Pr. Emil Jurcan, Lumea religioasă contemporană

Civilizaţia Indiei pre-ariene

În primul rând trebuie să amintim faptul că populaţia de pe teritoriul Indiei este foarte veche, aici descoperindu-se forme de viaţă, care depăşesc anul 6.000 î.Hr. Însă primele triburi, care au putut fi recunoscute şi denumite sunt munda şi colarienii, care s-au răspândit apoi spre India Centrală şi spre insula Ceylon.

Al doilea val etnic, care a lăsat urmele unei civilizaţii foarte înaintate a fost cel al dravidienilor, care s-au impus prin mileniul al 4-lea î.Hr. Datarea cu carbon radioactiv, a demonstrat că ei au fost prezenţi în acest teritoriu de prin mileniul al IV-lea î.Hr., fiind înrudiţi cu popoarele mediteraneene (etruscii şi minoicii din insula Creta). Descoperirile din anii 1922-’32 au scos la iveală două mari cetăţi, care nu erau întrecute la vremea lor decât de renumita cetate UR. Este vorba despre Mohenjo Daro şi Harappa. Pe lângă aceste oraşe, s-au mai descoperit alte 100 de aşezăminte răspândite pe un vast teritoriu de circa 1500 km de-a lungul râului Indus. Străzile principale de exemplu erau late de 10 metri, din care porneau străzi perpendiculare late de 2-3 m. Ele erau pavate cu lespezi, având şi sistem de canalizare. Murdăria oraşului era adunată în haznale, prin conducte de teracotă. De asemenea existau fântâni publice, iar casele erau construite din cărămidă arsă, fiind dotate chiar cu băi. Civilizaţia dravidiană demonstrează că această populaţie era crescătoare de animale, practicând de asemenea şi meşteşugăritul, prelucrând deja fierul şi bronzul. De asemenea, practicau şi agricultura, evident cu instrumente rudimentare. De reţinut că roata olarului era deja o prezenţă la aceste populaţii, precum şi bărcile cu vele.

Ei aveau o scriere ideoritmică, asemănătoare hieroglifelor, scriere încă nedescifrată până în prezent. Până prin 1977 se descifraseră circa 396 de simboluri. De asemenea, s-au descoperit o mulţime de sigilii din acea perioadă.

În domeniul religiei se pare că dravidienii au adus ideea de karma şi de samsara. Zeitatea lor principală era zeiţa Mamă, al cărui nume nu se cunoaşte, ceea ce reiese din figurinele feminine sculptate în lut ars, care datează din această epocă. De asemenea, s-a descoperit şi prezenţa cultului falusului, legat de cultele fertilităţii, precursoare prezenţei lui Shiva.