Proces-verbal

Se trece la punctul 3 pe ordinea de zi, proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism „Actualizare Plan Urbanistic General al municipiului Bistriţa şi Regulament local de urbanism”, Beneficiar: Consiliul local al municipiului Bistriţa

Proiectul de hotărâre cuprinde 7 articole şi anexa – Plan Urbanistic General al municipiului Bistriţa şi Regulamentul aferent - şi se adoptă cu votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie.

Preşedintele de şedinţă solicită raportul Comisiei pentru dezvoltare urbană.

Domnul consilier Rus Constantin, secretarul Comisiei pentru dezvoltare urbană: Comisia, în şedinţa din data de 13.11.2013, emite aviz nefavorabil pentru proiectul de hotărâre, în forma prezentată de iniţiator, cu 3 voturi „pentru” şi două abţineri, din numărul de 5 membri prezenţi.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: intervenţii pe marginea proiectului de hotărâre…

Primarul municipiului Bistriţa, domnul Teodor Creţu: domnule preşedinte, v-aş ruga să permiteţi mai întâi proiectantului să facă o scurtă prezentare Planului Urbanistic General, urmând ca după aceea, bineînţeles, să răspundă la întrebări şi îi rămân comentarii, dar este bine să fie făcută o scurtă prezentare.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: cred că sunteţi de acord, da? Puteţi da drumul prezentării. Mulţumesc.

Doamna Miruna Chiriţescu, reprezentantul proiectantului, SC BLOM SRL: Bună Ziua. Sunt urbanist Miruna Chiriţescu şi împreună cu colegii mei reprezint firma SC BLOM România, proiectantul general al PUG-ului municipiului Bistriţa. În prezent ne aflăm în ultima etapă a proiectului, aprobarea în Consiliul local a Planului Urbanistic General al municipiului. Proiectul se va constitui ca instrument de direcţionare a dezvoltărilor ulterioare. În această etapă se va prezenta viziunea finală, la baza căreia au stat studiile de fundamentare, desfăşurate şi însuşite de consiliul local, dezbaterile publice pe parcursul etapelor de elaborarea a proiectului, versiuni ale Planului Urbanistic General şi , cel mai important, obţinerea avizelor din cadrul structurilor de specialitate. Primul studiu de fundamentare şi cel mai important, ca suport, ca bază a proiectului, a fost actualizarea suportului topografic, care a corelat date de pe teren, cadastrul general şi din sistemul geografic informatizat. O componentă importantă a constituit-o preluarea proiectelor aprobate anterior. Studiul geotehnic – prin acest studiu s-au identificat aspectele legate de relief, climă, hidrografie, riscurile naturale şi antropice. În urma amenajărilor efectuate oraşul nu prezintă risc cu privire la fenomenele de inundabilitate. Alunecările de teren sunt identificate pe versanţii văilor, mai ales în cadrul depresiunii Bistriţa. Ele sun favorizate de alunecarea versanţilor, umiditatea în exces, lipsa vegetaţiei şi litologia zonei, predominant argilă. Următorul studiu de fundamentare este cel privind evoluţia activităţilor economice. În municipiul Bistriţa există în ultimii ani o tendinţă clară a populaţiei de a investi în construcţia de locuinţe, ceea ce a făcut să apară o serie de cartiere noi pe care le şi cunoaşteţi. Această situaţie implică însă şi o politică de extindere a utilităţilor publice, care nu a reuşit să ţină ritmul construcţiilor realizate. În 2009 investiţiile de natura construcţiilor s-au diminuat cu 13%. Numărul construcţiilor date în folosinţă la sfârşitul anului 2009 a fost de 965, în scădere faţă de anul 2008.

Studiul de fundamentare privind evoluţia demografică: Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, populaţia stabilă la 1 iulie 2009 a fost de 84.477 de locuitori. La fel ca în România, şi aici populaţia feminină este în procent mai mare, aproape cu 3 %. Pe ansamblul perioadei analizate, indicatorul numărului populaţiei municipiului a avut un trend general descrescător. Diferit faţă de România este că faţă de 2006 se observă conturarea unui trend uşor crescător al numărului de locuitori.

