul sarcinii şi naşterii: patologii extragenitale preeclampsia, eclampsia ruperea prematură a pungii amniotice	4 5 3
Insuficienţa forţelor de travaliu: se corectează medicamentos nu se corectează medicamentos hipoxia fătului placenta praevia căderea cordonului ombilical	1 5 5 5 5
Schimbări în ţesuturile moi a căilor de naştere rigiditatea colului uterin schimbări cicatriciale ale colului uterin sau vaginului	5 5

La gravidele date a fost observată o rată înaltă a infecţiilor intrauterine - 37 ( 26,42%) cazuri, dintre care CMV(citomegalovirus) la 8( 5,7%), hepatita la 7 (5%), candidoza la 3 (2,1%), infecţie herpetică la 4 (2,8%), infecţii mixte 6 (4,3%) şi cu o etiologie necunoscută 9 (6,42%) (vezi diagrama 1)

Diagrama 1; Infecţiile intrauterine;

Operaţia cezariană a fost făcută în mod planic în 76 ( 54,28%) cazuri şi mod urgent în 64 ( 45,71%) cazuri.

În mod planic operaţia cezariană a fost efectuată conform indicaţiilor:

anamneză obstetricală complicată: avorturi la 63 ( 45%), infertilitate la 30 ( 21,42%), chisturi ovariene la 7 ( 5% ), nou-născuţi morţi 3 ( 2,1%), miom uterin la 4 ( 2,85%), prezenţa cicatricii uterine la 5 ( 3,57%); cordon ombelical în jurul gătului fetal în (53,57%) cazuri. (vezi diagrama 2).

Diagrama 2; Anamneză obstetricală complicată – infertilitatea.

Indicaţii pentru operaţii cezariene urgente au fost: hipoxie intrauterină acută a fătului - 68 ( 48,57%), făt macrosom - 20 ( 14,28%), insufiecienţa forţelor de travaliului - 12 ( 8,57%), placenta praevia la 3 ( 2,1%); eclampsia la 12 ( 8,57%), cordon ombelical scurtat - 5 (3,57%).

Naşterile au fost complicate prin ruperea prematură a pungii amniotice la 57 (40,71%) din gravide, dintre care la 35 (25%) masa probabilă a fătului >3600g + de sex masculin, ceea ce reprezenta o indicaţie strictă pentru operaţia cezariană de urgenţă.

Prezentarea fătului: podalică - 26 (18,57%), fesieră - 106 (75,74%), mixtă 8 (5,6%).

Sexul probabil al fătului: masculin în 69 (49,28%), feminin în 71 (50,71%) cazuri.

Starea nou-născutului la naştere după scorul Apgar: asfixie de gravitate uşoară (5-6 puncte) la 25 (17,85%) din nou-născuţi; medie (5 puncte) la 6 (4,3%); gravă (4 puncte) la 3 (2,1%).

Complicaţiile intraoperatorii al operaţiei cezariene au avut loc la 7 (5%) paciente (hemoragie hipotonă), dintre care la 2 operaţia s-a soldat cu o histerectomie.