Perspective interculturale III

Corespondenta scolara

Corespondenta scolara reprezinta fara doar si poate modalitatea cea mai ieftina care poate stimula atat cooperarea transfrontaliera, cat si colaborarea majoritate-minoritate in interiorul fiecarei scoli. Ea are de asemenea avantajul ca activitatile organizate pot sa fie inserate in programa normala si ca pot contribui la atingerea obiectivelor pedagogice prevazute de curriculum in fiecare scoala. De asemenea, aceste activitati pot constitui o baza pentru activitati extrascolare. In ambele cazuri, ele reprezinta o importanta sursa de motivatie, atat pentru elevi, cat si pentru cadre didactice.

Mai multe clase pot fi, astfel, puse in relatie prin corespondenta scolara, fie clasica, prin utilizarea de scrisori si documente, fotografii, desene etc, fie prin utilizarea noilor tehnologii. Prin intermediul acestor activitati, elevii pot invata, in functie de varsta, de exemplu, sa redacteze un text, sa deseneze, pot invata istoria si geografia regiunii sau, pur si simplu, sa scrie si sa citeasca. Ei vor acumula cu usurinta cunostinte asupra altor culturi, dar si asupra lor proprie, pentru a putea sa le prezinte celorlalti si, probabil, vor dezvolta relatii personale cu corespondentii si colegii lor, provenind din comunitatile minoritare.

O astfel de corespondenta se poate continua cu vizite reciproce care permit o mai buna cunoastere directa a persoanelor si a locurilor sau participarea la tabere de vara sau la activitati extrascolare comune.

• 
  Taberele de vara
  

Este o ocazie excelenta de intalnire pentru tineri intr-un mediu diferit de cel scolar. Chiar daca metodele inovatoare si moderne de invatamant au fost introduse, mediul scolar pastreaza adeseori, prin structura sa un caracter care favorizeaza mai degraba disciplina si conformismul decat dezvoltarea de personalitati autonome si deschise comunicarii. Plecand de la arhitectura scolilor, adeseori separate de exterior (de fapt de lumea reala, de mediul social al elevilor si al comunitatii) prin ziduri inalte, cu sali de clasa in linie, cu holuri lungi si impersonale si pana la modul in care sunt pozitionate bancile, aceste elemente externe ale mediului scolar greu de modificat continua sa exercite o influenta negativa asupra modului de gandire si de actiune a elevilor si a cadrelor didactice.

Programul activitatilor din taberele de vara poate fi organizat plecand de la niste jocuri interactive de educatie interculturala, prezentari si discutii asupra unor teme legate de culturile in discutie, dar si de interesele si preocuparile tinerilor. Poate contine, de asemenea, activitati artistice si sportive realizate de tineri provenind din diferite comunitati culturale. Toate acestea permit nu doar o imbogatire la nivelul cunostintelor, ci si o descoperire a afinitatilor si a pasiunilor comune, dincolo de diferentele culturale.

De asemenea, se poate promova respectul celuilalt si democratia plurala prin intermediul organizarii unei tabere in care tinerii trebuie sa fie investitti cu responsabilitati adaptate nivelului lor. Aceasta le va permite sa invete concret regulile de organizare democratica, importanta respectului drepturilor minoritatilor si a raporturilor intre drepturi si responsabilitati intr-o societate democratica multiculturala.

• 
  Activitati extrascolare comune
  

Participarea unui grup de mai multe clase, majoritare si minoritare, la activitati extrascolare comune permite atingerea obiectivelor de colaborare educationala transfrontaliera intr-un context mai flexibil si mai bogat decat cel scolar clasic. Numeroase activitati de acest tip pot fi organizate si cadrele didactice implicate trebuie sa aleaga ceea ce le convine mai mult in situatia lor particulara. Nu facem decat sa mentionam cateva dintre ele.