Unul dintre cele mai complexe studii a fost cel de actualizare a studiului de fundamentare privind organizarea circulaţiei şi transporturilor în municipiului Bistriţa. Principalele propuneri ale studiului au constat în stabilirea de sensuri unice pe străzile existente subdimensionate, eliminarea fundăturilor mai mari de 100 de metri pentru a crea o coerenţă a tramei stradale. Pentru noile dezvoltări au fost făcute profile de drumuri de 12 m pentru străzile de categoria a doua şi a treia, crearea de parcaje publice, cum a fost şi discutat astăzi, pasaje peste calea ferată, străzi de legătură şi varianta ocolitoare. S-au realizat în cadrul acestui proiect mai multe scenarii. Scenariul 6 a fost cel mai viabil, drept pentru care a fost şi cel preluat în planşele de reglementări.

Următorul studiu de fundamentare a fost cel privind reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului construit, preluarea limitei zonei protejate, Centrul istoric. În lista monumentelor istorice sunt clasate 266 monumente, din care 55 sunt de clasa A, adică de importanţă naţională. Municipiul Bistriţa beneficiază de un plan urbanistic zonal al nucleului istoric, care a fost preluat în Planul Urbanistic General, întocmai. Acesta reprezintă în egală măsură un instrument de control şi de dezvoltare. Toate monumentele istorice au fost identificate şi stabilite zone de protecţie, conform legii. Am un citat foarte interesant care se vede şi pe planşa expusă: „spiritul de înţelegere şi de toleranţă care domneşte şi acum la Bistriţa, continuând o tradiţie care conferă burgului un aer patriarhal, cu locuitori care se cunosc între ei şi care transmit călătorului o linişte sufletească ce invită la şederi prelungite sau la reveniri nostalgice.” Această frază consider că exprimă foarte bine modul în care ar trebui să fie perceput municipiul Bistriţa de către toţi vizitatorii şi axa principală pe să se dezvolte turismul.

Următorul studiu este ancheta socio-urbanistică privind opţiunile populaţiei. A existat un dialog deschis cu locuitorii municipiului. Evaluarea gradului de satisfacţie al locuitorilor faţă de localitatea în care locuiesc pune în evidenţă faptul că 34% dintre cei intervievaţi se declară mulţumiţi şi extrem de mulţumiţi de localitatea lor, 47% au o poziţie neutră şi 18% sunt nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi. Aspectele supuse evaluării care au înregistrat cele mai multe aprecieri pozitive, adică locuitorii sunt cel mai încântaţi de aspectul şi frumuseţea localităţii, de iluminatul stradal şi viaţa culturală a localităţii. Aprecieri negative au înregistrat aspectele ce ţin atât de facilitatea de a găsi locuinţe bune la un preţ accesibil cât şi de oportunităţile de a găsi un loc de muncă, fenomen care se înregistrează la tot nivelul ţării.

Ultimul studiu de fundamentare este planul strategic şi de acţiune. El consideră că Bistriţa este o bijuterie medievală, într-un context urban a cărui dinamică este dificil de controlat, cauză din care riscă pierderea identităţii şi prestigiului câştigat printr-o istorie interesantă, scăderea atractivităţii, acutizarea disfuncţiilor şi lipsa sustenabilităţii. Trebuie să-şi repoziţioneze principiile de dezvoltare pe valorificarea patrimoniului istoric, integrarea acestuia în dezvoltarea localităţii, regenerare urbană şi dezvoltare urbană sustenabilă. După întocmirea studiilor de fundamentare, s-au preluat toate concluziile şi s-a redactat prima variantă de plan urbanistic general. După dezbaterile publice s-a întocmit o documentaţie care s-a transmis către avizatorii stabiliţi de către Primărie. S-au obţinut avize de la Ministerul Agriculturii, de la Ministerul Dezvoltării, de la toate Direcţiile Tehnice. S-au preluat ulterior toate recomandările şi tot ceea ce au cerut, tot ceea ce s-a cerut prin aceste avize.

Suprafaţa totală a teritoriului administrativ este de 14.584 ha. Intravilanul existent este de 2867 ha . Intravilanul propus este de 3827. Extinderile de intravilan au fost de 960 de hectare. Acest indicator înseamnă că s-a introdus foarte mult în intravilan, dar toate aceste propuneri au fost foarte bine fundamentate anterior.

Aspectul de relief al acestui ţinut se încadrează în configuraţia celor două trepte morfometrice ale judeţului, dealurile şi rama montană. Datorită reliefului se poate observa trama organică a localităţii, traversată median de Drumul Naţional 17, din care se desprind axe formate din drumuri judeţene şi comunale care fac legătura cu localităţile aparţinătoare. Calitatea principală a teritoriului considerăm că este rama de păduri care încadrează municipiul, oferindu-i perspective cu valoare peisagistică. Teritoriul mai este străbătut de râul Bistriţa, insuficient pus în valoare, şi o axă de cale ferată. Pe această planşă pe care o aveţi în faţă au fost preluate de Institutul Geotehnic zonele cu alunecări de teren, clasificate în funcţie de probabilitate.

În documentaţia de PUG s-a luat în considerare un traseu al noii variante ocolitoare a Bistriţei, prin partea de sud a municipiului. Traseul acesteia a fost studiat în prealabili de o firmă de specialitate în domeniul proiectării de autostrăzi şi drumuri expres, de viteză şi tranzit.

Pe planşa de situaţie existentă se poate observa propunerea de mărire a intravilanului. Petele cu gri sunt introducerile propuse. S-au inclus zonele construite şi deja amenajate, situate în imediata vecinătate a intravilanului municipiului Bistriţa şi a localităţilor componente. S-au adăugat la intravilanul existent suprafeţele strict necesare dezvoltării armonioase a funcţiunilor localităţii, în vederea stopării fenomenului de extindere necontrolată a acesteia. S-au stabilit şi delimitat zonele construibile din intravilan, care trebuie să fie în concordanţă cu studiile de fundamentare şi în afara zonelor cu riscuri naturale, alunecări de teren sau zone inundabile. Organizarea industriei s-a făcut pe zone industriale cu profile de producţie definite, prin rezervarea de terenuri pentru industrie şi depozite. Aici se pot vedea propunerile, pe care însă le discutăm amănunţit, pe planşa de reglementări urbanistice, zonificare. Cea mai importantă planşă este planşa de regulament, planşa de reglementări urbanistice, zonificare.

Intervenţiile în extravilanul municipiului se vor realiza doar prin documentaţii de tip PUZ, care pe lângă obiectul principal de realizare vor fi obligatorii şi pentru introducerea în intravilan. S-au prognozat câteva zone pentru introducere, pe care le-aţi văzut anterior, o zonă industrială în partea de sud a teritoriului, TERAPLAST, Parcul Industrial Bistriţa Sud şi lângă ITAL Textil. Am mai introdus în intravilan o zonă din Viişoara, cu zone mixte, se observă pe plan, locuire şi servicii. S-au unit localităţile, Bistriţa cu celelalte localităţi, propunându-se tot zone mixte pe drumurile clasate. Se mai văd extinderi atât în zona Drumului Dumitrei Vechi, în zona Valea Rusului şi în localitatea Unirea. S-a preluat propunerea traseului variantei ocolitoare Sud pentru a facilita ulterioarele investiţii. Se va propune amenajarea malului drept al râului Bistriţa, pentru loisir, agrement, spaţii verzi, locuri de joacă. S-au preluat propunerile de piste pentru biciclişti, dar atât şi proiectele realizate de Primărie şi s-a gândit o fluenţă şi o coerenţă în aplicarea lor în PUG. S-a propus ca Pădurea Parc Schullerwald să fie introdusă în intravilan, ca pădure parc. Aceasta beneficiază în prezent de un proiect de transformare în pădure parc, avizat şi aprobat. S-a propus realizarea unor nuclee de protecţie a Centrelor localităţilor componente, cu regulament de zonă de protecţie. Ca o sugestie, ar fi bine să întocmiţi Planuri Urbanistice Zonale în maxim 1-2-3 ani.