Solutia cea mai simpla este probabil organizarea unor vizite comune in locuri istorice sau geografice reprezentative pentru regiune, atragand atentia asupra punerii in valoare a aspectelor pozitive ca cele relevand o traditie si o mostenire comune, a interesului comun pentru pastrarea mediului inconjurator sau a interferentelor culturale prezente in regiune.

O activitate extrem de favorabila colaborarii transfrontaliere poate fi cea din jurul redactarii unui ziar al clasei sau al scolii. Alte activitati pot consista in organizarea unor activitati artistice comune sau a unor schimburi intre grupuri de tineri preocupati in special de un domeniu specific. Istoria si geografia locala, descoperite de echipe mixte de tineri minoritari si majoritari pot sa reprezinte un subiect excelent pentru schimburi la nivel regional transfrontalier.

O idee care ne pare interesanta este aceea a organizarii tinerilor in grupuri care sa cerceteze marturii de istorie orala ale membrilor reprezentativi ai comunitatilor lor, punand astfel accentul pe bunele relatii interpersonale intre indivizii apartinand diferitelor comunitati sau asupra modului in care evenimentele istorice au marcat viata de zi cu zi a acestor comunitati si a relatiilor cu ceilalti. Aceasta cercetare si prezentare de exemple de relatii pozitive, la nivel interpersonnal sau intercomunitar, pot reprezenta un mijloc eficace pentru combaterea stereotipurilor negative si pentru evitarea perpetuarii de eventuale relatii tensionate sau conflictuale cu o argumentare istorica.

Pentru a concluziona, putem trece in revista cateva avantaje ale acestor activitati, nu doar pentru dezvoltarea unui climat de intelegere mutuala si de stabilitate intr-o regiune transfrontaliera, dar si pentru sistemul educativ si pentru toti cei care sunt implicati: institutii scolare, cadre didactice si elevi.

Astfel, aceste activitati vor stimula introducerea in scoala a unei pedagogii care:

• 
  pune in centrul procesului de educatie elevul si dezvoltarea personalitatii sale autonome si nu cunostintele si achizitia unui model;
  

• 
  presupune o schimbare a rolurilor in raport cu invatamantul traditional:
  

• 
  elevii au un rol activ si nu pasiv, participa la descoperirea si la reconstruirea cunostintelor in loc sa le primeasca �gata facute" de la cadrul didactic;
  
• 
  in aceste conditii, cadrul didactic devine, din stapan absolut, moderator, consilier;
  

• 
  pune accentul pe dezvoltarea abilitatilor de comunicare, bazata pe ascultarea activa, la toate nivelele: cadru didactic-elev, elev-elev, scoala-scoala, scoala-comunitate;
  

• 
  adauga la dimensiunea cognitiva o dimensiune relationala, contribuind la dezvoltarea aptitudinilor sociale ale elevilor si favorizand munca in echipa; accentul se deplaseaza astfel in procesul de invatamant de pe relatia cadru didactic-elev pe relatia elev-elev;
  

• 
  revalorizeaza identitatile culturale intr-un spirit de deschidere si de respect al diferentelor, promovand comunicarea interculturala si favorizand dezvoltarea unei dimensiuni regionale a identitatii;
  

• 
  ofera posibilitatea de dezvoltare a unor relatii intre scoala si comunitate si faciliteaza participarea actorilor sociali comunitari la procesul de educatie (ONG, structuri informale si membri ai comunitatii, parinti ai elevilor, institutii culturale, autoritati locale etc.).
  

Majoritatea ideilor prezentate mai sus au fost deja aplicate in proiectele Institutului Intercultural Timisoara sau au constituit baza teoretica a activitatilor noastre. In prezent, incercam sa punem in practica aceste propuneri in cadrul unei colaborari transfrontaliere la nivelul regiunii Banatului cu parteneri din Romania, Iugoslavia si Ungaria. Acest proiect reprezinta o parte a proiectului BANNET, initiat de colegii nostri din Voivodina, prin care se incearca dezvoltarea unei retele regionale pentru promovarea educatiei pentru o cetatenie democratica intr-o perspectiva interculturala.