Se propune ca pe viitor Staţia de Gaz SRM să fie scoasă din intravilan şi, legat de circulaţie, cele pe care le-am, propunerile constatate în studiul de fundamentare au fost preluate şi aici: parcări colective, pasaje peste calea ferată, poduri peste râul Bistriţa, lărgirea Drumului Cetăţii la 4 benzi, piste de biciclişti, străzi de legătură, zonă pietonală. În final, ca şi concluzie, voi enumera câteva obiective generale pe care municipiul Bistriţa trebuie să le aibă în vedere. Putem spune că ar trebui extinsă prioritar infrastructura tehnico-edilitară, modernizarea drumurilor, crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a zonelor de agrement punctuale, terenuri de sport, locuri de joacă, crearea de locuri pentru recreere şi popas, redarea accesului şi a funcţionalităţii pasajelor precum şi accesul către întreg centru istoric al municipiului Bistriţa, redarea valorilor culturale, istorice şi arhitecturale ale obiectivelor investiţionale, transformarea pasajelor în obiective turistice, conturarea unui brand imagine, imagini culturale, turistice pentru municipiul Bistriţa.

În final mai sunt de menţionat elementele de Regulament local de urbanism, regulamentul de urbanism, după aprobare, devine instrumentul de lucru al primăriei, care va gestiona dezvoltările următoare. S-au creat zone şi subzone permisibile, atât pentru industrie, locuire şi servicii, industrie şi servicii, spaţii verzi. Putem spune că am creat un Regulament mai permisibil, stabilind nişte indicatori POT – CUT care să nu ducă ulterior la necesitatea de elaborare de Planuri Urbanistice Zonale, pentru a crea, pentru a stabili modificări.

Dacă aveţi întrebări...

Domnul consilier Tuţă Gheorghe: Şi-a încheiat expozeul? nu am întrebări pentru doamna şi nici pentru echipa BLOM care a elaborat proiectul acesta, fiindcă le-am pus de-al lungul unor discuţii, aici, şi răspunsurile au fost nu neconcludente, nu au avut nici o rezonanţă, la acele întrebări nu s-a dat nici un răspuns şi de aceea Planul Urbanistic General prezentat astăzi are forma pe care o are. Au fost, sigur, în afară de discuţii, că să mai intre zona aceea de case sau să nu mai intre cealaltă, în afară de aceste lucruri am constatat în acest Plan Urbanistic General, prin componentele sale, multe contradicţii în enunţuri, şi cred că asupra acestor lucruri vreau să mă refer în seara aceasta, şi v-aş ruga, domnule preşedinte, ţinând cont şi de importanţa acestui proiect, să ne daţi posibilitatea să spunem ce avem de spus, odată, Avem şi propuneri şi cred că un asemenea document, dacă nu se termină în seara asta, se poate termina într-o altă şedinţă. Mă gândesc. Fiindcă nu cred că realizăm un Plan Urbanistic General pentru careva de la noi de la masa aceasta ci îl realizăm pentru toţi locuitorii municipiului, fiecare cu părticica lui de interes. Şi m-aş referi, ca să fiu foarte precis, m-aş referi la memoriul sintetic. La pagina 11, la aspectele demografice, se spune: „începând cu anul 2006 se observă conturarea unui trend uşor crescător al numărului de locuitori.” Noi suntem în 2013 acum. A avut loc şi un recensământ. Ori acest plan urbanistic general a rămas ancorat în nişte informaţii nerelevante, neadevărate, vis a vis de acest aspect al trendului. Deci Bistriţa, nu o spun eu, au spu-o – nu? – Direcţia de Statistică, INS-ul, în urma recensământului care a avut loc în urmă cu 2-3 ani, în Bistriţa s-a redus populaţia semnificativ. Dânşii spun că Bistriţa este într-o evoluţie. Mă surprinde, totuşi, când este vorba de partea scrisă, poţi să vii la momentul când prezinţi acest plan urbanistic şi să actualizezi aceste informaţii, să le pui de acord cu realitatea. Fiindcă altfel, plecând de la această afirmaţie, sigur că se pot trage concluzii. Nu acest lucru este cel mai important. Eu îl dau ca exemplu de superficialitate în a întocmi un document de o asemenea importanţă, după atâţia ani de lucru şi mai ales după atâtea etape de dezbatere şi de discuţii. Şi au mai fost făcute observaţii de-a lungul timpului, pe aceste tipuri de neactualizări ale informaţiei. La Zone protejate, pagina 15, 17, se spune „prin instituirea zonei protejate se asigură nu numai protecţia specifică monumentelor istorice … cât şi păstrarea şi ameliorarea cadrului natural şi peisagistic, prin înlăturarea sau eliminarea efectelor nocive de poluare.” Deci, se face o afirmaţie, absolut corectă, şi e un deziderat pe care şi-l doreşte orice comunitate, dincolo de prevederile exprese ale legii, şi, bineînţeles, am auzit în încheiere, la expunerea preluată, de preluarea în planul urbanistic al municipiului, în zona de intravilan, a unei centuri ocolitoare pe care să treacă maşini de trafic greu. Deci sunt nişte contradicţii, una se spune şi în realitate alta se face. Şi este surprinzător acest lucru, în condiţiile în care te duci la cadrul legal şi sunt invocate nenumărate legi, pe care nu le cunosc în totalitate, cu unele sunt mai familiarizat, cu altele nu, dar invocă, la baza realizării acestui plan urbanistic general, pe lângă legile foarte aplicate vis a vis de reglementări în domeniul elaborării planurilor urbanistice, este invocată şi Legea nr.82 din 1998, care aprobă ordonanţa nr.43 din 1997, privind statutul juridic al drumurilor. Este invocată şi Ordonanţa nr.195/2005, care reglementează problemele de mediu. Se invocă aceste legi, care guvernează elaborarea unui plan de dezvoltare a unui oraş, dar când este vorba să respecţi aceste legi prin ceea ce tu propui într-un plan urbanistic, faci pe dos. Asta a făcut BLOM. Şi ne propune, ca specialişti, şi îmi cer scuze că folosesc numele, dar este scris pe documentaţia aceasta şi nu o fac din altă perspectivă, asta fac, asta au făcut. Şi vin la aceste aspecte, că în toate dezbaterile care au avut şi în întâlnirile preliminare aceste lucruri s-au spus. S-au spus de către noi. Apoi, echiparea edilitară, deci, 4, râul Bistriţa, pagina 20. Se vorbeşte de nişte obiective, inclusiv regularizarea râului Bistriţa, îndiguire, şi se spune: „stare tehnică bună”, deci stare tehnică bună. Domnul primar ne spune că realizăm şi introducem centura în Planul Urbanistic ca să consolidăm Dealul Codrişor. Deci râul Bistriţa, conform acestei realităţi, expusă şi în acest Plan Urbanistic, nu are nevoie de consolidări. Scrie că starea tehnică a digurilor, şi aşa se spune aici, este bună. Deci nu avem de ce să intervenim. Apoi, la pagina 26, se fac afirmaţii care realitatea din teren nu le cuprinde. Se spune că localitatea Ghinda, Sigmir, Viişoara nu dispun de sistem de canalizare. Deci, în 2013, este aici domnul director de la Aquabis, dar ştim toţi de la această masă şi cred că şi oamenii care locuiesc în acele zone, că au canal, au sistem de canalizare. Ori să vii cu un asemenea document şi să spui că ai muncit câţiva ani la el, şi să minţi – încât eu v-am extras câteva exemple. Sunt multe, dacă aveţi răbdare să citiţi, o să le găsiţi. Asta mă face să spun că un asemenea document nu poţi aproba la foc automat. Un asemenea document trebuie să-l retrimiţi, ca să-l pună de acord cu realitatea, lăsând la o parte şi aspectele care vor face obiectul unor propuneri.

Disfuncţionalităţi, pagina 27, capitol 2, tot în memoriul sinteză: „traficul greu care tranzitează oraşul generează poluare fonică şi cu noxe. Lipsa unei centuri”. Şi acelaşi specialist consultant vine şi trânteşte un proiect ca să genereze poluare fonică, să genereze noxe în interiorul intravilanului pe care îl reglementează. Ăştia sunt specialiştii care vin să ne prezinte nouă documente pe care să le aprobăm.

Apoi: „spaţii plantate, agrement şi sport”: „potenţialul peisager al cursului de apă al râului Bistriţa nu este valorificat”, „lipsa plantaţiilor de protecţie” între „activităţi productive poluante, zonele cu regim sanitar sever şi restul. Deci trebuie realizate perdele de protecţie.

Probleme de mediu, deci acestea, propuneri de organizare urbanistică, pagina 30, „va fi preluată propunerea de traseu a variantei ocolitoare de sud, pentru a facilita ulterior investiţii” – acesta este argumentul pe care îl aduc pentru a introduce cel mai nou şi obiectiv în acest plan urbanistic, cu care fără îndoială nu putem fi de acord.

Se va propune amenajarea malului drept al râului Bistriţa – şi aici rămâne o întrebare, să ne spună care mal drept, de unde priveşte, de jos sau de sus. De la izvor sau de la vărsare. Să ne spună care mal drept propun să-l amenajeze. Malul drept al râului Bistriţa, pentru loisir, agrement, pentru biciclişti, etc. Eu, din câte ştiu, malul drept este cel mai puţin, cel mai dificil de realizat pentru o asemenea destinaţie. Malul stâng este pretabil pentru aşa ceva. Dar, mă rog, nu insist.

Şi se mai spune, tot în aceste documente, v-am spus, şi mă apropii, către sfârşitul intervenţiei mele, că au avut la bază studii şi proiecte elaborate anterior: planul urbanistic din 2003, PUZ-uri, plan de amenajare a teritoriului, plan de amenajare a teritoriului periurban, strategia de dezvoltare a municipiului, Strategia regiunii de Nord Vest. Şi cadrul legal, am amintit, nu mai insist.

Şi acum sunt întrebările, pe care doresc să le adresez, atât celor care au realizat planul urbanistic şi doamnei secretar am o întrebare, legat de strict cât e …

Să ne spună proiectanţii, dacă au avut la bază planul de amenajare a teritoriului periurban, ce prevedea acel plan legat de realizarea unei posibile centuri a municipiului Bistriţa, pe unde era prevăzută? Era prevăzută în acel plan pe unde au pus-o dânşii sau era prevăzută pe o altă zonă. Că spun că s-au inspirat din acel plan de amenajare. Planul de amenajare a teritoriului, Strategia regiunii Nord Vest – să ne spună unde au regăsit în aceste documente strategice, de planificare strategică, unde au regăsit acest obiectiv, să ni-l aducă în planul urbanistic. Apoi, să ne spună dacă hotărârea nr.5 din anul 2010 privind Planul Urbanistic Codrişor, etapa a II-a, se regăseşte în acest plan urbanistic. Şi în aceeaşi măsură, dacă Hotărârea nr.164, privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal, Zona Codrişor, se regăseşte în acest plan urbanistic. Fiindcă dânşii au spus şi aţi văzut că peste tot se spune că nu numai că s-a făcut acest plan pe baza a ceea ce a existat, dar s-au preluat acele planuri urbanistice, acele PUZ-uri, s-au preluat în planul urbanistic general.

Şi, pentru doamna secretar, doresc o întrebare legată de hotărârea nr.71/12.05.2010, este vorba de hotărârea care a statuat poziţia municipalităţii vis a vis de o posibilă variantă de construire a centurii ocolitoare, dacă această hotărâre este în vigoare acuma? Eu spun că este. Dar o întreb dacă este şi dacă a pus-op la dispoziţia celor care au realizat Planul Urbanistic General şi dacă cei care au realizat planul urbanistic au cunoştinţă de această reglementare legală, pe care trebuie să o respecte şi ei şi noi şi cu toţii. Dacă este în vigoare, să spună. Eu spun că este şi o să dovedesc lucrul acesta. Şi după aceste două răspunsuri, cu acele două PUZ-uri, cu această hotărâre, o să fac propunerile concrete legat de Planul Urbanistic General.

Avem un set de avize la acest plan urbanistic general. Bine, unele sunt date pe picior, pe genunchi, şi de la Instituţii foarte serioase. Nu intru în detalii. „Avizăm favorabil …” şi sigur, se pune o frază, răspunderea pentru tot ceea ce s-a transmis ca informaţie revine autorităţii, dacă ea e corectă, nu e corectă, etc, sigur nu ne revine nouă, neapărat, ca şi consilieri, dar le consemnăm. Avem avizul şi vreau să întreb dacă acest aviz la-u avut în atenţie cei care au realizat planul urbanistic. Avem avizul Ocolului Silvic Municipal, cea mai mică structură, ca importanţă, din cei care au dat avize. Şi spune, avizăm favorabil, cu următoarele menţiuni: „construcţiile ce se edifică în terenurile limitrofe fondului forestier să fie amplasate la o distanţă de minimum o înălţime de arbore, de pădure” şi, doi, „menţinerea suprafeţelor cu destinaţie forestieră cuprinse în amenajamentul silvic şi proprietatea municipiului”. Întrebarea e dacă a ţinut cont de această prevedere, de menţinere.

Avem Avizul Ministerului Dezvoltării Regionale, care, într-adevăr elaboratorul şi beneficiarul răspund pentru exactitatea datelor şi veridicitatea înscrisurilor şi pentru respectarea în integralitate a legislaţiei în vigoare. Şi întrebarea este deopotrivă pentru iniţiator, pentru realizatorul acestuia, dacă a respectat legislaţia în vigoare. Fiindcă am dat exemplu de două legi, legate de inserarea centurii ocolitoare, care nu au fost respectate. Şi dânşii spun că e totul în regulă, totul este legal. Şi avem avizul, şi aici este şi cu o întrebare, de la Ministerul Apărării Naţionale, care face o referire, că dă avizul cu următoarele menţiuni: „neafectarea sub nici o formă a activităţilor militare, a terenurilor, construcţiilor sau instalaţiilor de orice fel aflate în Administrarea Ministerului Apărării Naţionale. Vorbim acum de Wonderland, este introdus în planul urbanistic şi întrebarea este dacă Unitatea Militară mai are terenuri în administrare în ce înseamnă perimetrul Wonderland, pentru a înţelege dacă este o restricţie pe care nu o poţi cuprinde în Planul Urbanistic, dacă ea nu este. Şi, nu în ultimul rând, este vorba de avizul dat de Drumurile Naţionale, şi iarăşi doresc o întrebare, se vorbea de drumuri de acces şi aş vrea să mi se dea o lămurire, fiindcă nu am înţeles de ce drumuri de acces se vorbeşte în acest aviz. Dacă ni se poate clarifica, la ce se referă acest aviz, la drumuri de acces, se referă la actualele rute - dacă se referă atunci lucrurile sunt clare. Dacă se referă la alte tipuri de rute de acces, care sunt conţinute în acest aviz. Cam acestea sunt aspectele pe care eu am dorit să le aduc în atenţia dumneavoastră. Eu îmi exprim speranţa că în seara asta discuţia este dincolo de politică, şi îmi exprim speranţa asta la modul cel mai cinstit, cel mai serios, fiindcă prea mult s-a politizat această problemă, nu a PUG-ului cât a acestui proiect cu această centură, fiindcă prea mult s-a forţat, atât proiectanţii cât şi consultanţii, care sunt de faţă, să ciuntească, să mutileze acte normative, să nu se respecte sentinţe definitive. Am aici în faţă Sentinţa definitivă a Curţii de Apel Cluj, care anulează o hotărâre a Consiliului local, care statua Centura Ocolitoare prin Pădurea Codrişor. Eu întreb dacă cei de la BLOM, proiectanţii, au cunoştinţă de o asemenea sentinţă definitivă. Noi avem cunoştinţă, cu toţii de aici, şi sper că luaţi în considerare şi luăm în considerare cu toţii, că sunt nişte restricţii dincolo de dorinţa noastră, care la un moment dat trebuie să spunem,, domnule, dacă cineva a decis, avem o instanţă, înseamnă că noi nu mai putem continua lucrul acela. Poate trebuie să facem altfel şi cred că atunci ar fi mult mai normal să facem aşa, fără să încercăm să împingem lucrurile într-o zonă în care legea nu se respectă, le împingem într-o zonă în care punem în pericol viaţa oamenilor, în loc să-i ajutăm prin acest plan urbanistic să-şi îmbunătăţească viaţa oamenii. Acestea sunt lucrurile şi dacă doamna secretar îmi dă aceste răspunsuri, legate de cele trei hotărâri, la care am făcut trimitere, după aceea doresc să fac o propunere, şi această propunere o pot face acum, ca să nu mai revin după aceea decât dacă sunt nemulţumit de răspunsul la întrebări, Propunerea mea este – dar aştept răspunsul, dacă aceste planuri urbanistice zonale sunt prinse, se regăsesc în Planul Urbanistic General, nu mai are rost să fac propuneri într-un anumit fel. Dar aştept răspunsul şi după aceea o să intervin, să fac propunerile, şi mă opresc, pentru a da posibilitatea tuturor să-şi exprime punctul de vedere. Mulţumesc.

Preşedintele de şedinţă, domnul consilier Hangan Sorin: Mulţumesc, domnule consilier. Doamna Arhitect, vă rog să-i răspundeţi, domnule consilier;